Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Radiografia satelor
Radiografia satelor Email
Marţi, 16 Februarie 2016 10:16

 

 

Doar 60,8% din satele făgărăşene au apă curentă, 10% au canalizare, iar numai 7 sate au şi apă şi canalizare Curţea de Conturi afirmă că sînt cele mai sărace comune Lisa, Ticuş şi Comăna, iar cele mai bogate sînt Ucea, Şinca, Cincu şi Şoarş,

     Ţara Făgăraşului are 19 comune şi 74 de sate luînd în calcul şi ultimele trei comune reînfiinţate între 2003 şi 2005, Şinca Nouă, Sâmbăta de Sus şi Drăguş. Majoritatea îşi spun, prin vocea primarilor, comune europene şi sînt mîntre cu acest statut. Numai că nu este suficient să scriem pe pliante şi să invocăm modelul european ci normal ar fi ca sătenii să aibă confortul şi nivelul de trai similare comunelor din alte ţări europene, Germania, Franţa, Italia sau Belgia. Majoritatea sătenilor din Ţara Făgăraşului mai folosesc încă wc-urile din grădină pentru că nu există reţele de canalizare care să permită gospodăriilor să aibă băi. Pînă acum vreo 10 ani, nu existau în sate nici reţele de apă potabilă, localnicii consumînd apa din fîntîni care în majoritatea cazurilor nu era conformă parametrilor de potabilitate. Majoritatea primarilor care au păstorit comunele făgărăşene şi-au afişat, în declaraţii, proiectele de investiţii, numai că de la teorie drumul a fost foarte lung pînă la practică. Astfel s-a ajuns în 2016 cînd există sate fără reţele de apă curentă, iar în privinţa sistemelor de canalizare se pot număra pe degete satele care beneficiază de canalizare. Recent România a fost avertizată de Comisia Europeană să investească în reţele de apă curentă şi de canalizare. Europenii au instituit şi penalizări, însemnînd 10.000 de euro/zi pentru fiecare localitate care nu are aceste utilităţi. Sînt sume mari de bani care se pierd în loc să fie investite în infrastructura ţării care oricum este foarte deficitară.

Şapte sate au toate utilităţile
 

     La ora actuală, 60,8% din satele făgărăşene au apă curentă, 10% dintre ele au canalizare şi numai 7 sate au ambele utilităţi. Sătenii din Drăguş, Şercaia, Părău, Grid, Şinca Nouă, Beclean şi Hurez beneficiază de apă curentă şi de canalizare, cu deosebirea că la Hurez staţia de epurare deşi este nou construită (2014) n-a fost dată în folosinţă. La polul opus, fără apă şi fără canalizare sînt comunele Jibert, Hârseni, Ticuşul Vechi, Mândra şi satele Sâmbăta de Jos, Recea, Berivoi, Gura Văii, Dejani, Boholţ, Calbor, Toarcla, Seliştat. Vom prezenta o radiografie a comunelor făgărăşene ţinînd cont de investiţiile realizate de primării în sistemele publice de apă şi de canalizare. Vom reaminti localnicilor şi persoanele impuse de ei prin vot la cîrma comunelor în ultimii 26 de ani.

Săraci şi bogaţi
 

     Cele mai sărace comune din Ţara Făgăraşului sînt Ticuş, Comăna şi Lisa. O spune Curtea de Conturi care de mai mulţi ani constată în urma controalelor pe care le face că acestea nu reuşesc să facă venituri proprii din taxele şi impozitele plătite de cetăţeni care să acopere măcar o treime din cheltuieli. Ticuş reuşeşte să acopere din venituri proprii doar 29,2% din plăţile pe care le are de făcut, iar comunele Comăna şi Lisa, cîte 35%. Acest lucru înseamnă că în mare măsură aceste comune se bazează pe echilibrările bugetare care vin din cotele defalcate din TVA şi impozitul pe venit direct prin Direcţia de Finanţe sau de la Consiliul Judeţean.
Există şi comune în care cetăţenii reuşesc în mare măsură să îşi plătească taxele şi impozitele locale, ceea ce duce la un grad bun de autofinanţare a cheltuielilor nete. Cel mai bine din acest punct de vedere stau comunele Ucea (81,2%), Şinca (76,3%), Cincu (66,8%) şi Şoarş (57,7%). Nici Consiliul Judeţean Braşov nu stă mai bine, acesta îşi acoperă cheltuielile din venituri proprii în proporţie de 46,9% avînd la dispoziţie 109,874 milioane lei, raportat la cheltuielile de 234,405 milioane lei.

