Majoritatea făgărăşenilor merg la medic doar cînd se simt rău

Majoritatea făgărăşenilor merg la medic doar cînd se simt rău

Multă lume nu ştie că odată  pe an se pot efectua gratuit analize medicale.  Casele judeţene  de Asigurari de Sanatate (CJAS) derulează un  program profilactic, contravaloarea acestor investigatii paraclinice fiind  suportate  de către furnizorii de servicii medicale paraclinice şi de  analize medicale de laborator care se află în relaţie contractuală cu CJAS. Aceste analize gratuite se fac doar în baza  unui bilet de trimitere de la medicul de familie, dar, unul special emis pentru  acest program. Astfel, fiecare asigurat se poate adresa oricărui laborator de analize, care este obligat să efectueze întregul pachet de analize imediat, nu pe lista de asteptare. Nu toţi făgărăşenii cunosc însă acest lucru şi nici nu se folosesc de acest program.   Beneficiază de acest program fiecare cetăţean român care este înscris la un medic de familie şi îşi plăteşte asigurările medicale.  Medicul de familie are obligaţia să interpreteze rezultatele acestor analize, iar atunci cînd este cazul, să recomande analize suplimentare care vor fi urmărite de un medic specialist. Cei mai mulţi dintre cetăţeni omit, din păcate, aceste analize uzuale care, uneori, efectiv   pot salva viaţa. În plus, ele pot depista la timp anumite suferinţe ale organismului, care, netratate, se pot transforma în boală. Programul derulat şi decontat de CAS se referă atît la copii cît şi la adulţi. Pentru copii, în funcţie de vîrstă,  se pot face următoarele analize:  pentru profilaxia anemiei,  pentru profilaxia rahitismului,  pentru profilaxia sindromului dismetabolic pentru copii cu indicele de masa corporala crescut, pentru screening ITS. Investigaţiile pentru adulţi, în funcţie de vîrstă,  ar fi:   hemoleucograma completa, VSH, glicemie, colesterol seric total, electroforeza proteinelor serice, creatinina serica,  : VDRL sau RPR, hemoleucograma completă,  la barbati, TSH si FT4 la femei.  Durata de valabilitate a biletului de trimitere este de 90 de zile.

Analizele gratuite  fac parte din două categorii principale (hematologie şi biochimie), iar printre cele mai importante se numără:

•  Hemoleucograma completă – este o investigaţie care oferă o imagine generală asupra stării de sănătate şi permite diagnosticarea infecţiilor, anemiei, leucemiilor etc. Pentru acurateţea acestor analize care evaluează starea populaţiilor de celule se recomandă realizarea lor într-un laborator de analize performant.
•  VSH-ul – reprezintă viteza de sedimentare a hematiilor şi este un test care relevă activitatea inflamatorie, ajutând, astfel, în diagnosticarea şi monitorizarea evoluţiei bolilor inflamatorii. De aceea, VSH-ul este esenţial pentru depistarea infecţiilor sau inflamaţiilor diferitelor organe sau ţesuturi.
•   Fibrinogenul – este primul factor plasmatic al coagulării iar dezechilibrele acestuia sunt expresia afectării directe a diferite organe. Creşterile patologice pot indica afecţiuni precum cele inflamatorii şi cardiovasculare (infarct miocardic sau insuficienţă cardiacă), pneumonii, tumori maligne sau reumatism.
•   Glicemia – este un test care măsoară nivelul de glucoză sau zahăr din sînge. Atunci cînd aceasta are un nivel crescut, poate duce la diabet şi boli cardiovasculare. În mod normal, zahărul din sînge reprezintă combustibilul de bază pentru obţinerea energiei necesare omului, iar un nivel constant asigură un bun metabolism.
•   Colesterolul – este o grăsime care se găseşte în toate celulele organismului, aproximativ 20%  provenind din alimentaţie, restul fiind fabricat de organism, la nivelul ficatului. Există un colesterol „rău” care se numeşte LDL şi se depune pe pereţii arterelor şi unul „bun” HDL care este eliminat din corp.
•   Calciul – reprezintă aproximativ 2% din masa corporală a unui adult şi se găseşte în proporţie de 99% în oase. Analiza nivelului calciului (ionic şi total) este importantă pentru sănătatea oaselor, iar variaţiile severe ale acestuia sînt cunoscute sub denumirea de hipocalcemie şi hipercalcemie.
•   Electroforeza proteinelor serice şi totale – este importantă pentru că proteinele sînt componente vitale pentru funcţionarea celulelor şi ţesuturilor implicate în răspunsul imunitar. Proteinele sînt responsabile de transportul medicamentelor şi a altor substanţe prin corp, precum şi de  reglarea funcţiilor organismului.
•   Probele hepatice simple – (transaminazele, bilirubina etc.) sînt un foarte bun ghid în diagnosticul precoce al hepatitelor cronice, în special C şi D, fiind, printre altele, teste de evaluare a funcţiei ficatului. În acelaşi timp, trebuie multă atenţie în interpretarea rezultatelor, pentru că valorile crescute ale TGO şi TGP nu duc automat la o afecţiune hepatică.
•   Probele renale – includ ureea, creatinina şi sumarul de urină, care pot evidenţia infecţiile urinare, litiazele renale, dar şi insuficienţa renală care este o boală gravă. Aceste teste permit evaluarea funcţiei rinichilor, pentru că acidul uric, creatinina şi ureea se găsesc în sânge şi se elimină prin rinichi, iar surplusul lor este o adevărată otravă pentru organism.

• 213 investigatii gratuite

• Sînt aproximativ 213 investigaţii de bază care sînt decontate prin sistemul de asigurări. Nu sînt acoperite analize complicate pentru cancer ori cele hormonale.  Deşi  lista de analize se modifică de la an la an, numărul investigaţiilor rămîne acelaşi.   Contravaloarea serviciilor care nu se regăsesc în anexa şapte a normelor de aplicare a contractului-cadru sau a celor acordate la cererea asiguratului (acesta nu prezintă bilet de trimitere sau nu acceptă programare) se suportă de asiguraţi. Următoarele investigaţii implică recomandarea medicilor specialişti:   
•   INR (coagularea sângelui) trimiterea poate fi dată de internist, cardiolog, neurolog, nefrolog);
•   Factor reumatoid (internist, reumatolog);
•   Complement seric (internist, reumatolog, infecţionist);
•   TSH (tiroidă), Free T4 (tiroidă: endocrinolog, internist, cardiolog);
•   Imunoglobulina A, Imunoglobulina G, Imunoglobulina M (arată starea imunitară a oganismului: internist, reumatolog, dermatolog, alergolog, nefrolog, orelist);
•  Examinare bacteriologică, secreţie uretrală (dermatolog, urolog şi ginecolog), vaginală (ginecolog);
•   Gama GT (enzimă hepatică: internist, gastroenterolog, infecţionist; neurolog, psihiatru);
•   LDH (afectarea celulei hepatice: internist, gastroenterolog, infecţionist, cardiolog);
•   Exudat nazal (infecţionist, internist, orelist);
•   Examinare bacteriologică secreţie conjunctivală (oftalmolog, dermatolog, infecţionist, internist);
•  Examinare bacteriologică secreţie otică (orelist, infecţionist).

Reporterii ,,Monitorul de Făgăraş” au stat de vorbă cu făgărăşenii pentru a  vedea cît de bine sînt informaţi în privinţa programului anual de analize gratuite, decontate de CNAS. Foarte mulţi dintre ei spun că nu au trecut pe la medic de mulţi ani, alţii au spus că nu au fost niciodată. Unii făgărăşeni însă sînt la zi cu investigaţiile medicale motivînd că pun sănătatea pe primul loc. Alţii au ajuns la medic pentru că s-au simţit rău. Ce spun făgărăşenii despre analizele medicale şi vizita la medic, în rubric ,,Vocile Ţării Făgăraşului”.

Luminiţa Cocă, 53 ani, muncitor

,,Ultimul control medical l-am avut în luna august, la un medic specialist de la Spitalul Militar Braşov cînd am şi fost internată la secţia cardiologie. La vîrsta de 44 ani am făcut 2 preinfarcturi şi din 6 în 6 luni  trebuie să ajung la un medic cardiolog pentru reţetă. Nu am plătit nimic, iar medicamentele sînt compensate pentru că sînt cronică. Am ajuns şi la medic oftalmolog, tot la Spitalul Militar Braşov unde am fost operată la cristalin. Urmează însă o intervenţie chirurgicală şi la celălalt cristalin. Chiar dacă nu am plătit spitalizarea, am ajuns la 3000 lei plătind cristalinul. Consider că spitalul din Făgăraş are nevoie de aparatură şi dotări diverse, motiv pentru care am apelat la alte spitale. De exemplu chirurgie  oftalmologică nu avem la spitalul din Făgăraş”

Mădălina Caian, 21 ani, Făgăraş

,,Ultima dată am ajuns la medic în sezonul rece de anul trecut cînd am răcit foarte tare. Am primit tratament atunci. La un medic specialist nu am ajuns deocamdată pentru că nu a fost cazul”.

Marcel Văcăriu, 64 ani, pensionar

,,M-am născut în 20 august 1954 şi prima mea vizită la medic a fost la vîrsta de 7 ani cînd am avut otită la urechea dreaptă. Îmi aduc aminte că am luat tratament de lungă durată pînă m-am vindecat. După această afecţiune, nu am mai fost la niciun medic. Am primit cardul de sănătate şi nici nu l-am scos din plic. Nu sînt de accord cu medicamentele, iau doar aspirină sau paracetamol cînd sînt răcit, în rest nimic. Nu am fost niciodată internat în vreun spital. Am lucrat la UPRUC şi din 2 în 2 ani medical de la medicina muncii ne consulta. Mie nu mi-a depiustat nicio boală. În schimb soţia mea are mari problem d esănătate, ia cite 7 pastile dimineaţa şi seara. În ziua de azi alimentaţia ne pune viaţa în pericol, fructele şi legumele au pesticide, carnea nu mai are gust, iar pîinea este congelată şi descongelată, nimic nu este natural”.

Adrian Drăguş, 59 ani, pensie de boală

,,Din 2014 mereu bat la uşile medicilor specialişti pentru că am problem grave de sănătate. An de an merg cu dosarul medical la comisia de expertiză, la medical Năstase Valentin, pentru a obţine prelungirea pensiei de boală încă un an. Lunar ajung şi la medical de familie pentru reţetă.  Periodic trebuie să ajung la cardiologie, neurologie şi oscilometrie. În urmă cu 4 ani am avut şi un accident rutier cînd am avut mai multe fracturi”.

Daniel Duţu, 48 ani, paznic

,,Nu am fost la niciun medic specialist pînă la această vîrstă pentru că nu am avut problem de sănătate. Pentru problem minore am fost doar la farmacie unde farmacista mi-a dat tratamentul necesar. Nici la medical de familie nu ajung prea des”.

Victor Cercea, 44 ani, Făgăraş

,,În aprilie 2018 am ajuns la psiholog după ce am băut 3 zile şi am intrat în comă alcoolică. Medicii de la Făgăraş m-au trimis la Braşov, însă am refuzat internarea şi iau tratament acasă. De atunci pînă azi nu am mai băut alcool”.

Cătălina Suciu, 48 ani, Făgăraş

,,Nici nu mai ţin minte de cînd n-am mai fost la un medic specialist. Mi-am propus să fac un set de analize şi o consultaţie la ginecolog, dar încă nu am reuşit din cauza programului d elucru. Zilnic lucrez, de luni pînă vinery, iar după amiaza nu mai găsesc medici. Cînd am problem de sănătate merg la medical de familie care are program şi după masa”.

Petruţa B., 69 ani, pensionară

,,Nu am ajuns la medic specialist pentru că îmi este frică de un diagnostic. Nu aş face faţă dacă mi-ar spune că am o tumoare. Mai bine nu ştiu, iar cînd o fi să mor, asta e. Prea mulţi foşti colegi de serviciu au fost diagnosticaţi cu cancer.  Am lucrat într-un mediu  supus riscurilor”.

Valeria E., 51 ani, Făgăraş

,,Anul trecu am fost la mai mulţi medici specialişti la o clinic privată din Braşov. M-am simţit rău şi m-am hotărît să ajung la medic. Pe bază d estres, neglijenţă m-am simţit rău, dar am amînat vizita la medic. Acum iau tratament pentru mai multe afecţiuni şi pot spune că mă simt bine”.

B.P., 64 ani, pensionară

,,Toată lumea are  problem de sănătate. După o vîrstă încep durerile de mîini, picioare. În urmă cu 2 ani am ajuns la medical urolog şi mi-a prescris tratament, iar acum am o sensibilitate şi trebuie să mă feresc de răceală”.