Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Tradiţia drumeţiilor din Munţii Făgăraşului
Tradiţia drumeţiilor din Munţii Făgăraşului Email
Marţi, 23 Februarie 2016 14:35

 

 

1881, a fost anul în care SKV a organizat traseele montane din masivul Făgăraş Munţii Făgăraşului vor fi incluşi într-un traseu european montan promovat de 36 de ţări Potecile din Carpaţi, denumite ,,Via Carpatica" vor completa traseul montan din Alpi, ,,Via Alpina" Prima cabană din Munţii Făgăraşului a fost construită de asociaţia SKV în 1890, Cabana Negoiu

     Pe la 1880, potecile şi cărările Munţilor Făgăraş erau bătotorite de iubitorii de drumeţii. Creasta Făgăraşilor era o obişnuinţă pentru mulţi localnici care alegeau să-şi petreacă timpul liber la peste 2000 metri altitudine. Şi asta chiar dacă masivul Făgăraş era considerat unul dintre cei mai periculoşi munţi. S-au construit cabane, refugii, poteci care să uşureze turiştilor viaţa pe munte. Vreme de cîteva decenii prin munca localnicilor, membrii în asociaţia SKV, s-a edificat un lanţ de cabane, care la naţionalizare au trecut în patrimoniului statului prin ONT. După 1990, vechea asociaţie a fost reînfiinţată şi cu paşi mici şi-a reluat activitatea. Acum, conducerea SKV intenţionează să-şi reîntregească vechiul patrimoniu şi să ceară vechile cabane din masivul Făgăraşului de la cei care-şi spun astăzi proprietari.

Proiect european
 

     Frumuseţiile Munţilor Făgăraş i-au impresionat pe iubitorii de drumeţii, dar mai ales asociaţiile din Europa care promovează turismul montan. Tocmai de aceea Carpaţii şi în special Munţii Făgăraşului vor fi incluşi într-un circuit european de drumeţii montane pe poteci. Sînt 60 de ONG-uri din 36 de ţări care vor promova acest tip de turism, elveţienii fiind cei care vor finanţa proiectul ,,Conectarea României la reţeaua europeaană de poteci turistice de lungă distanţă". Meritul acestei iniţiative aparţine Asociaţiei Carpatină Ardeleană a Turiştilor (SKV) care a reuşit să atragă atenţia asociaţiilor similare din Europa. SKV are o tradiţie de 136 de ani în România şi este instituţia care a edificat cabanele montane din Munţii Făgăraşului. Tot SKV a înfiinţat şi primele echipe de salvamontişti. Activitatea asociaţiei cu centrul la Sibiu a fost însă întreruptă de procesul de naţionalizare care i-a confiscat patrimoniul plasîndu-l la ONT.

1200 km de poteci montane
 

     Asociaţia Carpatină Ardeleană a Turiştilor (SKV) va derula un nou proiect în această perioadă în parteneriat cu Schweizer Wanderwege, asociaţia care se ocupă de proiectarea şi întreţinerea tuturor potecilor montane din Elveţia şi care au o lungime de 64.000 km. ,,Proiectul denumit ,,Conectarea României la reţeaua europeaană de poteci turistice de lungă distanţă", va avea finanţare elveţiană, valoarea totală fiind de 268.451 de CHF din care contribuţia elveţiană este de 242.565 CHF (90%) iar restul de 10% va contribui Asociaţia Carpatica Ardeleana a Turiştilor. Prin proiect vor fi identificate potecile montane existente care legate unele de altele vor alcătui traseul romanesc E8 cu lungime de 1.200 km. Traseul E3, cu lungime de 600 km a fost deja definit costurile fiind suportate de Autoritatea Naţională pentru Turism. Prin proiectul cu finanţare elveţiană vor fi marcate/remarcate 250 km de poteci de pe E3 şi E8. SKV a stabilit contacte cu toate asociaţile montane din Serbia, Ucraina, Polonia, Slovacia, Cehia şi Austria, cu care au fost încheiate parteneriate de colaborare pentru promovarea drumeţiei pe intreg lanţul carpatic. Munţii Făgăraşului reprezintă o parte emblematică a Carpaţilor şi traseul de creastă va fi promovat în mod special. SKV este singura asociaţie din România membră a Asociaţiei Europene de Drumeţie (ERA) din care fac parte 60 de asociaţii din 35 de ţări europene, care împreună au peste 3 milioane de membri" a spus Marcel Şofariu, directorul executiv al SKV şi iniţiatorul proiectului. Membrii ERA se vor întruni în cadrul conferinţei anuale de anul viitor la Braşov cînd organizarea va fi realizată de SKV.

