Ceata de feciori, sufletul satului făgărăşean în perioada sărbătorilor de iarnă

În satele din Ţara Făgăraşului se păstrează obiceiurile şi tradiţiile vechi. Cea mai aşteptată de făgărăşeni este Ceata de feciori care dă satului viaţă şi face ca Naşterea Domnului să fie trăită de fiecare familie. Răsună casele de colinde în Ajunul Crăciunului, iar cetaşii intră din casă în casă pentru a aduce vestea cea bună, că s-a născut pruncul  Iisus. Fiecare sat făgărăşean îşi are colindele sale păstrate peste vremi. Uliţele satului făgărăşean sînt pline de veselie şi sînt înfrumuseţate de costumele naţionale purtate cu multă mîndrie de cetaşi.  Iar la jocul din  vatra satului priveşte toată comunitatea, unii localnici se prind în joc alături de cetaşi şi fetele lor, amintindu-şi de anii în care şi ei au făcut parte din Ceata de feciori a satului. Este perioada din an în care femeile satului au cele mai bune subiecte de dezbatere pe la porţi sau pe marginea jocului. Ele au prilejul să facă şi să desfacă iţele poveştilor de dragoste din sat care vor deschide lista nunţilor în anul ce urmează. Făgărăşenii consideră că satul fără Ceată de feciori  este pustiu, iar sărbătorile de iarnă nu sînt trăite la intensitate. Feciorii sînt cei care dau tonul distracţiei care începe la Sfîntul Nicolae cu ,,strînsul cetelor” şi se încheie la Sfîntul Ion, cînd cetele ,,se sparg”.  Monitorul de Făgăraş a stat de vorbă cu sătenii din Ţara Făgăraşului pentru a afla cîteva dintre tradiţiile făgărăşene. Unii dintre ei se declară fericiţi că în satul lor tinerii s-au organizat în Ceată, iar alţii îşi exprimă dezamăgirea că în Ajunul Crăciunului vor rămîne necolidaţi pentru că este ,,anul fără Ceată”.

Rogozea Aurel, 81 ani, pensionar, Drăguş

,,Ceata de feciori reprezintă o tradiţie pentru satul Drăguş,  preluată de la bunici şi străbunici de zeci de ani. În acest an, nu se ştie dacă feciorii din sat  organizează ceată.  În urmă cu 60 de ani şi eu am fost în ceată,  dar pe vremea respectivă satul era plin de tineret. Acum, feciorii muncesc la Sibiu şi nu mai au timp să se ocupe de obiceiurile de iarnă. Dacă nu se organizează ceată în sat,  în timp, tradiţia dispare şi ar fi păcat”

Sechea Viorica, 60 ani, pensionară, Drăguş

,,Sărbătorile de iarnă sînt cele mai frumoase, abia aştept Ajunul Crăciunului să vină colindătorii. La noi în sat încă nu se ştie dacă vom avea ceată. Îmi aduc aminte cu drag cînd băiatul meu a fost cetaş,  le făceam mîncare la gazdă, iar în Ajunul Crăciunului îi aşteptam să ne colinde. Era atît de frumos.  Se organiza  joc la căminul cultural, apoi bal,  era atmosferă în sat  şi veselie pe uliţele satului.  Acum dacă nu se face ceată nu simţim sărbătorile de iarnă”

Angela U.,  30 ani, Sâmbăta de Sus

,,La noi în Sîmbăta de Sus nu se mai organizează ceată de feciori de doi ani pentru că tinerii sînt plecaţi  în diferite oraşe la facultate, iar alţii muncesc la Sibiu. Comunitatea regretă că nu se organizează ceată. O dată cu ceata a dispărut şi atmosfera de sărbători. Ne lipsesc colindele, muzica, jocul şi balul organizat de ei”

A. 32 ani, Sîmbăta de Sus

,,Nici în acest an nu se organizează ceată la noi în comună. Sper ca acest obicei să nu dispară peste cîţiva ani. Ceata de feciori era sufletul sărbătorilor de iarnă”

Lancea Ioan, 42 ani, Sîmbăta de Sus

,,În ultimii 2 ani în comuna Sîmbăta de Sus nu s-a mai organizat ceată, tinerii sînt  plecaţi din comună. Dacă nu avem ceată în sat, sărbătorile de iarnă nu mai sînt aşa cum erau odată.  Îm urmă cu 20 de ani, îmi aduc aminte că erau două cete în sat, una în partea răsăriteană şi alta în partea apuseană. În Ajunul Crăciunului toate casele erau colindate, iar în ziua de Crăciun cetele mergeau în Făgăraş şi colindau rudele şi prietenii. Obiceiurile de iarnă sînt frumoase, dar acum  am rămas doar cu amintiri frumoase”

Ionescu Doina, 53 ani, Lisa

,,Nu se face ceată de feciori în Lisa pentru că muzicanţii au pretenţii mari cer  peste 10.000 lei. Foarte puţine familii mai primesc ceata de feciori, iar pensionarii pun şi ei cît au, Cetaşii mereu  rămîn cu datorii.  În ultimii ani aşa s-a întîmplat.  Feciorii nu strîng bani cît cheltuiesc. La noi în Lisa sînt mai multe obiceiuri, ceata de feciori organizează masă cu părinţii, în altă zi invită tinerii la gazdă, unde fac cinste. În acest an în satul Lisa va fi linişte, nu se organizează joc la cămin şi nici bal”

Maria Paler, 44 ani, Lisa

,,Satul Lisa nu va avea ceată, tinerii sînt plecaţi din sat şi nu au timp să se organizeze. În urmă cu cîţiva ani, ceata din Lisa era numeroasă, avea  11 – 13 feciori. Îmi pare rău că nu vom avea ceată pentru că sărbătorile de iarnă nu au farmec fără ceată în sat”

Ioan Cîrneci, 59 ani, Lisa

,,În 1985 am fost în ceată şi am ocupat funcţia de vătaf. De la începutul lunii decembrie începeam repetiţii la joc şi învăţam colinde. În fiecare seară ne strîngeam la gazdă şi jucam fetele şi colindam. Pentru noi era cea mai mare bucurie din an. În Ajunul Crăciunului colindam tot satul pînă răguşam, iar în ziua de Crăciun mergeam la vătaful mic unde găteam steagul, apoi organizam joc şi bal la căminul cultural.  Doamne ce frumos era!”

T.M.,  55 ani, Recea

,,Ceata de feciori aduce bucurie în casele noastre. La noi în Recea aproape în fiecare an s-a organizat ceată. Conform obiceiurilor din Recea, ceata este răsplătită cu un colac şi cu bani, în cazul în care la casa colindată sînt fete se dă şi pecie. În Ajunul Crăciunului ceata colindă localnicii, iar în ziua de Crăciun se colindă profesorii, primarul, viceprimarul, preotul şi apoi se duc la rude şi la prieteni în alte localităţi”

Matic Nicolae, 48 ani, Iaşi

,,Conform obiceiului,  în satul Iaşi se organizează ceată din doi în doi ani. În acest an nu vom avea ceată. În urmă cu 30 de ani, am fost în ceată împreună cu alţi 6 feciori  şi colindam tot satul din casă în casă. Era o bucurie, transmiteam Naşterea Domnului într-un mod autentic, românesc. Organizam joc la cămin unde poarticipa toată comunitatea. Am organizat şi revelion, unde invitam tinerii din sat. Sper ca aceste tradiţii de iarnă să nu dispară”

Ioana P., 51 ani, Șinca Veche

,,La noi în Șinca Veche  în fiecare an s-a organizat ceată şi nu ne putem imagina sărbătorile de iarnă fără ceată.  Feciorii pun în mişcare tot satul, organizează joc şi bal. În Șinca Veche tradiţiile şi obiceiurile  sînt respectate cu sfinţenie,  moştenite de zeci de ani”

Popa Gheorghe, 73 ani, pensionar, Vad

,,Abia aşteptăm sărbătorile de iarnă să vină ceata de feciori să ne colinde. Mă bucur că tineretul respectă tradiţiile şi obiceiurile moştenite.  Tinerii îmbracă frumoasele costume populare şi transmit bucuria Naşterii Domnului în casele noastre”