 

 

 

 



Curtea de Conturi acuză
 

     Curtea de Conturi are şi explicaţii pentru această stare de fapt. Inspectorii Curţii de Conturi sînt de părere că primăriile nu-şi fundamentează bine bugetele de venituri şi cheltuieli aşa cum impun prevederile Legii finanţelor publice locale, vina aparţinînd atît executivului, dar şi legislativului din UAT-uri. În plus de asta, sînt primării care deşi au înregistrat datorii către terţi, angajează noi cheltuieli fără să-şi fii plătit restanţele. Un exemplu în acest sens ar fi UAT Jibert care deşi avea restanţe la finele anului 2013, a contractat cheltuieli noi pentru anul următor. Alte primării sînt acuzate de CC că includ în bugetul local obiective de investiţii fără să deţină aprobarea legislativului aşa cum a procedat, în 2014 de exemplu, UATC Şinca, UATC Măieruş şi UATC Jibert. Un impact negativ asupra colectării impozitelor şi taxelor locale îl reprezintă faptul că primăriile se limitează doar la emiterea şi transmiterea înştiinţărilor de plată şi de somaţii, fără a lua şi celelalte măsuri de executare silită pentru încasarea la bugetele locale a unor datorii restante sau de aplicare a prevederii legale care permite înlocuirea sancţiunii contravenţionale cu cea de prestare de activităţi în folosul comunităţii. Astfel de situaţii s-au identificat la Primăria Beclean, Ticuş sau Mândra. La unele primării sînt lăsate la voia întîmplării contractele de închiriere sau de administrare a unor bunuri de patrimoniu fără a se urmări încasarea redevenţelor. Se întîmplă la Primăria Beclean, Comăna şi Ticuş. Un venit sigur la bugetele locale este cel provenit din valorificarea fondului cinegetic, dar încasarea tarifului anual de gestionare a fondului cinegetic şi a vărsământului din profitul net datorat de regiile autonome de subordonare legală nu mai sînt urmărite. O astfel de ilegalitate s-a identificat la Comunele Beclean, Şinca şi Comăna. Alte primării, din diverse motive, fac plăţi către terţi fără ca lucrările să fie efectuate. Exemplu ar fi Primăria Beclean şi Primăria Şinca.

Drăguşul are toate utilităţile
 

     Comuna Drăguş s-a reînfiinţat în 2003 şi are 1202 locuitori. Primarii comunei au fost Dorel Sofonea (2003-2004), Vasile Pop (2004-2008) şi Gheorghe Sucaciu (2008-prezent). Comuna Drăguş are sistem de canalizare, reţea de apă potabilă şi staţie de epurare realizate în perioada 2008-2010 printr-un proiect european. Abonaţii plătesc pentru fiecare metru cub de apă potabilă şi apă menajeră 2,29 lei ( 1 mc apă costă 1,79 lei inclusiv TVA, 1 mc apă canal 0,5 lei inclusiv TVA). ,,La Drăguş exista reţea de apă potabilă din anul 1986, dar era neconformă. Am realizat un proiect pentru reabilitarea totală a reţelei şi construcţia sistemului de canalizare cu staţie de epurare, am obţinut finanţarea, iar în decurs de 2 ani au fost realizate. Sursa de apă este de la Aromapa Ucea, iar distribuţia apei este realizată de serviciul înfiinţat în cadrul Primăriei Drăguş" a spus primarul comunei Drăguş, ing. Gheorghe Sucaciu.

