Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Misterul guruieţilor de la Şona
Misterul guruieţilor de la Şona Email
Luni, 11 Aprilie 2016 17:38

 

 

      Nu departe de Făgăraş, la marginea satului Şona, un mister venit din vechime atrage turiştii din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. Sînt 8 movile de pămînt care privesc surprinse spre întinsa Ţară a Făgăraşului traversată de linia ondulată a rîului Olt. Sînt dispuse uniform pe colina Şonei, pe două rînduri paralele, cîte patru pe fiecare latură. Sătenii le spun guruieţi şi vorbesc despre ele cu zîmbetul pe buze. Astfel de ridicături de pămînt se mai întîlnesc la Hălmeag, dar şi în zona Racoşului sau spre Mediaş. Dacă în sat circulă frumoase legende menite să atragă turiştii, în mediile ştiinţifice sau cele spirituale explicaţiile sînt de cu totul altă natură. Oricum, indiferent de natura izvoarelor, guruieţii de la Şona străjuiesc satul şi uimesc prin misterul încă neelucidat.

Un drum forestier prăfuit te duce la movile
 

     Sînt cam 4 km de mers după ce părăseşti colonia de rromi a Făgăraşului şi intri în satul Şona. Dar pînă la indicatorul pe care stă scris numele satului, drumul n-a văzut niciodată asfaltul şi este plin de gropi şi de praf. De la şosea pînă la Olt este o frumoasă luncă pe care au crescut pajişti şi sălcii care au primit de-a lungul vremii forme din cele mai ciudate. Zona ar trebui să fie o încîntare pentru ochii turiştilor, dar din păcate gunoaiele şi mirosurile le-au copleşit. Odată ajuns în sat, găseşti cu uşurinţă localnici dornici să te îndrume spre movilele de pe deal. Unii sînt atît de binevoitori că te însoţesc pînă la locul misterios, iar pe drum îţi spun dintr-o suflare legenda venită din străbuni. De cum părăseşti drumul principal care este asfaltat, un drum forestier dificil te duce pînă în apropierea movilelor. Vara acest drum este plin de hîrtoape şi praf, iar cînd plouă nu ai cum să urci din cauza noroaielor.

 

 

 

 

 

 

 



Guruieţii şi uriaşii
 

     L-am întîlnit pe Ioan Cazan de 83 de ani, de la nr. 113. A fost 14 ani viceprimar al comunei Mândra şi vreo 6 ani casier al primăriei. Şi după evenimentele din decembrie 1989 a fost viceprimar, un mandat întreg, 1992-1996. Dar de cînd este pensionar lucrează pămîntul. Şi-a întrerupt lucrul la grădină şi ne-a prezentat frumuseţiile satului. ,,Ne lăudăm cu movilele cărora le spunem guruieţi şi obiceiul Împodobitul cailor. Ne mîndrim cu aceste lucruri pentru că sînt unice. De Rusalii, băieţii din ceata de la Crăciun împodeobeau caii cu ţoale, ciucuri şi flori şi, după biserică, mergeau prin sat. Erau cîte 10-15 cai împodobiţi. Era mare sărbătoare în sat. Se opreau pe la casele oamenilor şi cîntau cîntece patriotice. Scoli măi frate ardelene/ Destul ai dormit/ Şapte veacuri sînt/ De cînd duşmanii te-au robit. S-a pierdut acest obicei unic, de vreo 5 ani nu mai avem nici ceată şi nici Împodobitul cailor. Tinerii au plecat din sat, iar cai nu mai sînt. Mai demult la fiecare gospodărie existau cai, boi şi vaci, iar oamenii îşi lucrau pămîntul cu ei" povesteşte fostul viceprimar. Nea Ion Cazan zîmbeşte cînd spune legenda movilelor. ,,Noi le spunem guruieţi şi nu movile. Sînt acolo pe deal de cînd e pămîntul ăsta. Sînt legende păstrate despre guruieţi pe care noi le-am aflat de la bătrînii satului. Cînd eram copii ne jucam cît era ziua de lungă pe guruieţi. Se spune că ar fi venit un uriaş de la munte şi cînd a ajuns pe aici şi-ar fi curăţat opincile de pămînt, iar căzătura de pe opinci ar fi format guruieţii. Nu ştim cît de mari erau uriaşii, dar dacă au format guruieţii erau înalţi de mulţi metri. Cînd eram mici părinţii ne speriau cu uriaşii pentru a nu ne mai juca la guruieţi. Toată lumea este curioasă să afle ce ascund guruieţii, dar pînă acum nimeni n-a reuşit să înlăture misterul. În urmă cu ceva ani nişte experţi au încercat să sape, dar au plecat fără niciun răspuns. Terenurile pe care sînt guruieţii erau ale oamenilor care făceau fîn acolo"a povestit Ioan Cazan.

,,Uriaşii cărau pămînt cu poala"
 

     Cea mai vîrstnică femeie din Şona este Felicia Buzeche de la nr. 94 şi are 93 de ani. Tanti Felicia este surprinsă cînd vede turiştii din toată ţara care vin să vadă guruieţii de la Şona. ,,Din bătrîni ştim că erau nişte uriaşi care cărau cu poala pămînt şi aşa au făcut guruieţii. Mulţi cred că în guruieţi ar fi comori şi bani. Au şi săpat noaptea, dar au fost opriţi de poliţişti. Vin turiştii să le vadă. Eu mergeam acolo la fîn, dar de 10 ani de cînd sînt bolnavă n-am mai urcat la guruieţi" povesteşte tanti Felicia Buzeche.

Ascund molime
 

     Ioan Buzeche de 73 de ani are şi o variantă mai puţin legendară. Bărbatul spune că ar fi morminte ale dacilor şi în ele ar fi fost înmormîntate căpetenii ale lor. ,,Acolo le-am pomenit, iar bătrînii vorbesc despre uriaşii care le-au făcut. Cred că sînt de pe vremea dacilor şi sînt morminte ale căpeteniilor acestora. Au încercat să le sondeze, dar au fost opriţi cînd s-au simţit gaze. Le-a fost teamă că ar slobozi vreo molimă din interior. Oricum în jurul guruieţilor este un mare mister. Şi acum mai vin noaptea să sape, pe furiş, caută comorile ascunse acolo" spune Ioan Buzeche.

Nici asociaţia ,,Şona noatră"nu a desluşit misterul
 

     La Şona funcţionează Asociaţia Sătească ,,Şona noastră" de cîţiva ani. Reprezentanţii acesteia reproduc legendele despre movile, dar nu cunosc tainele ascunse ale acestora. ,,Sînt legende legate de movile, dar nu au fost cercetate. Există varianta că ar fi morminte celtice, o altă legendă vorbeşte despre uriaşi. Se mai spune că tătarii ar fi înmormîntaţi acolo. Vin turişti să le viziteze, dar păcat că nu există infrastructură, drumul de acces este praf. Nimeni n-a făcut vreun proiect care să pună în valoare guruieţii" a spus Mihaela Dumitru secretara asociaţiei.

Arheologii spun că sînt morminte
 

     Fostul viceprimar consideră că movilele s-ar fi format pe cale naturală şi că nu ascund nimic misterios. Deşi spune legenda guruieţilor, nu crede în uriaşi. Oamenii de ştiinţă au făcut săpături pe lîngă piramide, dar n-au pătruns în ele. Movilele au fost comparate cu tumulii sub care celţii şi sciţii îşi îngropau căpăteniile, alături de podoabe de preţ şi arme. Oricum arheologii cred că piramidele sînt morminte. Conform Repertoriului Descoperirilor Arheologice din România, aici s-ar fi găsit: o brăţară de aur presupus celtă, un inel de bronz, un topor de fier, un vas de ceramică şi nişte săgeţi presupus scitice, un mormînt de incineraţie, o rotiţă de bronz, două brăţări de bronz, mărgele de sticlă şi o urnă cu cenuşă, din epoca migraţiilor. Toate vestigiile sînt împrăştiate pe la muzeele din Sibiu sau Mediaş. În acelaşi document, se arată că vestigiile de la Şona sînt de tip Wietenberg (epoca bronzului). Geologii au încercat să explice formarea lor, în cazul în care piramidele ar fi formaţiuni naturale. Ei au ajuns la concluzia că movilele au rezultat în urma alunecării în trepte a unui versant, proces combinat cu acţiunea torentelor care au individualizat aceste dîmburi. Forma piramidelor e creaţia agenţilor externi, eroziunea de suprafaţă şi microalunecările. În toponimia locală există o denumire ciudată şi aparent ilogică, dar care face trimitere tot la piramidele înălţate în mijlocul cîmpiei: Dealul Şesului. La 6 kilometri de piramide se află vîrful La Comoara (637 m), denumire care face trimitere la legendarul tezaur pe care l-ar ascunde piramidele în pîntecele lor. Istoricii amintesc de faptul că sciţii obişnuiau să-şi îngroape sub movile mari de pămînt conducătorii şi averile lor. Iar ca tezaurul să nu fie descoperit şi somnul căpeteniilor să rămînă netulburat, ridicau mai multe movile, ca să-i deruteze pe jefuitori.

Au săpat în movile
 

     Jurnaliştii au fost mult mai curioşi decît arheologii şi au scris despre piramidele de la Şona şi din alte părţi. Presa a prezentat şi acţiunea lui Radu Tănase, un speolog, alpinist şi salvamontist braşovean care ar fi pozat în 2009 tunelul săpat la piramidele de la Şona. ,,Veneau seara şi plecau la prima geană de lumină. Oamenii au vrut să afle ce fac străinii la guruieţii lor. Au văzut vreo cinci maşini de teren, 15-20 de persoane, două generatoare de curent şi nişte utilaje. Imediat au anunţat autorităţile. Au venit jandarmi şi poliţişti, care i-au prins pe infractori... Mi-a arătat exact pe unde s-a dat spargerea în urmă cu o săptămînă. Greutatea lutului prăbuşise intrarea, eram gata să renunţ. Am riscat mult, dar am intrat. La început, pe burtă, apoi spaţiul s-a lărgit. Mi-a fost foarte greu să respir, aerul era închis. Pe bîjbîite, doar cu o lanternă, am înaintat pînă la capătul tunelului şi am făcut pozele pe care le vedeţi“, scria presa citîndu-l pe alpinist.

Descrierea movilelor
 

     Guruieţele sînt 8 movile de forma conică, alungită, cu vîrfuri rotunjite din argilă. În jurul lor au fost executate săpături de mică adîncime, care ulterior au fost acoperite natural. Primele patru se desfaşoară pe un aliniament Vest – Est şi sînt cele mai înalte, de 8 - 10 m legate între ele prin şei de 2-4 m. Al doilea grup de guruieţe este aşezat la sud şi sînt mai puţin înalte, de 5 – 9 m.
- Legenda spune că din terenul mlăştinos situat în apropierea guruieţelor, un balaur mare a ieşit şi a scuipat pămînt, creînd movilele care se observa astazi.
- O altă legendă vorbeşte de o prinţesă Şona al cărei regat ar fi fost atacat de uriaşii veniţi dinspre munţi şi care şi-au scuturat noroiul de pe încălţări formînd cu el movilele.
- Se mai spune că guruieţele ar fi fost făcute de turci în timpul campaniilor spre Apus, iar în trecerea lor lăsau din turbane pamântul cărat de acasă.
- Se vorbeşte şi despre popoarele celte şi scite care şi-ar fi îngropat căpeteniile aici, iar mormintele au fost acoperite cu movile.
- O altă ipoteză spune că guruieţele ar fi vestigii dacice

Energia piramidelor
 

    În România există peste 5000 de tumuli sau movile, care sînt ridicături de pământ sau pietre, aşezate peste morminte. Grupurile ezoterice vorbesc despre movilele de la Şona şi spun că ar face parte din Triunghiul Magic care a rămas de pe vremea dacilor şi că ar face legătura între sanctuarele dacilor şi cetăţile lor.
Conform acestora, în cuprinsul acestor forme geometrice ar intra capitala Daciei, Sarmisegetusa, cetatea Piatra Roşie, sanctuarul de la Racoş, templul de la Şinca Veche, Vârful Omu şi piramidele de la Şona. Specialiştii mai susţin că mai întîi au fost movilele, după care au fost construite piramidele.
Istoricii susţin că tumulii ascund mistere încă neelucidate şi că sînt de fapt morminte, în interiorul cărora defunctul era îngropat alături de multe bogăţii. Cu cât aceşti tumuli sînt mai înalţi, cu atît defunctul avea un rang mai important în societate şi bineînţeles, era mai bogat.

Mormîntul lui Decebal
 

     În jurul gurueţilor de la Şona, arheologii au găsit ceramică din epoca târzie a bronzului şi din perioada Hallstat, de acum 1.200 de ani. Printre cei mai pasionaţi arheologi atraşi de misterul guruieţilor de la Şona s-a numărat şi profesorul universitar Gavril Budău care a adus aici doi cercetători basarabeni. „Am văzut găuri de vulpi şi pământul nu era scos în afară, cum ştiu eu, ca vînător, ci era căzut înăuntru, deci poate exista un gol”spunea atunci Budău. Alte patru piramide asemănătoare există la marginea satului Hălmeag, dar nu sînt atît de bine conturate. Şi lângă satul Buneşti există, de asemenea, guruieţi, dar în apropierea acestora s-au găsit urme de locuire dacică şi o terasă asemănătoare celei de la Şona. Cercetătorul Andrei Vartic spune că, pe hartă, piramidele constituie vârful unui triunghi dreptunghic ale cărui laturi unesc vârful Omu, după unii istorici muntele sacru al dacilor şi sanctuarul de la Racoş. O ipoteză spectaculoasă a lui Vartic: după aranjamentul teraselor din jur, nu este exclus ca piramidele să adăpostească mormântul lui Decebal.

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Caută in site ...

Adio, Majestate!

 

      România iubeşte monarhia. Ar fi concluzia la care ar ajunge orice persoană care deschide televizorul, ascultă radioul sau citeşte presa scrisă, pentru că mijloacele media abundă de articole despre regele Mihai şi monarhie. Dar dacă ne-am întoarce în urmă cu vreo două decenii, lucrurile n-ar sta chiar aşa. Regele Mihai a fost alungat din ţară de regimul post-decembrist condus de Iliescu şi Roman, aşa cum s-a întîmplat în 1947, pe vremea regimului bolşevic. Urmaşii acelor comunişti, pesediştii actuali, depun flori şi lumînări pentru monarhul României care a trecut la cele sfinte, iar pe bloguri postează mesaje de compasiune arătîndu-şi astfel nesimţirea.
     Fiind într-o vizită în Danemarca, am avut ocazia să trăiesc vizita familiei regale în oraşul în care am poposit vreme de o săptămînă. Au fost multe pregătiri, oficialităţile au fost băgate în priză cu mult timp înaintea vizitei. Localnicii erau preocupaţi să-şi întîlnească Regina, iar în ziua sosirii familiei regale, locul era înţesat de lume. Oraşul nu avea mai mult de vreo 20.000 de locuitori, dar atunci numărul celor prezenţi era şi de cinci ori mai mare. Era puhoi de lume. Eu nu mai văzusem atîta agitaţie şi oameni la un loc de pe vremea cînd Ceauşescu vizita vreo localitate. Pe cînd eram în anul I de facultate, era anunţată participarea preşedintelui ţării la deschiderea anului universitar, la Cluj. Cîtă zarvă, eram forţaţi să ieşim, să-l aclamăm! Pe noi, bobocii, ne-au închis pe stadionul din Cluj ca pe nişte oi, pentru a vedea iubitul conducător cît de ovaţionat este de tineri. Ceva similar era şi în oraşul danez, la vizita Reginei. Deosebirea însă consta în faptul că acei cetăţeni au mers la întîlnirea cu Regina din plăcere, pe cînd noi eram forţaţi. Le zîmbeau feţele, plîngeau oamenii de emoţie.

Citește mai departe...

Vizitatori online

Avem 760 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

1.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 738
Număr afişări conţinut : 3959674

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare