- Primele puţuri de apă au fost forate în anul 1963, iar ultimele după 20 de ani
- Trei surse de apă sunt funcţionale în zona Făgăraşului, la Pojorta, Hurez şi Iaşi şi au 63 de puţuri din care sunt funcţionale 30
- Cantitatea de apă consumată din aceste puţuri s-a redus de cel puţin 100 de ori în ultimii 25 de ani
- Făgărăşenii consumă apă de bună calitate
Câţi dintre localnici au fost curioşi să parcurgă traseul apei pe care o consumă făgărăşenii, de la captare până la robinetul din locuinţe? Sunt de la 10 la 15 km pe care apa îi străbate de la sursă până în locuinţele făgărăşenilor, în funcţie de locul captării. Apa trece prin mai multe etape şi procese care permit ulterior obţinerea calificativului ,,bună de consumat”. Am parcurs traseul alături de inginerul Simona Ercău, şeful Sectorului Captare de la SC Apa Canal Sibiu SA, filiala Făgăraş. Dacă în urmă cu peste 50 de ani, fiecare localnic din Ţara Făgăraşului folosea apa din fântâni, astăzi se poate cunoaşte în fiece moment câtă apă se consumă, care este puritatea şi calitatea ei, unde se înregistrează defecţiuni sau vreun incident menit să deregleze bunul mers al procesului de furnizare şi distribuţie al apei. Totul este modernizat şi automatizat prin proiectele cu finanţare europeană implementate în urmă cu câţiva ani. Acele lucrări peste care făgărăşenii au trecut cu greu din cauza şantierelor administrate prost de firma de execuţie, Recon şi Doje. Consumul de apă diferă de la lună la lună, iar în ton cu acesta este şi cantitatea de extrasă. În august 2018, de exemplu, cantitatea de apă a fost de 8500 mc, iar în luna februarie 2019 de 6500 mc. Pentru a face o comparaţie, aşa cum explică Vasile Manta, directorul de la filiala Făgăraş a SC Apa Canal SA, în 1989 consumul zilnic de apă era de 800.000 mc. Dar atunci funcţionau fabricile (UPRUC, Mecanoplast, fabrica de pîine, etc), apartamentele erau ocupate integral de familii, pe când astăzi fabricile nu mai există, iar jumătate din familii sunt plecate peste graniţă. Se poate spune că făgărăşenii consumă cea mai bună apă. Simona Ercău accentuează acest aspect şi îi încurajează pe localnici să bea apă de la robinet care este ,,incomparabil mai bună decât cea din magazine”. ,,Pentru monitorizarea de audit şi control se prelevează analizele săptămânal de către DSP şi zilnic de către Laboratorul propriu din reţeaua de distribuţie. Analizele efectuate arată o calitate foarte bună a apei potabile provenite din sursele noastre” a spus ing. Simona Ercău.
Trei surse de apă
Cu mai bine de cinci decenii în urmă, Făgăraşul şi Victoria erau alimentate cu apă din sursele şi prin conductele fabricilor chimice (Făgăraş, Victoria). Ulterior, autorităţile au considerat că este util şi economic să deţină propriile surse de apă potabilă. Primele puţuri au fost forate în 1963 în zona Pojorta. Ulterior lucrările s-au extins atît la Pojorta, dar şi la Hurez şi Iaşi. Numărul puţurilor astfel construite corespundea nevoilor localnicilor, acesta ajungând la 63. S-au realizat şi conductele de aducţiune a apei din puţuri până la consumatori. De bună seamă la acea vreme s-au folosit materialele existente, în special azbociment, material care s-a demonstrat ulterior că este cancerigen. S-a dispus înlocuirea vechilor conducte cu unele din material plastic (conducte Hobas), dar lucrările demarcate atunci n-au mai fost finalizate nici astăzi. Vechiul şantier organizat de Hidroconstrucţia se află şi astăzi în conservare, ceea ce înseamnă doar pază şi nimic altceva, servicii plătite de la bugetul local. În paralel însă puţurile forate atunci au fost preluate în administrare de firmele de distribuţie apă, RASC Făgăraş, SC Apa Serv SA Făgăraş şi SC Apa Canal Sibiu SA din 2009. La ora actuală sunt folosite trei surse de apă, Pojorta, Hurez şi Iaşi. Pentru firma de distribuţie a apei aceste surse poartă denumirea de gospodării de apă, aşa cum ne-a explicat ing. Simona Ercău.
Puţuri supravegheate video
Puţurile de apă sunt subterane, iar la locul de captare este un zgomot infernal, dat de presiunea cu care apa ajunge de la puţ la rezervoarele de capacităţi de la 100 mc până la 1000 mc fiecare. Aceste rezervoare sunt semi-îngropate, iar siguranţa lor este asigurată prin sisteme automatizate. Aşa cum ne explică Simona Ercău, tot ceea ce se întâmplă la puţuri şi la rezervoare este vizibil pe monitoarele din gospodăriile de apă, dar şi de la sediul firmei. Există un singur puţ care se află în interiorul clădirii administrative de la Hurez, toate celelalte sunt însă subterane. La Serviciul de captare coordonat de Simona Ercău lucrează 26 de angajaţi, 12 lăcătuşi mecanici, un instalator, 6 electricieni, 6 operatori hidraulici şi un şef.
12 localităţi sunt alimentate din sursa Pojorta
,,Gospodăria de apă Pojorta este amplasată în comuna Lisa. În cadrul amplasamentului se regăsesc 4 rezervoare cu capacitatea de 1000 mc fiecare şi o clădire administrativă în cadrul căreia funcţionează şi staţia de clorinare. Frontul de captare adiacent Gospodăriei de apă Pojorta este compus din 28 de puţuri de apă, din care 12 au fost reabilitate şi sunt funcţionale,iar 16 sunt în conservare. Stația de clorinare a fost amplasată într-o construcţie existentă din cadrul gospodăriei de apă Pojorta. Din această sursă este alimentată cu apă şi localitatea Pojorta, dar în cazul ei se foloseşte o staţie de pompare care preia apa clorinată din Gospodăria de apă Pojorta şi o distribuie consumatorilor. Din sursa Pojorta sunt alimentate: Făgăraş, Cincşor, Dridif, Voivodeni, Luţa, Cincu, Beclean, Rucăr, Rodbav, Voila şi Ludişor” a explicat ing. Simona Ercău.
Trei sate racordate la captarea Iaşi
,,Gospodăria de apă Iaşi este amplasată în comuna Recea. În cadrul amplasamentului se găsesc rezervorul tampon cu capacitatea de 100 mc al frontului de puţuri şi o clădire administrativă ce adăposteşte o staţie de pompare dezafectată şi staţia de clorinare. Frontul de captare adiacent Gospodăriei de apă Iaşi este compus din 30 de puţuri de apă, din care 13 au fost reabilitate şi sunt funcţionale, iar 17 sunt în conservare. Şi aici stația de clorinare este amplasată în incinta clădirii administrative cu acces din fațada posterioară. Pentru alimentarea cu apă a satelor Săsciori şi Săvăstreni cu apă clorinată la frontul de captare Iaşi a fost prevăzută execuţia unei staţii de pompare alimentate din rezervorul de 100 mc existent. Satele Iaşi, Săvăstreni şi Săsciori sunt alimentate din această susă” a mai spus ing. Simona Ercău.
Cinci puţuri funcţionale la Hurez
Se ajunge cu greu la staţia de captare Hurez, drumul de la Hurez până la gospodăria de apă, vreo 6 km, fiind greu accesibil. Iarna este nevoie de utilaje grele pentru a-l străbate. Primăria Beclean intenţionează să asfalteze acest drum comunal printr-un proiect finanţatîn 2017 prin PNDL 2. ,,Gospodăria de apă Hurez este amplasată pe raza comunei Recea. În cadrul amplasamentului se găsesc 2 rezervoare cu capacitatea de 1000 mc şi o clădire de exploatare. În jurul Gospodăriei de apă sunt risipite 5 puţuri de apă reabilitate, unul fiind în interiorul gospodăriei. Înstalaţia de clorinare este prevăzută în interiorul construcţiei modulare tip container închis cu panouri termoizolante. Se alimentează prin conducta Iaşi-Hurez- Făgăraş localităţile Făgăraş, Hurez, Iaşi, Săvăstreni şi Săsciori” a spus Simona Ercău.
Istoricul staţiilor de captare
S-a vorbit despre alimentarea cu apă a Făgăraşului şi a satelor din jur din puţuri forate prin anii 1960, iar trei ani mai târziu erau deja forate 9 puţuri. În anii 1970-1971 au mai fost forate încă 10 puţuri, iar în 1076 alte 11 puţuri. În anii 1981-1982 lista pompelor de apă a fost îmbunătăţită cu încă 33 de puţuri. În acel al a fost construită şi conducta de aducţiune a apei de la Pojorta la Făgăraş, lungimea ei fiind de 14 km. Şi din sursa Iaşi a fost realizată conducta de aducţiune până la Făgăraş, (Iaşi-Hurez- Făgăraş) lungimea ei fiind de 10 km. Prima reabilitare a acesteia a fost realizată în 2017 de SC Apa Canal Sibiu SA când a fost preluată.
Cum ajunge apa în casele făgărăşenilor
Apa extrasă din puţuri este transmisă prin intermediul pompelor submersibile către rezervoarele ce se făsesc în gospodăriile deapă de la Pojorta, Iaşi şi Hurez. Funcţionarea aducţiunii este gravitaţională pe întreaga lungime. Ing. Simona Ercău ne explică modul de funcţionare a fiecărui element din drumul apei.
- Rezervoarele au rol de compensare a debitelor orare şi de asigurare a rezervelor de apă pentru incendiu şi avarie la surse sau pe aducţiune.
- Injecţia de clor se va face direct în două puncte de injecţie, iar în acest mod se va păstra permanent un conţinut optim de clor. Prin clorinare conţinutul de clor din apă nu depăşeşte 0.3 mg/l, cantitate care respectă parametrii legali.
- Tronsonul de conductă aval de rezervoare funcţionează în regim de reţea de distribuţie, acesta transportând spre localităţi debite ce oscilează în funcţie de consumul orar al localităţilor.
- În cadrul gospodăriilor de apă s-a prevăzut folosirea unui sistem video cu înregistrare determinată de prezenţa unei mişcări pe imagine, transmisă pe Monitor şi la Sediu Beneficiar.
- Sistemul antiefracţie la foraje va semnaliza vizual şi acustic alarma de efracţie de la forajul corespunzător.
- Întregul sistem va fi automatizat şi va fi preluat în SCADA la fiecare Captare şi Sediu Beneficiar.
(Lucia BAKI)