Comuna Şercaia şi poiana cu narcise
 

     Este una dintre comunele mari ale Ţării Făgăraşului, la recensămîntul din 2011 numărînd 3067 locuitori. Este renumită prin poiana cu narcise de la Vad. Primarii care au condus comuna în ultimii 26 de ani sînt: Opriş Cornel (1990-1994), Vasii Gheorghe 1994-2004, iar apoi Cristinel Paltin din 2004 pînă în prezent. La nivelul anului 2005, satele Şercaia şi Vad aveau reţea de gaz metan, dar despre apă curentă şi canalizare nu se discuta. În următorii ani au fost întocmite documentaţii pentru realizarea acestor investiţii şi s-a recurs la diferite moduri de a fi implementate. Conform primarului Cristinel Paltin, în localitatea Şercaia există din 2014 reţea de apă şi de canalizare, iar la Hălmeag s-a început investiţia la apă şi canal din 2015. ,,Pentru Vad există proiectul tehnic, a fost depus pe AFIR şi se află în evaluare, urmînd semnarea contractului de finanţare în valoare de 1,5 milioane euro. Proiectul este de fapt o extindere a celui existent pe comună. Important la aceste investiţii de care mulţi primari nu ţin cont este să obţinem avizele şi autorizaţiile legale. Sînt primării care au făcut aceste investiţii, dar nu le pot folosi pentru că nu au avizele legale" a spus primarul Cristinel Paltin.

Un singur sat din comuna Voila nu are apă curentă
 

     Comuna Voila are o populaţie de 3100 persoane şi are în componenţă 6 sate. Primari în comună au fost: Mircea Şerban (1990-1996), Ioan Florea (1996-2004) şi Ovidiu Şerban din 2004 pînă în prezent. Comuna beneficiază de apă potabilă de la reţea publică în satele componente cu excepţia localităţii Sâmbăta de Jos. Pentru acest sat există proiectul dar care, conform primarului Ovidiu Şerban, va fi reactualizat în această perioadă cînd se efectuează şi studiul de fezabilitate. ,,Lucrăm la studiul de fezabilitate pentru reţeaua de apă potabilă de la Sâmbăta de Jos după care vom depune documentaţia pentru finanţare. Avem în vedere fonduri de la CJ Braşov şi de la UE. Din comuna Voila numai în localitatea Sâmbăta nu avem apă potabilă deocamdată, dar sperăm ca în acest an să finalizăm această investiţie" a spus primarul Ovidiu Şerban. Primele sate din comună care au avut apă potabilă au fost Ludişor şi Voivodeni. Acestea erau racordate la vechea reţea publică administrată de SC Apa Serv SA din Făgăraş, preluată acum de Apa Canal SA Sibiu. Satul Cincşor are reţea proprie de apă potabilă din anul 2007. Satul Voila a beneficiat de apă potabilă de mulţi ani, iar în 2005 Primăria Voila a investit în schimbarea conducetelor din azbociment cu altele din material plastic. Ultima investiţie dată în funcţiune anul trecut a fost în Dridif, locuitorii branşîndu-se la reţea şi în prezent.

Comuna Ucea are şi sursa de apă în proprietate
 

     Această comună are 2159 locuitori, cel mai are sat fiind Ucea de Sus cu 840 locuitori. Primul primar postdecembrist a fost Ion Bârsan (1990-1992), i-a urmat Cornel Savu în perioada 1992-1996, apoi Vasile Bârsan între anii 1996-2004. Pentru următoarele două mandate a condus administraţia publică locală Vasile Silea, iar din 2008 pînă în prezent Marian Băcilă. Comuna are gaz metan, apă curentă şi se lucrează la canalizare. În toate localităţile din comuna Ucea există apă potabilă provenită de la reţeaua publică realizată în ultimii ani cu ţevi din polistiren. Cea mai nouă reţea de apă potabilă este la Ucea de Sus unde în anul 2015 au fost realizate lucrări de reabilitare la conducete. ,,Toată reţeaua de distribuţie a apei a fost schimbată precum şi conducta de aducţiune a apei de la Sumernă pînă la marginea satului de 4 km" a spus primarul Marian Băcilă. Satul Feldioara a beneficiat de apă potabilă din anul 2000, fiind primul sat care a avut apă la robinete ,,Pentru Ucea de Jos am avut un proiect finanţat prin programul PNDR în perioada 2010-2012 şi am reabilitat reţeaua de apă potabilă" a adăugat primarul Marian Băcilă. Serviciile de distribuţie apă potabilă în toate satele comunei sînt gestionate de SC Aromapa Serv SRL, firmă înfiinţată de Primăria Ucea. ,,Am reuşit să achiziţionăm barajul de apă brută de pe rîul Arpaşul Mare de la Viromet SA fapt ce ne-a redus mult cheltuielile. De asemmenea, am obţinut pe societatea primăriei toate avizele şi licenţele de distribuitor şi producător apă potabilă" a mai spus primarul comunei Ucea.

