- Simpozion dedicat Marii Uniri la Cetatea Făgăraşului
Simpozionul dedicat Marii Uniri cu tema ,,Uniţi în cuget şi simţiri“ organizat de Fundaţia Culturală ,,Negru Vodă“ din Făgăraş în colaborare cu Muzeul Țării Făgăraşului ,,Valeriu Literat“ s-a desfăşurat joi, 29 noiembrie a.c., începînd cu ora 16.00, în Turnul Thomory din Cetatea Făgăraşului. Manifestarea a fost coordonată de profesoara Codrina Anghel, preşedinta Fundaţiei Culturale ,,Negru Vodă“ din Făgăraş. ,,Vă mulţumesc că vă aflaţi alături de noi în această seară specială cînd încercăm să evocăm actul celor care au făcut Unirea şi au realizat idealul naţional pentru care au murit zeci de mii de români“ a spus Elena Băjenaru, directoarea Muzeului Țării Făgăraşului. ,,Este o onoare şi o bucurie să păşim plini de emoţie în acest spaţiu. Fundaţia noastră duce mai departe tradiţia pe care şi-a clădit-o în acest oraş. Vă mulţumesc dragi tineri că aţi venit aici alături de oaspeţii noştri“ a spus Codrina Anghel. După intonarea Imnului Naţional, elevii Liceului Teologic ,,Constantin Brâncoveanu“ conduşi de preotul profesor Gheorghe Malene au încîntat audienţa cu un frumos buchet de cîntece patriotice. În continuare, preotul Cornel Ursu a evocat prezenţa Bisericii la evenimentul Marii Uniri. ,,Să ne aducem aminte de înaintaşii noştri. Astăzi aducem floarea noastră de recunoştinţă şi un omagiu de gînd celor care şi-au dat viaţa. Nu se cade să vorbim noi despre Țara Făgăraşului pentru că sîntem preoţi, nu istorici. Noi trebuie să ne limităm a vorbi despre rolul Bisericii. Anul 1918 a fost un an providenţial. Întreaga Biserică şi-a adus aportul prin clerici şi mireni la realizarea acestui deziderat. Biserica Ortodoxă, alături de cea Unită, au avut un rol important în realizarea Unirii. Peste 150 de preoţi au fost arestaţi iar alţii exilaţi pentru lupta pe care au depus-o în realizarea acestui ideal. Ridicarea Bisericii noastre la rang de patriarhie este rodul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, iar România de azi este o moştenire a Marii Adunări de la Alba Iulia. Cele două biserici româneşti din Transilvania au dat un sprijin masiv. Episcopii Miron Cristea, Iuliu Hossu şi politicienii Alexandru Vaida Voievod şi Vasile Goldiş au adus la 14 decembrie 1918 în faţa regelui Ferdinand dorinţa românilor din Transilvania de a se uni cu România. Pe data de 15 octombrie 1922, în Catedrala Reîntregirii din Alba-Iulia, regele Ferdinad şi regina Maria au fost încoronaţi ca monarhi ai tuturor românilor. Să nu dăm uitării ceea ce nu trebuie uitat“ a spus Cornel Ursu. Codrina Anghel a recitat testamentul reginei Maria: ,,Mi-a fost dat să trăiesc cu tine poporul meu vremuri de restrişte şi de mari împliniri…În acea zi mi-ai dat un nume care mi-a fost drag: m-ai numit mama tuturor…te binecuvintez iubit popor român, ţara bucuriilor mele şi a durerilor mele“. Colonelul în rezevă Titus Oană a vorbit despre aportul soldaţilor ardeleni înrolaţi în armata austro-ungară şi care au luptat apoi de partea fraţilor români. Profesorul Florentin Olteanu a evocat figura geografului francez Emanuel Demarton, cel care a cartografiat harta delimitărilor de frontiere după război şi tratatul de la Trianon. Acestuia i s-a acordat titlul de ,,doctor honoris causa“ al Universităţii din Cluj aducînd argumente demografice în sprijinul idealului de veacuri al românilor. Profesorul de istorie Mircea Prescure a evocat figura preotului unit Valeriu Crişan născut în Ohaba, preot unit la Mărgineni şi Sebeş, apoi la Șercaia, trecut la ortodoxie după anul 1948, decedat în aprilie 1962. ,,A fost căsătorit cu Eugenia Șenchea, nimeni alta decît nepoata marelui martir Ioan Șenchea. Era mic de statură şi tot timpul avea ceva de făcut. După asasinarea lui Ioan Șenchea, se pare că a fost împuşcat de soldaţii austro-ungari, Valeriu Crişan a fost nevoit să ia drumul pribegiei la Ploieşti, în Rusia şi apoi la Iaşi. Începînd cu februarie 1926 el a fost preot unit la Șercaia şi aici a rămas ca preot ortodox după 1948. În anul 1932 edifică şcoala şi grădiniţa, a refăcut fanfara românească, a dezhumat rămăşiţele soldaţilor români care au căzut în luptele ce s-au dat în jurul Hălmeagului şi a cercetaşilor români asasinaţi de către austro-ungari, după ce au fost turnaţi de către un localnic sas. Acesta a fost un educator social şi al rromilor din Șercaia. A fost creator de opere literare, publicist, ziarist. În anul 1909 a publicat o schiţă pentru copii. A scris articole politice în ziarele locale ,,Olteanul“ şi ,,Glasul Oltului“. Naţionalist fervent, el a susţinut cauza Partidului Naţional Român şi a Partidului Naţional Țărănesc al cărui membru a devenit. În perioada 1909-1914 a fost secretar de redacţie la ,,Olteanul“ apoi, după 1914 redactor. Din 1918 a scris pentru ziarul ,,Oltul“ şi a fost corespondent pentru cotidienele naţionale ,,Curentul“ şi ,,Adevărul“ în perioada interbelică. A scris ,,Amintirile din pribegia din Rusia“ şi a tradus din opera lui Maxim Gorki. Fiul său numit sugestiv Horia, Cloşca şi Crişan s-a întors rănit din cel de-al II-lea Război Mondial“ a spus Mircea Prescure. Îndrăgita cîntăreaţă de muzică populară Mioara Marinca a cîntat cîntece patriotice în aplauzele publicului. La eveniment au participat şi profesori universitari din Chişinău- Republica Moldova. Evenimentul s-a încheiat cu un program coral susţinut de elevii Colegiului Naţional ,,Radu Negru“ din Făgăraş. (Ștefan BOTORAN)