Au luat la pas crestele Carpaţilor
 

     O filială a asociaţiei SKV funcţionează la Victoria, iar preşedintele ei este binecunoscutul salvamontist Tomas Bross. ,,Anul trecut o echipă formată din doi membri ai asociaţiei au parcurs 3.000 de km de la sîrbi la polonezi în trei luni de zile pe traseul montan şi au stabilit punctele unde se vor monta indicatoarele de traseu. Aceştia au dormit în cort, la stîni şi în gări. Traseul este notat cu E 8 şi traversează Ucraina, Slovenia, Polonia şi România. Traseul montan european va fi marcat cu bandă roşie şi străbate potecile de munte pe întreg lanţul carpatin. Traseul din Munţii Carpaţi se va numi ,,Via Carpatica" şi porneşte de la sîrbi intră în ţară la Dunăre străbate 3.000 de km pe teritoriul României şi intră în Ucraina. Pe acest traseu se vor monta mii de indicatoare şi semne. În acest an traseul european va fi inclus în reţeaua europeană de poteci turistice de lungă diatanţă. Proiectul ,,Via Alpina" care are o lungime de 5.000 de km şi a fost vizitat de milioane de turişti care vor parcurge de acum şi traseul ,,Via Carpatica". România şi Ucraina erau singurele ţări care nu beneficiau de niciun traseu montan european. Munţii Făgăraşului sînt cei mai frumoşi munţi şi noi trebuie să-i promovăm. După un studiu făcut de asociaţie, aceste trasee de lungă distanţă sînt cele mai căutate de turiştii montani care parcurg potecile cu rucsacul în spate admirînd frumuşeţile naturii. Munţii Făgăraşului sînt semisălbatici şi nu sînt străbătuţi de şosele sau de ATV-uri care să distrugă natura. Mulţi turişti nu au auzit de ţara noastră şi nici de munţii noştri. Cei care au parcurs traseele din Alpi vor veni cu siguranţă şi pe traseele din Munţii Carpaţi. Acest proiect va dezvolta turismul montan. Munţii Făgăraşului sînt abrupţi, sălbatici şi există multă faună şi vegetaţie, exact ce vor să vadă turiştii. Sînt convins că acest traseu va fi invadat de turişti" a spus Tomas Bross, preşedintele Asociaţiei Carpatină Ardeleană a Turiştilor, filiala Victoria.

O istorie de 136 de ani
 

     Asociaţia Carpatină Ardeleană a Turiştilor a fost înfinţată în toamna anului 1880, la Sibiu, cu numele original al asociaţiei în limba germană Siebenburgischer Karpathenverein. Titulatura SKV s-a păstrat de la vechea denumire în limba germană a asociaţiei. Majoritatea membrilor erau saşi, alături de care s-au aflat şi cîţiva intelectuali români ardeleni. În afară de sediul de la Sibiu în ţară s-au înfinţat multe secţiuni (filiale) ale asociaţiei. La 15 mai 1881 s-a înfiinţat şi filiala Făgăraş - Cincu unde s-au înscris 36 de făgărăşeni şi 9 localnici din Cincu, iar preşedintele secţiunii a fost Abraham Friedreich. La înfiinţarea secţiunii Făgăraş - Cincu s-a arontat un teren de la Valea Pojortei pînă la Valea Arpăşelul. După cîţiva ani sibienii au mai preluat o parte din teren. ,,Scopul acestei asociaţii a fost promovarea unui turism educativ şi ecologic, dar şi promovarea unui turism montan cu excursii şi drumeţii. Imediat după înfiinţarea asociaţiei traseele turistice din Munţii Făgăraşului au fost marcate, amenajate şi apoi s-au construit multe cabane" a mai spus Tomas Bross.