Comuna Mândra nu are reţea de apă
 

     Comuna Mândra are 3061 locuitori, iar cei mai mulţi dintre ei, 1200, sînt în satul reşedinţă, Mîndra. Primarii care au păstorit comuna după Decembrie 1989 sînt: Popa Nicolae (1990-1991), Taflan Ilie (1991-1992), Taflan Ion (1992-1996), Oancea Matei (1996-1998), Taflan Ioan /1998-2000), Boeru Gheorghe (iunie 2000-decembrie 2000), Ghidavu Nora (interimar ianuarie 2001-iunie 2001) şi Taflan Şerban Ioan din 2001 pînă în prezent. Toate satele comunei, Mîndra, Şona, Toderiţa, Ileni, Râuşor, au gaz metan, dar nu au apă curentă şi canalizare. Conform primarului, pentru fiecare din aceste utilităţi există proiecte aprobate şi finanţarea lor va fi asigurată din două surse: fonduri europene şi guvernamentale începînd cu acest an.

În comuna Hîrseni se lucrează la reţelele de apă şi canal
 

     În comuna Hîrseni convieţuiesc 2260 locuitori în satele Hîrseni, Copăcel, Sebeş, Mărgineni şi Măliniş. În urmă cu un deceniu, reţea de gaz metan există în fiecare sat, pe cînd reţeaua de apă era doar în stadiul de proiect. Comuna Hârseni nu are, în prezent, reţea de apă potabilă în nicio localitate şi localnicii folosesc apa din fîntîni. ,,În nicio localitate nu avem reţele de apă potabilă, dar de anul trecut am demarat investiţiile în apă şi canal în toate localităţile din comună. Din toamna anului trecut pînă în prezent am reuşit să realizăm 18% din reţeaua de apă din comună, mai precis am montat conducetele care leagă satele între ele. Sursa de apă provine de la două puţuri forate la 130 m adîncime în zona Lărguţa. Apa va fi filtrată într-o staţie de filtrare de la care se montează conducta de aducţiune. Pentru întraga comună vom avea o singură staţie de epurare care va fi amplasată la Copăcel. Această investiţie este în valoare de 23 milioane de lei din care 10 milioane înseamnă lucrările la reţeaua de apă, iar restul pentru reţeaua de canalizare, ceea ce presupune 33 km de conductă pentru apa potabilă şi tot atîţia pentru canalizare. Finanţarea vine de la Ministerul Dezvoltărrii Rurale. Pentru reţeaua de apă avem termen un an, iar pentru canalizare 17 luni. La aceste lucrări s-au angajat prin contract două firme, Someco SA şi Blue Energy SRL" a spus primarul comunei Hârseni, Mihai Olteanu.

Comuna Recea caută finanţarea proiectelor
 

     Recea este una dintre comunele mari ale Ţării Făgăraşului, are în componenţă 7 sate cu 3301 locuitori, Dejani, Gura Văii, Berivoi, Săsciori, Săvăstreni, Iaşi şi Recea. Doar satele Săsciori, Săvăstreni şi Iaşi au reţea de gaz metan şi reţea de apă. ,,Reţeaua de apă potabilă a fost construită în anul 1962 şi conductele sînt din metal. De doi ani, Primăria a întocmit documentaţiile pentru un sistem de apă potabilă nou în toate satele comunei şi caută finanţare" a spus primarul Gheorghe Lazea. Primarii comunei Recea: Gheorghe Şofletea (1990-1992), Gheorghe Miloşan (1992-1996), Marcel Răducă (1996-2000), Gheorghe Fratu (2000-2004), Gheorghe Lazea (2004-prezent).

Comuna Comăna are apă curentă din sursă proprie
 

     Comuna Comăna are 4 sate cu 2610 locuitori: Comăna de Jos, Comăna de Sus, Crihalma şi Ticuşul Nou. Au condus primăria următorii localnici: Traian Şotea (1990-1996), Călbează Dumitru (1996-2000), Alexandru Elekhes (2000-2008) şi Viorel Grusea din 2008 pînă în prezent. În urmă cu 10 ani, reţea de alimentare cu apă exista doar la Comăna de Sus şi Comăna de Jos, la Crihalma se efectuau lucrări pentru introducerea apei potabile, iar la Ticuşul Nou nu era apă curentă. De gaz metan beneficia doar jumătate din comună, Crihalma şi Comăna de Jos. Astăzi toate satele comunei au apă curentă. Primul sat care a beneficiat de apă curentă a fost Comăna de Sus, invetiţia fiind realizată în 1997-2000. Sursa de apă a fost un puţ de la Comăna de Sus, de unde ulterior s-au alimentat toate satele. În niciun sat nu există reţea de canalizare, după cum spune viceprimarul.

Comuna Părău caută bani pentru canalizare
 

     Este una din comunele făgărăşene cu peste 2000 de locuitori, în Părău 616 locuitori, Grid, 382, Veneţia de Jos, 728, iar în Veneţia de Sus 419. Primarii comunei: Alexandru Stoica (1990-1992), Gheorghe Rozorea (1992-1996), Nicolae Ticuşan (1996-2004) şi Mihai Liviu Popeneciu (2004-prezent). La nivelul anuliui 2005 în toate satele comunei exista reţea de gaz metan, dar niciunul dintre sate nu avea apă curentă şi canalizare. Satele Veneţia de Jos şi Veneţia de Sus au beneficiat de sistem de apă potabilă din 2005, iar din 2008 satele Părău şi Grid. Sistem de canalizare are localitatea Părău din anul 2010, iar Grid din 2015. Pentru celelalte localităţi se caută surse de finanţare pentru proiectele de canalizare, după cum spune primarul Popeneciu.

Şinca Veche, cea mai mare comună
 

     Cea mai mare comună făgărtăşeană cu 3543 locuitori este Şinca. Satele componente sînt: Şinca Veche, Şercăiţa, Perşani, Bucium, Ohaba, Vălceaua. A fost condusă de următorii primari: Popa Nicolae (1992-1996), Grecu Cornel (1996-2000), Munteanu Radu Robert (2000-2008), Victor Bârlez (2008-prezent). În anul 2005 exista reţea de gaz metan în satele Şinca Veche, Şercăiţa, Bucium, Ohaba, Perşani şi Vălceaua, iar apă curenţă la Bucium, Şercăiţa şi Şinca Veche. La un deceniu distanţă, toate satele au apă potabilă curentă, sursa de apă fiind Strâmba. În Bucium a fost reabilitată reţeaua de apă în 2010, iar în Şercăiţa în 2012. ,,Am depus proiecte pentru finanţarea reţelelor de canalizare pentru Bucium, Şercăiţa şi Perşani" a spus primarul Bârlez.

Şinca Nouă, 11 ani cu acelaşi primar
 

     Este o comună reînfiinţată în 2005 şi are în componenţă două sate, Şinca Nouă şi Paltin, cu 1684 locuitoi La Şinca Nouă reţeaua de gaz metan a fost finalizată în iunie 2005, iar la acea dată 80% din gospodăriile oamenilor erau racordate la reţeaua de apă curentă. Astăzi există reţea de apă potabilă şi de canalizare. Comuna a fost condusă de la înfiinţare pînă în prezent de primarul Dumitru Flucuş.

Viştea, comuna cu întinderea cea mai mare
 

     Viştea este comuna cu întinderea cea mai mare, de la poalele munţulor pînă la poalele dealurilor, de o parte şi de-a alta a Oltului. Are 2267 locuitori în localităţile Viştea de Jos, Viştea de Sus, Olteţ, Rucăr şi Viştişoara. Primarii comunei au fost: Ioan Lupu (1990-1996), Dorel Sofonea (1996-2004), Gheorghe Tabără (2004-2008) şi Florin Ioani (2008-prezent). La nivelul anului 2005 exista reţea de gaz metan doar în satele Viştea de Sus, Viştea de Jos şi Olteţ, iar apă curentă la Viştea de Sus şi Olteţ. După 3 ani, satele Olteţ şi Viştea de Jos au beneficiat de investiţii în reţelele de apă folosindu-se sursa Ucea. În 2012 s-a reabilitat reţeaua de apă şi din Viştea de Sus, iar la Rucăr s-a construit reţeaua de apă curentă, sursa de apă fiind Pojorta. Viştişoara foloseşte în continuare fîntînile pentru apă potabilă. Satele Viştea de Sus şi Viştea de Jos vor avea în acest an reţea de canalizare, lucrările fiind în desfăşurare. Primăria Viştea are proiectele pentru reţele de canalizare şi pentru Rucăr şi Olteţ, în această perioadă căutîndu-se sursele de finanţare. ,,La Rucăt proiectul este depus pe PNDR, iar pentru Olteţ la Ministerul Dezvoltătii" a spus primarul Florin Ioani.

Comuna Lisa nu are canalizare
 

     Comuna Lisa are 1696 locuitori în satele Lisa, Breaza şi Pojorta. Au condus comuna următorii primari: Gheorghe Ganea (decembrie 1989-1991), Valeriu Greavu (1991-1992), Gavrilă Gheorghe (!992-2008) şi Sorin Nicolae Greavu din 2008-prezent. Reţea de gaz metan şi de apă există în toată comuna. În satele Lisa şi Breaza au fost reabilitate reţele de apă începînd cu anul 2014. În niciun sat nu există sistem de canalizare.

Beclean, comuna păstorită de 4 primari
 

    Comuna Beclean are 2180 locuitori în satele Beclean, Hurez, Luţa, Calbor şi Boholţ. Primarii comunei postdecembriste au fost: Ioan Ţuţurea (1996-2000), Ioan Leancu (2000-2004), Ioan Maican (2004-2012), Cosmin Leancu (2012-prezent). În toate satele comunei există reţea de gaz metan, iar apă curentă doar în Beclean, Luţa şi Hurez. Conform primarului, comuna Beclean va avea în 2016 reţea de apă potabilă în fiecare sat. La Boholţ şi Calbor sînt în derulare procedurile pentru aceste investiţi. ,,Avem proiectul aprobat pentru finanţat pe PNDR, am avut licitaţia şi a fost cîştigată de firma braşoveană Consal SRL, iar în următoarea perioadă vom elibera avizul pentru începerea lucrărilor" a spus primarul Cosmin Leancu. Reţeaua de canalizare este însă cu probleme deşi este bifată la Beclean şi Hurez. Dacă la Beclean este subdimensionată, la Hurez este folosită de săteni, dar staţia de epurare nou construită nu este funcţională.

Cincu nu are canalizare
 

     În această comună sînt peste 1800 de locuitori, în Cincu 1522 şi în Toarcla 343. Primarii comunei au fost: Tănase Nicolae Ioan 1990-1996 şi 2000-2012, i-au urmat Ioan Bica 1996-2000 şi Sorin Aurel Suciu din 2012-prezent. Doar în satul Cincu există reţea de gaz metan şi de apă potabilă. În satul Toarcla s-a demarat investiţia de apă în 2015.

