Radiografia comunei Voila: Comuna Voila are un deficit de 450 ha de teren

•   Eliberarea titlurilor de proprietate pentru localnici este prioritară pentru conducerea comunei
•   Cît teren are fiecare sat al comunei şi pentru ce suprafeţe se poate reconstitui dreptul de proprietate
•   Voivodenii Mici are o rezervă de 90 ha de teren
•   La Cincşor şi la Sâmbăta de Jos  se efectuează lucrări  de măsurare şi parcelare
•   În comună se lucrează în sistem STEREO 70 şi nu se mai măsoară  suprafeţele de teren cu capra
•  

  

  

  

  Mai puţine ajutoare sociale

O prioritate  pentru conducerea Primăriei Voila este  eliberarea titlurilor de proprietate pentru terenurile aflate pe raza comunei, între graniţele celor şase sate componente. La finele actualei campanii de aplicare a legilor funciare, proprietarii de terenuri vor primi atît titlurile de proprietate, dar şi CF-urile aferente. Primăria Voila a fost inclusă în programul naţional funciar care foloseşte sistemul topo STEREO 70 finanţat de la bugetul de stat. În cei aproape 30 de ani de la apariţia Legii 18/1991, în comuna Voila au fost eliberate  puţine titluri de proprietate, iar în ultimii doi ani numărul acestora s-a ridicat la peste 400. ,,Lucrăm deja de 2 ani la legile funciare cu 3 echipe de topometrişti. Toate terenurile au fost măsurate, parcelate şi întocmite procesele verbale de punere în posesie. Este o muncă de durată, iar birocraţia este mare. În fiecare sat s-a lucrat, dar în unele sîntem mai avansaţi faţă de altele. La Voivodenii Mici oamenii au primit titlurile de proprietate şi CF-urile. La Voivodenii Mari  au fost ridicate 450 de titluri, dar mai avem de eliberat titluri pentru 400 ha de fîneaţă şi parţial arabil la care se lucrează la întocmirea proceselor verbale de punere în posesie şi la întocmirea de hărţi cadastrale. Pentru 300 de ha am depus documentaţiile la OCAOTA şi începem să primim titlurile de proprietate.  La Sâmbăta de Jos  au fost întocmite procesele verbale de punere în posesie pentru 443 ha  de arabil din cele 584 măsurate. Mai urmează  să măsurăm şi să parcelăm  încă 201 ha de teren. Aici au fost eliberate cu ani în urmă titluri de proprietate pentru 119,43 ha pe care  le vom  încadra în noile parcele.  La Dridif pentru 80% din terenuri au fost eliberate titlurile de proprietate. Şi aici se remăsoară cu tehnologia STEREO 70, iar titlurile eliberate  deja vor fi poziţionate şi ele” a explicat Gheorghe Osalciuc, primarul comunei Voila.

Deficit de teren în comuna Voila

Conform datelor furnizate de primarul Osalciuc  şi Biroul agricol din cadrul Primăriei Voila, pe raza comunei există un deficit de teren de 462,9 ha, doar satul Voivodenii Mici are o rezervă de teren de 95 ha.

•   La Dridif,  suprafeţele de teren  pe care urmează să se reconstituie dreptul de proprietate  sînt  de  802,79 ha,  dintre care 583,13 ha arabil, 103,71 ha păşuni, 106,13 ha fîneaţă. Numai că a fost validată în anexe doar suprafaţa de 692, 45 ha împărţite la 182 poziţii. Este vorba despre 648,95 ha arabil şi 43,50 ha fîneaţă. Acestora li se mai adaugă 94 ha stabilite prin Legea 1/2000. Astfel, la Dridif  se înregistrează un deficit de 16,34 ha.
•  La Voila, suprafaţa totală de teren  aferentă drepturilor deproprietate este de 619,59 ha dintre care 445,79 ha arabil, 91,69 ha păşuni, 80,55 ha fîneaţă şi 1,21 ha livezi. Suprafaţa validată la Legea 18/1991 are un total de 543,28 ha dintre care 539,55 ha arabil şi 3,73 ha fîneaţă. Prin Legea 1/2000 au fost identificate 101 ha. La Voila există un deficit de teren de 24,41 ha.
•   La Sâmbăta de Jos se identifică cea mai dificilă situaţie din cauza suprafeţelor de teren afectate de herghelie şi ADS. Au drept de proprietate pe teren localnicii care au deţinut o suprafaţă totală  de teren de 674,43 ha, dintre care 495,85 ha arabil, 50,91 ha păşuni şi 127,67 ha fîneaţă. Prin Legea 18/1991 a fost validată suprafaţa totală de 767,55 ha teren arabil. Aici este un deficit total de 113,12 ha fără să se ia în calcul terenul preluat de la ADS.
•   Cincşor: Suprafaţa totală de teren pentru care s-a cerut reconstituirea dreptului de proprietate este de 722,19 ha dintre care 464,92 ha arabil, 45,82 ha păşuni, 196,18 ha fîneaţă şi 15,27 ha de vii. A fost însă validată prin Legea 18/1991 doar suprafaţa de 525,27 ha dintre care 315,62 ha arabil şi 209,65 ha păşune.  Localitatea s-a înregistrat astfel cu un deficit de 196,92 ha.
•   La Ludişor s-a solicitat dreptul de proprietate pentru o suprafaţă totală de 877,23 ha, 637,53 ha arabil, 33,94 ha păşuni şi 205,76 ha fîneaţă. A fost validată suprafaţa de 744,21 ha dintre care 560,99 ha arabil şi 183,22 ha de fîneaţă. La legea 1/2000 au fost validate încă 29 ha. Deficitul de teren la Ludişor este de 101,02 ha.
•   Voivodenii Mari ar trebui să deţină o suprafaţă de tern de 738,24 ha pe care să se reconstituie  dreptul de proprietate. Sînt 601,87 ha arabil, 51,62 ha de păşune, 83,56 ha de fîneaţă şi 1,19 ha de livezi.  Măsurătorile validate de anexe arată o suprafaţă  mai mare, de 746,89 ha dintre care 605,02 ha arabil şi 141,87 ha de fîneaţă, iar prin Legea 247/2005 s-au validat încă 37,36 ha. Satul a luat 22,72 ha de la Voivodenii Mici, dar la rîndu-i Voivodenii Mici a luat  7,72 ha de la Voivodenii Mari. Prin urmare la Voivodenii Mari este un deficit de 11,09 ha de teren.
•  În hotarul  satului Voivodenii Mici   ar trebui să existe 770,94 ha de teren pe care să se reconstituie dreptul de proprietate, arabil- 503,57 ha, păşune- 116,95 ha, fîneaţă- 127,84 ha şi livezi- 22,58 ha. A fost validată prin anexele la Legea 18/1991 suprafaţa de 565,84 ha din care 375,34 ha arabil şi 190,5 ha păşune. Este o diferenţă de 205,10 ha de teren. Prin  aplicarea Legii 247/2005 satul a dobîndit 86,7 ha, iar de la Voivodenii Mari a luat 7,72 ha. A pierdut însă  8,31 ha care au fost luate de Voila şi alte  22,72 ha de teren care au ajuns la Voivodenii Mari.  Satul  are la dispoziţie o rezervă de 95,09 ha.

Modernizarea sediului Primăriei Voila

De peste doi ani  se lucrează la modernizarea sediului Primăriei Voila. Clădirea aflată în centrul localităţii n-a mai fost cuprinsă într-un proiect de reabilitare de cînd a fost construită.  Din fonduri proprii alocate de la bugetul local au fost contractate lucrări de modernizare care vor schimba total faţa clădirii. Pînă la ora actuală a fost reabilitat Corpul B al clădirii şi a fost dat în folosinţă. Sînt birouri funcţionale, moderne, aşa cum ar trebui să arate sediul administrativ al unei primării din secolul XXI. ,,La etajul I al corpului B funcţionează  birourile de contabilitate, juridic, urbanism  şi biroul primarului. La parter este  casieria, asistenţa socială şi o sală de protocol.  Lucrările au început din 2017 şi au însemnat recompartimentare,  schimbarea instalaţiei electrice, înlocuirea acoperişului cu tablă, dotarea spaţiului. Modernizarea va costa 210.000 lei. Vom face scările de intrare în clădire din DN1 şi anveloparea clădirii, proiectul ajungînd la 450.000 lei. Era nevoie de acest proiect şi la finele lui, toată clădirea va fi funcţională. Am lucrat doar cu firme din comuna noastră” a explicat Gheorghe Osalciuc, primarul comunei Voila. La primăria Voila lucrează 21 de angajaţi, populaţia comunei fiind de 3300 locuitori.

Proiecte europene şi naţionale

Primăria Voila a implementat două proiecte europene, unul în parteneriat în valoare de 500.000 euro pentru şcoli şi altul în valoare de 49.000 euro  prin care a fost achiziţionat un tractor cu lamă. Un proiect important pentru comună este realizarea reţelei de canalizare la Voivodeni. Este un proiect în valoare de un milion de euro finanţat prin PNDL pentru care a fost semnat contractul de finanţare. Implementarea lui este însă blocată din cauza firmei care execută lucrările. ,,Am dat în judecată firma Costea Arena Desing pentru proiectul de realizare a reţelei de  canalizare la Voivodeni întrucît nu s-a conformat obligaţiilor proiectului, mai precis a părţii tehnice, iar SGA n-a eliberat avizul necesar demarării lucrărilor. Deocamdată sîntem blocaţi” a explicat primarul Gheorghe Osalciuc. Un alt proiect se referă la reţeaua de gaz metan pentru unele sate ale comunei.

Mai puține ajutoare sociale

Plata  ajutoarelor sociale şi a indemnizaţiilor sociale înseamnă un efort financiar mult prea mare pentru bugetul local al comunei Voila. Tocmai de aceea, Biroul de asistenţă socială din cadrul Primăriei Voila este foarte strict cînd  vine vorba despre validarea dosarelor nevoiaşilor din comună.   În  luna februarie 2019, la plată au rămas doar  22 de dosare de ajutor social, iar beneficiarii îşi execută orele de muncă în folosul comunităţii.   ,,Legea trebuie schimbată,  acest ajutor ar trebui să se acorde doar  pentru o perioadă de timp. La noi în comună, doi beneficiari sînt pe listă de cînd s-a înființat legea,  din ianuarie 2002. Au avut cîteva întreruperi pentru perioade scurte cît timp au fost plecați din țară. Majoritatea beneficiarilor de ajutor social sînt puturoși, nu vor să muncească. Aproape jumătate din lista  beneficiarilor sînt persoane care au peste 60 de ani și nu au fost angajați niciodată,  au stat la mila statului” a spus  Lucia Petrașcu  de la Biroul de asistență socială. Cuantumul ajutorului social plătit de la buget este de 142 lei pentru o persoană, iar cu cît o familie are mai mulți membri valoarea ajutorului crește. Cea mai numeroasă familie din comuna Voila care beneficiază de ajutor social este formată din 6 persoane și primește 564 lei. Pe lîngă ajutorul social aceste familii mai primesc alocațiile copiilor, alocația de susținerea familiei și tichetul de grădiniță. Pentru beneficiarii de ajutor social s-a plătit  în luna februarie a.c.,   suma de 5.871 lei. Tot în sarcina bugetului local vor reveni şi plăţile aferente indemnizaţiilor persoanelor cu handicap şi salariile însoţitorilor acestora. Sînt înregistraţi 32 de localnici cu handicap grav dintre care 14  au nevoie de asistenţi personali. Persoane cu grad accentuat sau mediu de handicap sînt 58 înregistrate la Biroul de asistenţă socială. (M.F.)