A fost construit un lanţ de cabane montane
 

     Un obiectiv major al SKV a fost acela de a se edifica un lanţ de cabane şi refugii care să susţină turismul montan în Transilvania. Fiecare filială a asociaţiei a început construirea de cabane încă din primul an de la înfiinţare. În 1882 membrii de la secţiunea Făgăraş - Cincu au construit prima cabană din lemn la nord de Valea Trăsnita pe care au denumit-o Cabana Breaza. După trei ani au mai costruit o cabană sub Vîrful Boldanu la nord - vest de Muchia Tărîţa. Tot în vara anului 1885 s-a mai construit un adăpost din piatră în zona Lacului Podragu. În vara anului 1887 s-a construit o cabană din lemn pe Valea Viştea Mare cu două camere şi un antreu. A fost anul în care numărul membrilor de la secţiunea Făgăraş- Cincu a ajuns la 106. ,,Toate construcţiile s-au realizat din cotizaţiile propri sau cu ajutorul sponsorilor. Oamenii munţilor au muncit zile şi luni în şir. Au pus pasiune şi suflet în tot ceea ce au făcut. Terenurile pe care au fost construite aceste cabane au fost concesionate de la autorităţile locale din zonă" a mai spus Tomas Bross. Membrii asociaţiei nu s-au oprit şi în 1904 au mai construit o cabană în Şaua Trăsnita în apropiere de Vf. Caţavei. Munca lor susţinută a atras tot mai mulţi susţinători care s-au înscris în SKV, numărul membrilor ajungînd la 177. În 1932 asociaţia a realizat o potecă pînă la Valea Sîmbetei şi apoi au ridicat Cabana Valea Sîmbetei pe care au inaugurat-o în 1936. ,,S-a făcut inaugurarea investiţiei cu slujbă religioasă în prezenţa localnicilor şi a membrilor asociaţiei. Această cabană a fost construită la cota 1401 m" a mai spus Tomas Bross. La 7 decenii distanţă, Cabana Valea Sîmbetei a fost scoasă la vînzare alături de alte obiective de către acţionarul acestora şi a fost cumpărat de Mihai Tânjală, ,,investitorul" de la Combinatul Chimic Făgăraş. La rîndu-i acesta a vîndut cabana unui localnic, Ioan Paler, care deţine complexul ,,Miruna" de pe Valea Sâmbetei. Nu aceeaşi soartă a avut însă Cabana Urlea care a fost lăsată în paragină. Alte cabane construite în Munţii Făgăraşului au fost la Suru, Negoiu şi la Bîlea Lac.

Cabane distruse şi incendiate
 

     Cabanele construite în Masivul Făgăraş au avut însă o soartă urîtă pentru că în perioada 1906 - 1916 au fost distruse şi incendiate. ,,În această perioadă au fost distruse toate cabanele şi din acest motiv activitatea asociaţiei s-a întrerupt. În 1920 asociaţia avea 4.456 membri cotizanţi care au contribuit la dezvoltatea turismului montan prin organizare de excursii, şcoli de călăuze, amenajarea căilor de acces, posturi de prim-ajutor" a mai spus cu părere de rău Tomas Bross. După o pauză de cîţiva ani membrii asociaţiei au început din nou să construiască cabane în Muncţii Făgăraşului. Astfel că în 1923 secţiunea Făgăraş începe demersurile pentru a obţine închirierea unui teren în Poiana Curmătura Colţilor de pe Muchia Colţii Brazei pentru construirea unei cabane în zona Urlea. Cabana Urlea a fost construită la cea mai înaltă cotă şi era atunci cea mai frumoasă. Cabana era formată din două corpuri care se aflau la mică distanţă una de alta. Prima cabană a fost construită în 1922 - 1923, iar celălalt corp în anul 1926. Cu această ocazie s-au marcat numeroase poteci în zonă, iar cabana a devenit de importanţă naţională. În 1933 s-a construit şi o aducţiune de apă din Pîrîul Curmăturii cu o lungime de 800 de metri pentru această cabană.