Comuna Jibert nu are utilităţi
 

     Este una dintre cele mai sărace comune, nu are gaz metan, apă sau canal. În satul Jibert trăiesc 727 locuitori, în Dacia 675, în Grînari 447, în Lovnic 482, iar în Văleni 204 locuitori. Primarii comunei au fost: Bucur Vaida (1990-2000), Pîtea Marian (2000-2012), Boeriu Iancu din 2012-prezent. Primarul Iancu Boeriu spune că are sursă de finanţare pentru reţeaua de apă porabilă din satele Lovnic, Jibert şi Dacia. ,,Am obţinut avizele şi autorizaţiile legale pentru această investiţie, am organizat şi licitaţia în decembrie 2014 prin care a fost desemnată firma executantă (Morani SRL din Zărneşti). Vom începe lucrările în satul Jibert cînd vremea ne va permite. S-a achiziţionat deja rezervorul de apă de 250 mc şi o parte din conductele pentru aducţiune" a spus Iancu Boeriu, primarul de la Jibert.

Sîmbăta de Sus nu are canalizare
 

     Comuna a fost reînfiinţată în 2003 şi are 1600 locuitori. Primarii comunei au fost: Ioan Florea (2003-2004), Ioan Croitoru (2004-2008) şi Vasile Andreaş din 2008 pînă în prezent. Comuna beneficiază de gaz metan şi apă curentă, dar nu şi de canalizare.

Seliştat nu are apă curentă
 

     Satele Şoarş, Bărcut, Felmer, Rotbav, Seliştat ale comunei Şoarş au 1920 locuitori. Comuna a fost condusă de următorii primari: Schindler Heinz (1992-1996), Ioan Şulea (1996-2000), Ioan Diaconu (2000-2008), Ioan Piticaş (2008-2012) şi Ionuţ Dănuţ Timiş (2012-2016). Comuna nu are canalizare, iar reţea de apă potabilă există în satele Şoarş, Bărcut, Felmer şi Rotbav.

Comuna Ticuşul Vechi
 

     Această comună are două sate, Ticuşul Vechi şi Cobor. Este comuna fără apă curentă şi fără canalizare. Secretarul comunei spune că în 2015 s-a semnat un contract pentru finanţarea investiţiilor în apă şi canalizare, iar în urmă cu 3 ani s-au forat trei puţuri la Cobor care să asigure apa pentru toată comuna. Primarii comunei au fost: Koşa Arpad (1990-august 1991), Nicoară Gheorghe (1991-1992), Stefani Figuli Georg (1992-1994), Lidichiu Ion (1994-2004), Şchiopea Emil Mircea (2004-2008, 20012-2016), Sima Ioan (2008-2012). 

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Scriitorul Irvine Welsh vine în România

În ediţia tipărită

Monitorul de Făgăraş este singurul ziar fără influenţă politică

 

      În Ţara Făgăraşului mai mult decît în orice zonă a ţării, mass-media abundă. S-au scos ziare pe bandă rulantă, iar tv-urile sau radiourile se închid şi se deschid, îşi schimbă finanţatorul, unul după altul. Dacă lucrurile ar merge în linii normale, făgărăşenii ar trebui să fie cei mai bine informaţi români. Dar nu este aşa pentru că informaţiile care le sînt ,,servite” de această breaslă sînt greu credibile. Dacă am face o istorie a presei locale, lesne am constata că puţini ziarişti fac cinste acestei bresle. Şi asta pentru că majoritatea dintre ei s-au vîndut politicului pentru o brumă de bani sau mai grav pentru puţină atenţie din partea celor cu funcţii atunci cînd au fost măguliţi cu titulatura de ,,ziarişti”. Orice ziarist ar trebui să ştie că trăieşte zilnic între cei despre care scrie, doar că nu poate fi ca ei. Dacă am face comparaţie cu presa de la 1910 sau măcar cu cea interbelică, puţini sînt ziariştii de azi care ar putea ajunge la nivelul celor de atunci. Un singur exemplu am da, dr. Ioan Şenchea. Monitorul de Făgăraş, ziar editat după modelul ,,The Sun”, a rămas pînă astăzi, după 19 ani (17 octombrie 1998 ediţia cu numărul ZERO), în inimile cititorilor.(continuarea doar în ediţia tipărită)

 

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1822 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

1.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 728
Număr afişări conţinut : 3874364

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare