Dor de Ţara Făgăraşului

• Manifestările   dedicate lui Aron Pumnul şi Ion Codru Drăguşanu, dar şi Centenarului Marii Uniri s-au desfăşurat la Făgăraş, Drăguş şi Cuciulata
• Elitele culturii româneşti au participat la evenimentele organizate în Ţara Făgăraşului de ASTR 

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  A şi primăriile locale

La înfiinţarea Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român ASTRA, 4-7 noiembrie 1861, s-a plecat de la principiul valabil şi în zilele noastre: că un popor scapă de jugul robiei sufleteşti, trupeşti şi materiale numai dacă are o cultură proprie puternică, cu ajutorul căreia să-şi mobilizeze toate forţele  sale intelectuale şi fizice.   Asociaţiunea ,,ASTRA” a fost întreţinută de-a lungul timpului prin stăruinţa, zelul, sacrificiul şi munca dezinteresată a multor români inimoşi şi devotaţi, numindu-i aici pe Avram Iancu, Axente Sever, Simion Balint, Ion Cavaler Puşcariu, Alexandru Şterca Şuluţiu, Andrei Şaguna, Timotei Cipariu, George Bariţ, Ilie Măcelariu, Gavril Munteanu, Iacob Mureşianu, Atanasie Marienescu, Pavel Vasici, Ion Raţiu, Visarion Roman, Iosif Hodoşiu, Zaharia Boiu, Iacob Bologa, Ioan Negruţiu, Vasile Ladislau Pop, Ioan Micu Moldovan, Iosif Sterca Şuluţiu, Cornel Diaconovici, Alexandru Mocioni, Partenie Cosma, Octavian Goga, Andrei Bârseanu, Vasile Goldiş, Onisifor Ghibu, Pan Halippa, Iuliu Moldovan, Ion Lupaş, Iuliu Haţieganu, Ion Agârbiceanu, Alexandru Lapedatu, Ion Breazu, Alexandru Borza, Nicolae Popoviciu. Au conlucrat şi cele două biserici româneşti din Ardeal, episcopul ortodox Andrei Şaguna şi mitropolitul greco-catolic Alexandru Sterca Şuluţiu. Spunea  Vasile Goldiş în 1923: ,,Cine tulbură această fericitoare armonie, atentează la cel mai preţios bun al neamului nostru, micşorând şansele fericrii sale”. După Marea Unire, Parlamentul recunoaşte prin lege, la 1921, ASTRA ca persoană morală, iar biblioteca ei devine, după doi ani,  Bibloteca Naţională a României.   După 1948 începe însă decăderea ei, regimul comunist îi confiscă tot patrimoniul dobîndit în timp, iar jaful a continuat şi după 1989. Asociaţiunea ,,ASTRA” este şi azi săracă, dar are dorinţa de a realiza ţelul propus de înaintaşi.  Despărţămîntul de la Făgăraş a întrecut aşteptările şi după o îndelungă pauză a reuşit să transforme, timp de trei zile,  Ţara Făgăraşului într-un centru naţional de cultură. De bună seamă organizarea manifestărlor din perioada 28-30 septembrie 2018 au putut fi realizate doar cu sprijinul primăriilor din Făgăraş, Drăguş şi Hoghiz de care aparţine satul Cuciulata. În Sala Tronului din Cetatea Făgăraşului a răsunat din nou Imnul ASTREI. Versurile lui Andrei Bârseanu pe muzica lui Iacob Mureşanu au creat acea atmosferă de care înaintaşii ASTREI au putut fi mîndri. Aron  Pumnul şi Ion Codru Drăguşanu sînt personalităţile marcante cu care Ţara Făgăraşului se mîndreşte, iar la Bicentenarul naşterii lor şi-au dat mîna oamenii de cultură ai locului, preoţi şi autorităţi locale, care sub directa îndrumare a Despărţămîntului  Făgăraş au reuşit să organizeze o manifestare de proporţii cu impact naţional.  Ce ar fi avut de spus Andrei Şaguna sau Iacob Bologa sau Iuliu Moldovan, ca de altfel şi ceilalţi preşedinţi care au condus ASTRA de-a lungul  vremii, văzînd cum sătenii se implică cu sîrg şi varsă lacrimi vorbind de înaintaşii lor?  ,,Pe urmele unităţii naţionale în Făgăraşul istoric” a fost denumită manifestarea care a dominat punctele culturale mari ale Ţării Făgăraşului, unul în centru, altul la graniţa de nord, iar altul din  estul Ţării Făgăraşului. Făgăraşul şi  castelul medieval care n-a fost cucerit niciodată a găzduit sîmbătă, 29 septembrie a.c. sesiunea internaţională dedicată Bicentenarului naşterii lui Aron Pumnul şi Ion Codru Drăguşanu, dar şi Centenarului Marii Uniri. De data aceasta Cetatea Făgăraşului, Sala Tronului şi Turnul Tomory  s-au lăsat în voia trecutului  şi au readus în actualitate lucruri ştiute şi neştiute despre personalităţile locului şi despre România veacurilor trecute.  Au dat curs invitaţiei academicieni, profesori universitari de la universităţi de prestigiu din ţară şi din afara graniţelor:  prof. Univ. Dumitru Acu- preşedintele ASTRA, prof. univ. Ioan Sabău Pop de la Tg. Mureş, prof. univ. Alexandru Hudiţeanu de la Sibiu, prof. univAlexandrin Cernov de la Cernăuţi, prof. univ. Octavian Bologa de la Despărţământul Sibiu, prof. univ. Gheorghe Iutiş de la Iaşi, prof. dr. Luminiţa Cornea de la Despărţămîntul Sf. Gheorghe, prof. Ioan Cornea de la Societatea culturală din Chişinău, prof. univ. Elena Macavei de la Universitatea din Sibiu, Dumitru Borţan, vicepreşedintele ASTRA, prof. univ col. Mircea Cosma, prof. Ana Hinescu de la Despărţămîntul Blaj, prof. univ. Mihai Groza de la Despărţămîntul Sebeş, drd. Marian Horvat de la ASTRA Dej, prof. Corina Bărăgan de la ASTRA Buzău, prof. Maria Cioca de la Despărţămîntul Alba Iulia, prof. Mitică Procopie de la Bacău, prof. Onuc Nemeş de la Despărţămîntul Sibiu. Scriitor Lucreţia Mititean de la Năsăud şi alţii.

Aron Pumnul şi satul său natal, Cuciulata

Cînd spunem Cuciulata  ne gîndim la Aron Pumnul, dascălul simbol al românilor.  Vineri, 28 septembrie a.c., satul Cuciulata a fost în sărbătoare şi a fost gazdă bună pentru mari oameni de cultură din ţară şi străinătate. Se vorbea despre Aron Pumnul de la cel mai mic pînă la vîrstnicii satului.  ,,Aron Pumnul a fost un dascăl bun” a spus un băieţel de vreo 4 anişori,  îmbrăcat în straie de sărbătoare care fredona cu sîrg versurile cîntecului ,,Basarabia”. Oaspeţii, profesori universitari, preuniversitari, reprezentanţi ai Despărţămintelor Astra din ţară şi Republica Moldova, au fost primiţi la Muzeul etnografic ,,Aron Pumnul”. Cuvîntul de primire l-a avut primarul comunei, Ioan Buta, care şi-a aşezat , în semn de respect, tricolorul peste piept. ,,Ne bucurăm că astăzi avem oaspeţi de seamă în comuna noastră. Sîntem mîndri că în satul nostru s-a născut o mare personalitate a ţării, Aron Pumnul” au fost cuvintele edilului de la Hoghiz la primirea oaspeţilor. Prof. Mihaela Gârlea, preşedinta Despărţămîntului Făgăraş, a prezentat invitaţii, iar prof. univ. Dumitru Acu, preşedintele Asociaţiunii, a vorbit despre  scopul manifestării. Despre personalitatea lui Aron Pumnul a vorbit prof. univ. dr. Ilie Rad care a editat volumul ,,Arrron Pumnul 1818-1866”, un studiu complet din care localnicii pot afla totul despre viaţa şi activitatea marelui cărturar.  S-a vizitat apoi muzeul de la Cuciulata, obiectiv înfiinţat în 1997 de către fostul pr. protopop Alexandru Comşa. Soţia sa, Maria Comşa, a prezentat muzeul în care au fost expuse cu multă trudă, dar cu bun gust, piese de arheologie descoperite pe dealurile Cuciulatei, portul tradiţional, casa ţărănească, ţesături, unelte agricole. Un spaţiu generos a fost acordat lui Aron Pumnul şi actriţei Sonia Cruceru. La Bisrrica Sf. Paraschiva de pe deal a fost oficiat un parastas pentru Aron Pumnul. Au participat şi urmaşii cărturarului, fraţii Pumnea, Constantin şi Rozeta, care locuiesc în sat.  S-a vizitat apoi Şcoala din sat care-i poartă numele. Elevii de aici au prezentat un program artistic. A fost momentul în care ASTRA a acordat primarului Ioan Buta o diplomă pentru implicarea în organizarea evenimentului. Prof. univ. dr. Alexandru Hudiţeanu de la Universitatea ,,Lucian Blaga” din Sibiu s-a adresat elevilor  sfătuindu-i să înveţe şi să respecte şcoala aşa cum a făcut  înaintaşul lor.  În alai, s-a mers pînă la casa în care s-a născut şi a locuit Aron Pumnul şi, aici, a fost dezvelită o placă comemorativă, a doua după cea montată în 1932, tot de ASTRA. Primăria Hoghiz a oferit apoi oaspeţilor un frumos spectacol artistic în care cetaşii satului îmbrăcaţi în portul popular au prezentat o suită de dansuri populare, acompaniaţi de taraful ,,Juniceii Rupea”. Preparatele culinare specifice satului şi pîinea coaptă pe vatră  în cuptor au permis gazdelor să invite oaspeţii în căminul cultural pentru o masă tradiţională.

Oamenii de cultură întîmpinaţi de Garda Cetăţii

Vineri, 28 septembrie a.c., colegiile naţionale ,,Radu Negru“ şi ,,Doamna Stanca“ din Făgăraş au fost vizitate de  invitaţii din ţară şi din Republica Moldova, iar sîmbătă, începînd cu ora  10.00,  s-a desfăşurat   sesiunea de comunicări ştiinţifice. Invitaţii au fost primiţi în castelul medieval  de către Garda Cetăţii  care a prezentat onorul, iar prezenţa principesei a reînviat un obicei medieval practicat în castel.   În  Sala Tronului din Cetatea Făgăraşului au fost primiţi, apoi, invitaţii. A fost intonat  Imnul Naţional urmat de  Imnului Asociaţiunii ASTRA. ,,Sîntem în centrul ţării şi dorim să petreceţi aici momente frumoase cu ocazia Centenarului Marii Uniri. Mihai Viteazul vroia să transforme Cetatea Făgăraşului într-o cetate de scaun. Aici au existat foarte multe personalităţi care şi-au dorit realizarea unităţii naţionale“ a spus Elena Băjenaru, directoarea Muzeului Țării Făgăraşului ,,Valeriu Literat“. ,,Este o onoare să stau în faţa unor oameni care au un cuvînt greu în contextul culturii noastre. Cînd am văzut lista de invitaţi am ţinut să sărbătorim acest eveniment împreună şi am fost cuprinşi de emoţie după ce am ascultat cele două imnuri“ a spus Gheorghe Sucaciu, primarul Municipiului Făgăraş. ,,Vă urăm bun venit în numele Făgăraşului istoric şi cultural, al despărţămintelor ,,Ion Codru Drăguşanu“, ,,Aron Pumnul“ dar mai ales Astrei, a cărei înfiinţare îi atribuim o pronie divină cînd o minunată primăvară din anul 1848/49 a descătuşat idealurile naţionale“ a spus prof. Mihaela Gârlea, preşedinta Despărţămîntului Făgăraş. ,,Ne bucurăm că cele două biserici (N.R- ortodoxă şi greco-catolică) au fost şi de această dată alături de Asociaţia Transilvană. Aducem un omagiu marilor bărbaţi care au contribuit la realizarea Marii Uniri. Aron Pumnul aparţine istoriei noastre trecute, prezente şi viitoare. Trebuie să ne gîndim şi la cel care a plecat de aici şi a creat Blajul, episcopul greco-catolic Ioan Inochentie Micu Klein. Trebuie să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului. Este o sărbătoare prin care cinstim bărbaţii neamului, ai Țării Făgăraşului şi pe marii eroi care au contribuit la realizarea Marii Uniri“ a spus prof. univ. dr. Dumitru Acu, preşedintele Asociaţiunii Astra. Lucrările sesiunii de comunicări ştiinţifice au avut loc în Turnul Thomory din Cetatea Făgăraşului.

De ce este  Țara Făgăraşului o ŢARĂ?

Elena Nemeş a prezentat un periplu în imagini a Țării Făgăraşului, un document prin poze cu privelişti şi îndeletniciri din Țara Făgăraşului. ,,Mă bucur să ne aflăm în mîndra Cetate a Făgăraşului şi este o onoare să avem printre noi elitele culturii româneşti. Țara Făgăraşului se întindea de la Munţii Perşani pînă la Turnu Roşu, unde Oltul traversează Carpaţii. Ne mîndrim cu munţii noştri dragi cîntaţi de poeţi, flora şi fauna locurilor. Avem o hartă în care înfăţişăm casele ţărăneşti şi specificul acestora din diferite locuri. Arta populară este extraordinar de bine reprezentată prin Dumitru Sofonea din Drăguş, prezent la toate manifestările naţionale şi internaţionale. Avem reprezentanţi de seamă ai picturii pe sticlă precum minunata şcoală de pictură de la Sâmbăta de Sus, vîltorile de la Lisa transmise din generaţie în generaţie. Portul tradiţional este extraordinar de divers, reprezentat de toate etniile (români, maghiari, germani) care trăiesc într-o armonie extraordinară. Făgărăşenii au reclădit mănăstirile distruse de Bucow, unele devenite martire,  iar monahii au murit pentru credinţa strămoşească, mai ales mănăstirile de la Dejani, Bucium, Făget. În Țara Făgăraşului avem martiri pe oriunde călcăm. În Biserica de la Cincşor au loc evenimente culturale aproape lunar, unde se întorc cu drag saşii plecaţi. Nu trebuie uitaţi nici partizanii din Munţii Făgăraş care au ales Crucea. Dumitru Moldovan din Lisa este ultimul supravieţuitor, omul acesta a făcut 18 ani de puşcărie. Istoria, pentru noi, înseamnă suferinţă, lipsuri, mai ales pentru bunicii noştri. Ne amintim de Gheorghe Haşu şi grupul Gavrilă Ogoranu, studenţii şi ţăranii luminaţi care vedeau ocupaţia rusească ca pe o pecingine“ a spus Elena Nemeş.

Aron Pumnul şi ideea unităţii naţionale

Profesorul universitar dr. Ilie Rad de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca a vorbit despre ,,Aron Pumnul şi ideea unităţii naţionale“. ,,Legăturile mele cu Țara Făgăraşului sînt foarte multe. Voi pregăti o ediţie cu toate scrisorile lui Aron Pumnul şi voi mai face şi un gest de recunoştinţă pentru Octavian Paler, pentru că am la Facultate un proiect cu studenţii în acest sens. De exemplu, o studentă care se trage din aceste locuri a făcut o lucrare de licenţă cu interviurile lui Octavian Paler din presa scrisă. Se spune: ,,faptele neridicate să se piardă în uitare“. Tot ceea ce faceţi e bine să trimiteţi bibliotecilor din ţară, sînt 60 de biblioteci“ a spus Ilie Rad.

Prof. Alexandru Hudiţean: De ce populaţia pe care a iubit-o Aron Pumnul tot scade?

Profesor dr. Alexandru Hudiţean de la Universitatea ,,Lucian Blaga“ din Sibiu a prezentat ,,Contribuţia lui Aron Pumnul şi a lui Ion Codru Drăguşanu la formarea identităţii româneşti şi a idealurilor unităţii naţionale“. ,,Aron Pumnul are un merit major asupra culturii româneşti, mai ales legat de Mihai Eminescu. În ceea ce priveşte istoria noastră, m-am întrebat dacă există un progres sau este o alternanţă progres, regres. O carte a lui Ion Irimie pune în discuţie faptul că e uşor să mergi în jos. Cenzurile au fost însoţire de ,,cezuri“, adică separări. Avem în acest sens istoria de după 1945, atunci nu aflasem că a existat o regalitate,  iar după 89 am descoperit că am avut o regalitate. Se mai pun problemele emigraţiilor precum şi întrebarea: De ce populaţia pe care a iubit-o Aron Pumnul tot scade? Prin anii 60 auzisem de Octavian Paler şi ne-am bucurat că am urmărit opera lui extraordinară. M-am mirat de supărarea lui Paler în care critica că nu poate să admită că într-o ţară se poate întîmpla ce constata el: să existe asemenea oameni care să o conducă. Mergem în sus, în jos, sau ne învîrtim în cerc?“ s-a întrebat Alexandru Hudiţean. Tot de la Sibiu, prof. dr. Lidia Carmen Pircă de la Colegiul ,,Octavian Goga“  a prezentat tema ,,Mihai Eminescu şi Aron Pumnul- luptători pentru identitatea neamului“.

Pr. Liviu Negrea:  Aron Pumnul s-a dedicat luminării poporului

Liviu Negrea, protopopul greco-catolic al Făgăraşului, a vorbit şi el despre personalitatea marelui cărturar Aron Pumnul. ,, La un secol de la Marea Unire, noi avem şansa de a revigora urmele trecutului, să ne amintim de unde am venit şi să ne întrebăm ce le datorăm astăzi înaintaşilor noştri. Profesorul Aron Pumnul a fost lingvist, istoric şi reprezentant al paşoptismului românesc. A făcut şcoala la Odorhei, apoi gimnaziul şi liceul la Blaj unde i-a avut ca dascăli pe George Bariţiu şi Simion Bărnuţiu. S-a dedicat luminării poporului. După un periplu la Cluj şi Viena se întoarce ca profesor la Gimnaziul din Blaj. Aron Pumnul se întîlneşte cu Avram Iancu şi Alexandru Papiu Ilarian redactînd împreună textul proclamaţiei prin tinerii care plecau în vacanţa de Paşti. A avut apoi loc mobilizarea celor 40.000 de ţărani pe Cîmpia Libertăţii de la Blaj“ a spus Liviu Negrea care a rostit şi cuvîntul de salut al cardinalului Lucian Mureşan.

Prof. Dr. Nicolae Postolache: Ion Codru Drăguşanu este un reper al  românilor

Profesor dr. Nicolae Postolache de la Colegiul Naţional ,,Radu Negru“ din Făgăraş a vorbit despre Ion Codru Drăguşanu ca precursor al ideii de unitate a tuturor românilor. ,,Ion Codru Drăguşanu este un reper, nu doar pentru ,,Peregrinul transilvan“, ci pentru că este unul care s-a luptat pentru ca învăţămîntul românesc să fie instituţionalizat în cea de-a doua perioadă a secolului al XIX-lea. El a fost şi un precursor al ideii de unitate a românilor. Ajunge la sud de Carpaţi, renunţă la cariera militară, face parte din suita domnitorului Ghica, este, rînd pe rînd, bibliotecar, învăţător la Ploieşti şi participant activ la Revoluţia din Țara Românească.  Este foarte interesant că, în ,,Peregrinul transilvan“, numele de România este utilizat de foarte multe ori. Întors la Făgăraş, se va lupta ca limba română să fie instituţionalizată“ a spus Nicolae Postolache. Profesoara Viorica Bica, coordonatoarea Bibliotecii Municipale ,,Octavian Paler“ a făcut o reconstituire a operei lui Ion Codru Drăguşanu în materialul intitulat succint ,,Restitutio Ion Codru Drăguşanu. Peregrinul transilvan“.  Profesoara Viorica Pop, vicepreşedinta Despărţămîntului ASTRA Făgăraş, a compus un poem în cinstea lui Ion Codru Drăguşanu intitulat ,,Poem peregrinului“.  Prof. dr. Luminiţa Cornea, reprezentantă a Despărţămîntului Astra Sfântul Gheorghe, a prezentat tema ,,100 de ani între doi peregrini: Ion Codru Drăguşanu şi Remus Cioflec“.

Lansare de carte

La ora 16.00 profesorul universitar Ioan Sabău Pop, împreună cu preotul Mircea Coşofreţ şi-au lansat ineditul volum scris împreună cu profesorul Constantin Ceucă ,,Reforma agrară din România şi optanţii unguri din Transilvania înaintea Societăţii Naţiunilor“. ,,Fraţii noştri care îşi spun unguri au sînge asiatic doar în proporţie de 2%, restul sînt băştinaşi maghiarizaţi cu bîta şi prin şantaj. Trebuie să luăm în considerare faptul că Reforma agrară a fost făcută înainte de începerea războiului şi a oprit ca România să devină o altă Rusie. Noi l-am scos pe Kun din Budapesta la cererea ministrului Horthy care a făcut apoi dezastru în Ardeal. Sîntem creatorii acestui popor. Pliniu cel Bătrîn vorbea de faptul că danezii sînt daci. Avem certificatul de botez în pietrele de la Tărtăria. Nu sînt doctor în teologie, sînt un simplu ţăran care îşi iubeşte ţara“ a spus preotul Mircea Coşofreţ. Sesiunile ştiinţifice au continuat pînă la ora 19.00 cu alte expuneri interesante şi inedite. Cercetător dr. Constantin Băjenaru de la Muzeul Țării Făgăraşului a vorbit despre ,,Făgărăşenii şi Marea Unire“, profesorul Ioan Streza de la Colegiul ,,Radu Negru“ a prezentat- ,,Școala ,,Radu Negru“ în contextul istoric al formării României Mari“, preotul Ciprian Bîlbă de la parohia Toderiţa a vorbit despre ,,Ortodoxie şi unitate naţională în gîndirea părintelui Dumitru Stăniloaie“,  iar preotul Alexandru Socaciu de la parohia Veneţia de Jos a vorbit despre ,,Andrei Șaguna şi Sextil Puşcariu- o prietenie din satul Veneţia de Jos“. La ora 19.00 a fost vizionat filmul documentar ,,Centenarul Marii Uniri“ realizat de fundaţia Ștefanida. Evenimentul s-a încheiat cu un spectacol folcloric dedicat Marii Uniri în pivniţa cea mare a Cetăţii.

Satul lui Ion Codru Drăguşanu

ASTRA şi-a îndreptat gîndul sincer spre satul peregrinului transilvan care a văzut lumina zilei la Drăguş în urmă cu 200 de ani. Drăguşenii îi poartă marelui român recunoştinţă şi se mîndresc că din mijlocul lor a răsărit o mare personalitate a ţării. Manifestarea organizată duminică, 30 septembrie a.c., la Drăguş demonstrează încă odată că localnicii sînt uniţi, păstrează tradiţia şi îşi iubesc înaintaşii. Tocmai de aceea continuă să realizeze ţelurile propuse de ei. Cu mic cu mare, autorităţi şi oamenii simpli, au trudit ca duminică să fie bune gazde pentru elitele culturii româneşti. Şi au fost. Şcoala Gimnazială ,,Ion Codru Drăguşanu” şi-a deschis porţile pentru a întîmpina oaspeţii, apoi în biserica satului  liturghia a continuat cu un parastas în memoria marelui cărturar. A răsunat frumoasa biserică a Drăguşului de vocile corului de femei care au accentuat cuvintele preotului paroh Gheorghe Roşca.  Oaspeţii însoţiţi de sătenii îmbrăcaţi în frumosul port popular vestit pentru coloritul său au mers apoi spre Muzeul satului unde era pregătită o altă surpriză. În curtea muzeului a fost montată o placă comemorativă la bicentenatul naşterii lui Ion Codru Drăguşanu care a fost dezvelită în faţa participanţilor.  Cornel Greavu, primarul comunei, şi prof. univ. Dumitru Acu, preşedintele ASTRA,  au fost cei care au dezvelit placa comemorativă. S-au ţinut alocuţiuni care au cuprins cele mai frumoase cuvinte  şi amintiri despre marele OM al Drăguşului. Prof. Mihaela Gîrlea, prof. Univ Dumitru Acu, prof. Maria Racu, prof. Viorica Pop,  prof. Virgil Rogozea, prof, Mariana Ciuculescu   au fost aplaudaţi de cei prezenţi pentru cuvintele spuse. Nu avea cum să lipsească din program cel mai frumos obicei al satului, păstrat din vechime, nunta tradiţională.  Oaspeţii s-au simţit ca la o nuntă adevărată,  cu alai de nuntă,  cu miri, nănaşi, socrii şi nuntaşi.  Mirele, socrii mari şi nănaşii au fost luaţi de feciori de la casa mirelui şi cu alai au  străbătut uliţele satului pînă la casa miresei. Scena improvizată în curtea muzeului a fost transformată în casa miresei. S-a strigat, s-a jucat, s-a dat zestre, s-a jucat găina, s-a cîntat cîntecul miresei, după care s-a dat drumul petrecerii. Cuvintele sînt sărace pentru a descrie frumuşeţea obiceiului. Pe scenă au urcat artişti de muzică populară care au încîntat audienţa prin vocile şi cîntecele interpretate. Întreg satul a jucat ca la o nuntă adevărată. La Drăguş şi la Cuciulata, manifestările au îmbinat cultura cu tradiţiile şi obiceiurile locale, păstrate ca niciunde altundeva, în ţară.   Seara tîrziu s-a lăsat cortina peste tradiţiile locului puse în scenă de localnici, dar şi peste una dintre cele mai reuşite manifestări culturale din ultimii ani organizate în Ţara Făgăraşului.     (Lucia BAKI, Ştefan BOTORAN)