SKV îşi vrea vechiul patrimoniu
 

     Dezvoltarea turismului montan a implicat şi organizarea unor echipe de salvamontişti care să acţioneze în masiv indiferent de anotimp. Astfel în anul 1935 s-a constituit prima echipă de salvare din Munţii Făgăraşului care a fost instruită şi pregătită corespunzător. În 1937 asociaţia a reuşit să cumpere un teren de la Comuna Voila pe care a construit un adăpost în apropierea lacului Urlea. ,,Din păcate în data de 6 martie 1945 toate cabanele şi patrimoniul asociaţiei au fost naţionalizate şi date în exploatare Oficiului Naţional de Turism. Lucrurile s-au derulat astfel pînă la desfiinţarea ONT-ului. În 1996 Asociaţia Carpatină Ardeleană a Turiştilor s-a reînfiinţat cu acelaşi statut şi cu aceleaşi obiective. Conform art. 8 alin. 5 din Constituţie bunurile avute înainte de 1945 revin filialei de care au aparţinut. Ne-am propus să redobîndim valorile şi bunurile materiale realizate de asociaţie de-a lungul timpului" a mai spus Tomas Bross.

Filiala Făgăraş va construi noi cabane în munţi
 

     În ultimii ani, SKV şi-a reînfiinţat vechile filiale. În toamna anului 2015, s-a redeschis filiala Făgăraş care a ajuns la 70 de membrii, acei localnici iubitori de munte din Victoria şi din comunele învecinate. ,,În toamna anului trecut SKV a făcut un studiu în masivul Făgăraş pentru a putea îmbunătăţi starea traseelor, a cabanelor existente, dar şi pentru a putea construi noi cabane. Secţiunea Făgăraş şi-a propus pe lîngă activitatea curentă, de a organiza drumeţii, excursii şi tabere de pregătire, să reamenajeze traseele turistice din zonă şi să revigoreze turismul montan. Vrem să construim cabane noi şi să redobîndim Cabana Urlea pe care asociaţia a construit-o" a mai spus preşedintele asociaţiei. În data de 6 martie 2016 se va organiza prima şedinţă a filialei Făgăraş cînd se va alege conducerea. Întrunirea va avea loc la ,,Casa Zmeilor" la ora 17.00.

Cabana Podragu, construită de sibieni
 

     În anul 1885, Societatea Carpatină Transilvăneană (SKV) din Sibiu a construit la lacul Podragu un adapost de piatră destinat iubitorilor de munte care făceau drumeţii spre creasta Munţilor Făgăraş. Adăpostul n-a rezistat prea mult şi s-a dărăpănat. Între anii 1937-1939 Turing Clubul României a luat hotărîrea de a construi o cabană turistică la Lacul Podragu şi a arendat terenul necesar de la locuitorii comunei Ucea de Sus. Au realizat proiectul şi au construit cabana la Tălmaciu, urmînd să fie transportată pe bucăţi şi montată la locul stabilit. Asociatia a amenajat şi drumul care duce pe Valea Podragului pînă la lac. Totuşi, cabana a fost montată in apropierea Virfului Suru, pe locul numit Fruntea Moaşei. Actuala cabană Podragu a fost construită prin anii 1948-1949 de către Banca Naţională a României pentru salariaţii săi, fiind dată în folosinţă în anul 1950. Astăzi este folosită ca şi cabană turistică. Este situată în partea centrală a Munţilor Făgăraş, în zona Turnuri-Podragu şi este una din cele mai vizitate zone montane din masiv. Cabana Podragu este la cea mai mare altitudine, 2136 m, pe o vale glaciară, valea Podragului, care se ramifică din valea Arpaşul Mare, fiind mărginita la est de Muchia Tărîţa şi la vest de Muchia Piscul Podragului. In aval de cabană se află Cabana Turnuri, situată pe aceeşi vale, la 1520 m altitudine. Accesul la cele două cabane se face pe drum forestier, şi pe potecă de picior, pe timp de vara neprezentînd greutăţi mari, dar pe timp de iarna se recomandă accesul doar turiştilor experimentaţi sau alpiniştilor. La aceste două cabane poposesc în general turiştii care parcurg traseul de creastă sau de cei care urcă aici pentru a se bucura de frumusetea zonei. Cabana Podragu pe timp de iarnă este inchisă, dar în apropierea ei există o anexă ce poate fi folosită ca refugiu. Aşezată în căldarea principală a Podragului, pe o prispă de stîncă în partea vestică a lacului mare, este formată dintr-un corp principal cu parter şi etaj din piatră şi o anexă. Cabana are 70 de locuri de cazare, la paturi şi priciuri, apă curentă la baie şi bucătărie şi instalaţie electrică (grup electrogen). (www.podragu.ro)

