A fost o zi a tradiţiei, a culorilor şi a artei vii pusă la picioarele publicului larg. S-au adunat la Catedrala ortodoxă din municipiu cetele de feciori din satele făgărăşene, iar colindele specifice fiecărui sat au răsunat în impunătorul edificiu după liturghia sărbătorii. Cetele de feciori s-au întrecut, rînd pe rînd, cu cele mai vechi colinde transmise de la bătrînii satelor, iar publicul prezent a imortalizat fiecare moment pentru a rămîne viu peste ani. Festivalul Cetelor de Feciori din Ţara Făgăraşului a ajuns la a XIII-a ediţie şi s-a desfăşurat, conform tradiţiei, de sărbătoarea Sfîntului Ion, luni, 7 ianuarie 2019. Deşi şi-au anunţat prezenţa la festival 34 de cete de feciori din Ţara Făgăraşului au participat doar 24 dintre ele. Unele comune făgărăşene s-au lăudat cu cîte trei cete, pe cînd altele n-au onorat invitaţiile. S-au reunit astfel în Catedrala Ortodoxă ,,Sf. Ioan Botezătorul” din Făgăraş zeci de cetaşi şi fete însoţiţi de primari, viceprimari şi preoţii parohi ai satelor. Audienţa a fost pe măsura măreţiei evenimentului, făgărăşenii find dornici să revadă tradiţiile făgărăşene şi portul popular al fiecărui sat.
Festivalul din Catedrală
Manifestarea a început cu slujba religioasă oficiată de IPS Laurenţiu, mitropolitul Sibiului, secondat de protopopi şi preoţi. Catedrala a prins culoare prin prezenţa cetaşilor îmbrăcaţi în frumoasele costume populare şi a simbolurile satelor pe care le reprezentau. ,,Ne-a ajutat bunul Dumnezeu să îndeplinim cea de a XIII-a ediţie a Festivalului cultural şi religios. Pe baza botezului Mîntuitorului Iisus Hristos toţi sîntem botezaţi, avem o identitate şi un nume, dar şi o responsabilitate în faţa lui Dumnezeu. Îmbrăcînd hainele tradiţionale din cînd în cînd se cuvine să devenim români prin ceea ce facem şi ceea ce gîndim. Catedrala este reînnoită şi prin prezenţa tinerilor care s-au înnoit” a spus IPS Laurenţiu Streza, mitropolitul Sibiului. La finalul slujbei, cetaşii au colindat audienţa cu colindele specifice satelor. A urmat parada cetelor de feciori prin centrul oraşului pînă la scena amplasată în faţa Primăriei Făgăraş. După cuvîntul de mulţumire al primarului Făgăraşului şi al Mitropolitului Sibiului, s-a încins hora. Au participat la festival următoarele cete de feciori: Pojorta, Râuşor, Arpaşul de Jos (judeţul Sibiu), Cincu, Arpaşul de Sus (judeţul Sibiu), Hârseni, Şercaia, Mândra, Şinca Veche, Beclean, Ucea de Sus, Ucea de Jos, Feldioara, Comăna de Jos, Recea, Dridif, Voila, Sâmbăta de Jos, Felmer, Noul Român, Părău şi Săcădate.
Comune cu cîte trei cete
Comuna Mândra s-a mîndrit în acest an cu trei cete, Mândra, Râuşor şi Toderiţa. Ajutaţi de Primăria şi CL Mândra tinerii au organizat activităţile specifice sărbătorilor de iarnă. La festivalul cetelor făgărăşene, cetaşii au venit însoţiţi de primarul, Ioan Şerban Taflan şi preoţii parohi. „În fiecare an tinerii din comună se strîng în cete. Doar aşa se simt sărbătorile Crăciunului aşa cum ne-au învăţat străbunii. Fără colindele cetaşilor şi învîrtita şi fecioreasca din vatra satului, sărbătorile de iarnă n-ar avea noimă. Vrem ca în fiecare an să existe Cete de feciori în satele comunei ca obiceiurile vechi să nu se piardă“ a spus primarul Şerban Ioan Taflan. Comuna Voila a avut tot trei cete de feciori, la Sâmbăta de Jos, Voila şi Dridif. Cetaşii din comuna Voila au avut onoarea, în acest an, să împodobească bradul din catedrală. ,,A fost un an excepţional pentru că tinerii din trei sate au reuşit să organizeze cete. În plus a venit rîndul comunei noastre să împodobim bradul din Catedrală. Sărbătorile fără cete de feciori sînt pustii” a spus Gheorghe Osalciuc, primarul counei Voila. O altă comună cu 3 cete de feciori a fost Ucea. Tinerii din Ucea de Sus, Ucea de Jos şi Feldioara au animat satele comunei în perioada sărbătorilor de iarnă cu obiceiurile specifice satelor păstrate din vechime. Din judeţul Sibiu au participat la festival 4 cete de feciori: Arpaşul de Jos, Arpaşul de Sus, Săcădate şi Noul Român. Sfîntul Ion este praznicul care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă cînd cetele der feciori se destramă, dar cu promisiunea că în iarna viitoare vor anima din nou satele făgărăşene. (M.F.)
