Postul Nașterii Domnului
Miercuri, 14 Noiembrie a.c. intrăm în Postul Nașterii Domnului, o perioadă foarte importantă pentru toți creștinii. Postul reprezintă un interval de reflecție în care lăsăm pe locul al doilea cele pămîntești și ne concentrăm mai mult asupra sufletului, a relației pe care o avem cu Dumnezeu și cu aproapele, pentru că creștinismul nu este o religie solitară, este o religie a iubirii, în care ne mîntuim împreună prin iubire, milostenie și dăruire. Aproapele nostru este un instrument în calea mîntuirii noastre, iar în acest sens este sugestivă pilda samariteanului milostiv. Cine este aproapele nostru? Orice om, indiferent de rasă, statut social, religie sau profesie este aproapele nostru. Primează regula de aur: ,,Ce ție nu-ți place altuia nu-i face!“. Iertarea greșelilor celor care ne-au făcut rău este o condiție a postului. Degeaba postim din punct de vedere al hranei dacă nu ne curățim inima de invidie, răutate, zgîrcenie și slavă deșartă. Acesta este postul creștinului. Înfrînarea limbii și paza inimii este esențială pentru un post corect. Unul din părinții pustiei, Avva Or, spunea: ,,de vei cleveti pe fratele tău și te va mustra cugetul du-te și fă metanie și spune-i că l-ai clevetit și te păzește ca să nu mai fii batjocorit! Că moarte este sufletului clevetirea“. Nu ne dăm seama cît rău putem face cu limba, cîtă ură atragem și cît putem distruge. Se spune, și pe bună dreptate, că un om iartă mai degrabă o palmă decît un cuvînt împotriva demnității sale. Să nu cădem în păcatul judecății, să ne uităm mai degrabă la bîrna din ochiul nostru decît la paiul din ochiul celui de lîngă noi. Domnul Iisus Hristos ne învață acest lucru. Avva Pafnutie, un alt maestru al pustiei, povestea: ,,Călătorind pe o cale, mi s-a întîmplat de am rătăcit din pricina negurii și m-am aflat aproape de sat. Și am văzut pe unii că se împreunau fără rușine. Așa am stat, rugîndu-mă pentru păcatele mele. Și iată, îngerul a venit, avînd sabie și mi-a zis: Pafnutie, toți cei ce judecă pe frații lor, de această sabie vor pieri; iat tu, pentru că nu ai judecat, ci te-ai smerit înaintea lui Dumnezeu, ca și cum tu ai făcut păcatul, pentru aceasta numele tău s-a scris în Cartea celor vii“. Să avem iarăși grijă să ne biruim mînia. Avva Pimen dădea un sfat călugărilor, care este valabil și pentru noi: ,,Nu este călugăr cîrtitorul, nu este călugăr cel ce face răsplătire, nu este călugăr cel care se mînie“. Dacă înlocuim cuvîntul călugăr cu cel de ,,creștin“, printr-un exercițiu al imaginației, avem: ,,Nu este creștin cîrtitorul, nu este creștin cel ce răsplătește răul cu rău, nu este creștin cel care se mînie“. Uitarea răului este un alt dar pe care trebuie să-l cerem de la Dumnezeu în această perioadă. ,,Avva Macarie Egipteanul spunea: ,,De ne vom aduce aminte de răutățile ce ne fac oamenii, ridicăm puterea aducerii aminte de Dumnezeu. Iar de ne vom aduce aminte de răutățile diavolilor, vom fi nerăniți“. De ce trebuie să postim? Unii spun că nu este păcat ce bagi în gură ci ce scoți din gură, folosind în mod eronat, după cum vor ei, cuvintele Mîntuitorului. Este adevărat, dar tot Domnul Iisus Hristos a spus: ,,Acest soi de draci iese numai cu rugăciune și cu post“. Fără renunțare la sine, smerenie și rugăciune nu există post, ci doar o modă. ,,Postul avînd originea lui încă din rai și din Legea Veche și din Legea Darului, avînd tradiție evanghelică și apostolică, el s-a pus în dumnezeieștile canoane obligatoriu, cu rînduială pentru toată Biserica universală creștină în cele patru posturi de peste an, lunea, miercurea și vinerea și în zilele în care se postește post negru, cum este ziua de 29 august, Înălțarea Sfintei cruci și celelalte“ ne învață părintele Cleopa. Avem patru posturi importante peste an: Postul Nașterii Domnului care începe la 15 noiembrie (anul acesta începe în 14 noiembrie) și ține pînă la 24 decembrie; Postul Paștelui care durează șapte săptămîni înainte de Paște, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel care are o durată variabilă, în funcție de ziua în care cad Paștile și Postul Adormirii Maicii Domnului care ține între 1 și 15 august. Postul Crăciunului, ținînd seama de faptul că este un post al bucuriei, are foarte multe zile de dezlegare la pește: se poate mînca pește sâmbăta și duminica, în zilele sfinților mai importanți și la hramuri de biserică. ,,Postul nu trebuie să rămînă o faptă izolată, ci postul trebuie să fie unit cu părăsirea păcatului. Nu postim numai de bucate, ci trebuie să postim și de păcate“ spunea părintele Teofil Părăianu de fericită amintire. (Ștefan BOTORAN)