Cabana Negoiu, cea mai veche din Carpaţi
 

     Cabana Negoiu este aşezată pe creasta Piscului Şerbotei, în partea superioară a pădurii de conifere, la altitudinea 1540 m. Cabana cuprinde trei corpuri de clădiri: clădirea principală sau cabana nouă, iar ceva mai spre sud, amplasate într-o mică şa, se găsesc cabana veche şi o clădire anexă. Cabana nouă, cu parter şi două etaje, este construită din zid de piatră şi din lemn. Fiecare etaj are spre sud cîte un balcon lung cît întreaga clădire. La parter se găsesc un hol, sufrageria, bucătăria şi locuinţa cabanierului. Cele două etaje, compartimentate identic, cuprind cîte cinci dormitoare spre sud şi cîte şapte spre nord. Fiecare nivel are grup sanitar propriu. Cabana veche este construită din lemn, are la parter şase dormitoare cu paturi, în pod priciuri, iar anexa, construită tot din lemn, are priciuri. Cabana nouă are 140 locuri în paturi, iar cea veche 80 locuri vara şi 20 locuri iarna. Încălzirea se face la teracote cu lemne, este apă curentă şi curentul electric este produs de o microhidrocentrală proprie. Se porneşte de la Porumbacul de Jos pe drum auto nemodernizat spre sud pînă în Porumbacu de Sus, apoi pe drum forestier pînă deasupra confluenţei pîraielor Şerbota şi Sărata, apoi potecă marcată pînă la cabană (2 ore). Cea dintîi ,,Cabană Negoiu” a fost construită în anul 1881 de către Societatea Carpatină Transilvăneană (S.K.V.) din Sibiu şi inaugurată la 10 septembrie acelaşi an, fiind una din primele cabane apărute în Carpaţii noştri . Ea a suportat două mutări. Prima în anul 1890, cînd o cabană mai mare i-a luat locul, după care a devenit locuinţă a cabanierului. A doua cabană, inaugurată la 20 octombrie 1890, a fost mărită de două ori, în 1907 şi în 1914-1915, şi şi-a îndeplinit rolul de găzduire a turiştilor pînă în anul 1957 cînd a cedat locul cabanei actuale cu două etaje. În anul 1937 a intrat în funcţiune a treia cabană – actuala ,,cabană veche”. Cabana nouă, cu două etaje, a fost ridicată în perioada 1957-1962, iar inaugurarea ei a avut loc la 10 mai 1963.

Cabana Valea Sâmbetei
 

     Situată în partea estică a Munţilor Făgăraş, la 1400 m altitudine, Cabana Valea Simbetei este una din principalele porţi de intrare în masiv, atît pentru parcurgerea crestei Făgăraşilor, dar şi ca punct de plecare către cel mai înalt virf din ţara noastră, Moldoveanu, 2545 m, situat la 5 ore de mers. Accesul la cabana se face din DN1 din satul Sâmbăta de Jos, urmînd drumul care duce la Mănăstirea Brâncoveanu, drum asfaltat, iar de aici 4 km de drum forestier urmat de o poteca turistică uşoară, în total 3 ore. Marcajul este triunghi rosu, iar poteca este pe malul pîrîului Valea Sâmbetei. Din creasta principală, cel mai recomandat traseu de acces este prin Fereastra Mare a Sâmbetei, cu o durată de 1 ora şi 30 minute, marcaj triunghi rosu. Cabana oferă o frumoasă vedere asupra Văii Sâmbetei, Fereastra Mare şi Colţul Bălăceni. În preajma cabanei se află Chilia Părintelui Arsenie Boca, situată la 20 de minute de cabană. A fost construită în perioada 1934 - 1936 de Asociaţia Carpatina, SKV. În luna ianuarie 1936 s-a făcut inaugurarea cabanei. A funcţionat în regim de OJT şi apoi a fost scoasă la vînzare într-un ,,pachet" cu cabana Urlea. Acest ,,pachet" a fost cumpărat de ,,investitorul" de la Combinatul Chimic Făgăraş, Mihai Tînjală. Acesta a închiriat cabana Valea Sîmbetei la mai mulţi cabanieri, ca ulterior să o vîndă omului de afaceri Ioan Paler. În prezent este cea mai căutată cabană din zonă indiferent de anotimp. Nicolae Zdrăilă administrează în prezent cabana, acest om iubeşte natura şi munţii şi are multă experienţă" a spus Tomas Bross.

Cabana Turnuri
 

     Cabana a fost construită în anul 1964 de către Întreprinderea de Exploatare a Bazelor Climatice “Păltiniş” din Sibiu. Este aşezată pe malul estic al Văii Podragului, pe mica terasă glaciară de sub Turnurile Podragului, la limita de sus a pădurii de molid, la altitudinea 1520 m. Este o construcţie din lemn şi, parţial, din piatră acoperită cu tablă, are o cameră mare cu 20 locuri încălzite cu sobe de teracotă, curent electric de la generator. Este destinată ca adăpost intermediar pe traseul dintre oraşul Victoria şi Cabana Podragu, care, în timpul iernii nu poate fi parcurs, în mod obişnuit, într-o singură zi. Accesul la cabană se face din cătunul Sumerna şi de la cabana Podragu.

Cabane Urlea este în paragină
 

     Cabana Urlea se află la 1533 metri altitudine, în poiana din Curmătura Colţilor, pe Culmea Muşuleţii, cu Valea Pojortei la est şi Valea Brescioarei la vest, fiind cabana cea mai estică din Făgăraş. Din păcate de 10 ani este în paragină, de cînd Mihai Tînjală a cumpărat-o cu 32.500 de euro.
,,Cabana Urlea a fost construită la cea mai înaltă cotă şi era cea mai frumoasă. Cabana era formată din două corpuri care se aflau la mică distanţă una de alta. Prima cabană a fost constuită în perioada 1922 - 1923, iar celălalt corp în anul 1926. Poieniţa din faţa cabanei este superbă. Îmi vine să plîng cînd ştiu că totul s-a distrus. Foarte mulţi turişti din ţară, dar şi din străinătate, erau vrăjiţi de Munţii Făgăraşului. Am cazat turişti din America, Irlanda, Anglia, Australia, Germania, Cehia şi Polonia. 20 de ani am administrat această cabană. Pot să spun că mi-am petrecut cei mai frumoşi ani din viaţă la cote înalte în această cabană. În timpul verii organizam tabere pentru elevi şi studenţi pe care-i programam în 6 - 7 serii, de cîte 10 zile. Organizam focuri de tabără, concursuri, iar atmosfera era de nedescris. Petrecerile de revelion erau deosebite, cu cîteva luni înainte se făceau înscrieri. Turiştii erau dornici de drumeţii, iubeau natura şi Munţii Făgăraşului. Făceam aprovizionare cu măgarii să nu ne lipsească nimic, iar clienţii erau mulţumiţi. În luna ianuarie 1986 am încheiat contract de concesionare cu Oficiul Judeţean de Turism Predeal şi în luna septembrie 2006 am întrerupt contractul. Atunci cabana a fost achiziţionată de Mihai Tînjală şi am renunţat la cabană. La vremea respectivă cabana a rămas echipată cu toate cele necesare pentru funcţionare însă a rămas fără stăpîn şi s-a distrus totul. În toamna anului trecut am fost pînă la cabană şi mi-a venit să plîng cînd am văzut că totul s-a distrus. În faţa cabanei erau depozitate scheletele de la paturi, cabana a rămas fără uşi şi geamuri. Acoperişul, pereţii, tavanul, sobele şi obloanele au fost distruse. Saltelele au fost arse, doar sigla de pe clădire a rămas intactă. Toate încăperile sînt pline cu mizerii cu alte cuvinte cabana Urlea a rămas pradă rău-făcătorilor. Această cabană a fost vîndută cu suma de 32.500 euro şi apoi a fost distrusă. Poate nu renunţam la contract dar proprietarul nu a făcut nicio investiţie şi eu nu îmi permiteam şi acesta a fost sfîrşitul cabanei Urlea" a spus Viorica Gogotă, fosta cabanieră de la cabana Urlea.
     ,,Această cabană a fost construită pe Muchia Colţul Brezei la cota 1533 metri de către Asociaţia Carpatina din România. După cîţiva ani de folosinţă, în anul 1950, cabana a fost confiscată de stat şi a funcţionat sub patronatul Oficiului Judeţean de Turism. După revoluţie a fost cumpărată de către o firmă de la Braşov care gestiona librării. Nu aveau nimic în comun cu muntele, nu ştiu de ce au cumpărat cabana. După cîteva ani cabana a fost cumpărată de Mihai Tînjală din Făgăraş. Acesta nu a avut niciun interes, a ,,spălat" nişte bani şi a lăsat totul în paragină. Proprietarul nu a angajat un paznic sau un cabanier, iar cabana a fost distrusă. Cabana Urlea era foarte importantă pentru turiştii care făceau creasta Munţilor Făgăraş. Acest punct era traseul de intrare sau de ieşire de pe creastă. Cabana era poarta principală pentru Munţii Făgăraşului şi un punct de sprijin pentru turişti. Din păcate proprietarul nu a avut legătură cu munţii şi a lăsat cabana în paragină. Zona este superbă, poieniţa cu flori şi pîrîiaşul de lîngă cabană sînt superbe. Foarte mulţii turişti se cazau în această cabană" a spus Tomas Bross, salvamontist.

Cabana Fata Pădurii lăsată în paragină
 

     Cabana Arpaş este la 600 metri altitudine şi era cunoscută sub denumirea de ,,Fata Pădurii", fiind amplasată într-o poiană de pe malul drept al Văii Arpaşului. Avea spaţii de cazare, restaurant în care se organizau mese festive . Turiştii şi drumeţii poposeau întodeauna aici pentru odihnă şi masă. De vechea cabană însă n-a mai rămas ninmic. Mai sînt în picioare doar zidurile, dar fără uşi, fără geamuri, fără mobilier şi fără stăpîn. De mulţi ani acest obiectiv a fost lăsat în paragină. Proprietari sînt trei surori ajunse la vîrsta pensionării, două locuiesc în Arpaş şi alta în Germania. Chiar dacă au fost persoane interesate de acest imobil, moştenitoarele nu s-au înţeles asupra moştenirii şi din acest motiv s-a ajuns în această situaţie.

Hotelul Bâlea Lac, în mijlocul laculii
 

     Cabana Bâlea-Lac este la 2627 metri altitudine şi este amplasată pe o peninsulă din căldarea glaciară din mijlocul celui mai mare lac din Munţii Făgăraşului. Se ajunge la cabană cu telecabina, iar vara cu maşina urmînd Transfăgărăşanul. În căldarea Bâlea mai este şi Cabana Paltinu. Cabana Poiana Neamţului se află la 706 metri altitudine, la capătul drumului forestier din Avrig de-a lungul văii Râului Mare. De aici se oate merge spre Cabana Bărcaciu aflată la 1550 metri altitudine, pe piciorul Muntelui Bărcaciu. Cabana Suru este amplasată la 1450 metri altitudine, pe Culmea Moaşei chiar lângă pădure. Refugii

Refugiile de pe versantul nordic
 

- Refugiul Viştea Mare se află la cea mai mare altitudine, la 2310 m, la est de Portiţa Viştei, între Vârful Viştea Mare de 2530 m şi Vârful Galbenele de 2456 m.
- Refugiul Fereastra Mică a Sâmbetei - Cheia Bândei se află la 2200 m altitudine, între Vârful estic al Gălăşescului Mic şi Vârful Slănina, în Fereastra Mică, lângă traseul de creastă.
- Refugiul din Muntele Berevoescu e află la 2190 metri altitudine, în apropierea Vârfului Berivoiu Mare, la 400 metri depărtare de drumul de creastă, având stâlpi de marcaj jalonaţi până aproape, este metalic şi are 24 de locuri.
- Refugiul din Curmătura Zârnei este la 1923 metri altitudine, pe creasta principală, la 31 ore de Fereastra Mare a Sâmbetei şi 3 ore de Cabana Urlea.
- Refugiul Călţun este la 2175 metri altitudine, pe malul Lacului Călţun, pe marcajul de creastă Negoiu – Bâlea. Refugiul Călţun este cel mai frumos refugiu din România, dar şi cel mai înalt din Europa, refăcut eco, în 2014.

 

 

 

 

 

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Caută in site ...

Adio, Majestate!

 

      România iubeşte monarhia. Ar fi concluzia la care ar ajunge orice persoană care deschide televizorul, ascultă radioul sau citeşte presa scrisă, pentru că mijloacele media abundă de articole despre regele Mihai şi monarhie. Dar dacă ne-am întoarce în urmă cu vreo două decenii, lucrurile n-ar sta chiar aşa. Regele Mihai a fost alungat din ţară de regimul post-decembrist condus de Iliescu şi Roman, aşa cum s-a întîmplat în 1947, pe vremea regimului bolşevic. Urmaşii acelor comunişti, pesediştii actuali, depun flori şi lumînări pentru monarhul României care a trecut la cele sfinte, iar pe bloguri postează mesaje de compasiune arătîndu-şi astfel nesimţirea.
     Fiind într-o vizită în Danemarca, am avut ocazia să trăiesc vizita familiei regale în oraşul în care am poposit vreme de o săptămînă. Au fost multe pregătiri, oficialităţile au fost băgate în priză cu mult timp înaintea vizitei. Localnicii erau preocupaţi să-şi întîlnească Regina, iar în ziua sosirii familiei regale, locul era înţesat de lume. Oraşul nu avea mai mult de vreo 20.000 de locuitori, dar atunci numărul celor prezenţi era şi de cinci ori mai mare. Era puhoi de lume. Eu nu mai văzusem atîta agitaţie şi oameni la un loc de pe vremea cînd Ceauşescu vizita vreo localitate. Pe cînd eram în anul I de facultate, era anunţată participarea preşedintelui ţării la deschiderea anului universitar, la Cluj. Cîtă zarvă, eram forţaţi să ieşim, să-l aclamăm! Pe noi, bobocii, ne-au închis pe stadionul din Cluj ca pe nişte oi, pentru a vedea iubitul conducător cît de ovaţionat este de tineri. Ceva similar era şi în oraşul danez, la vizita Reginei. Deosebirea însă consta în faptul că acei cetăţeni au mers la întîlnirea cu Regina din plăcere, pe cînd noi eram forţaţi. Le zîmbeau feţele, plîngeau oamenii de emoţie.

Citește mai departe...

Vizitatori online

Avem 794 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

8.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 738
Număr afişări conţinut : 3959618

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare