Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Cetatea Făgăraşului ...
Cetatea Făgăraşului ... Email
Marţi, 25 August 2009 10:54

 

... regina festivalului

     Pentru prima dată de cînd se organizează zilele oraşului, s-a încercat punerea în valoare a Cetăţii Făgăraşului, iar vizitatorii să poată ajunge în locuri pe care nu le-ar fi putut vedea în mod obişnuit. Faptul că în acest an au participat şi un număr mare de artizani a făcut ca incinta Cetăţii să aibă ceva din măreţia medievală de odinioară.

Din păcate doar 20% din potenţialul Cetăţii Făgraşului a fost folosit, foarte multe locuri deosebite fiind închise marelui public. În ciuda acestui lucru, Cetatea a fost adevărata vedetă a acestei ediţii a festivalului.


Excursie în trecut
 

     Meşteşugarii s-au înşirat în curte, de la turnul Porţii spre bastionul de N-E şi de acolo spre cel de N-V. Visiztatorii au putut cumpăra turtă dulce, tablouri făcute din aţe, artizanat popular, bijuterii , obiecte din lut, dar şi obiecte de cult religios. ,,Petele de culoare“ le-au reprezentat tarabele la care se comericializau suveniruri de provenienţă sud americană şi un anticariat în care toate obiectele erau marcate de patina timpului. Muzica şi sumedenia de culori au fost similare cu tot ce era în urmă cu sute de ani în acest loc, cînd în Cetatea din Făgăraş, un tîrg renumit, abunda de comercianţii de toate naţiile care îşi prezentau mărfurile exotice.

 

Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!

 

Cinematograf în aer liber
 

     Organizatorii au pus în circuitul din acest an şi două noi locaţii. Prima este o cafenea amplasată pe bastionul de Nord-Est, pe locul fostei terase a ,,Barului Cetate“ , loc renumit în trecut pentru pitorescul deosebit. Pe latura de vest a curtinei Cetăţii a fost amenajat un cinematograf în aer liber, care a beneficiat, în fiecare seară, de numeroşi spectatori . Un plus pentru organizatori au fost toaletele ecologice care, în acest an, au fost amplasate inspirat în afara Cetăţii, iar în area în care s-a organizat festivalul s-au montat indicatorare, şi publicul s-a putut orienta uşor în căutarea destinaţilor dorite.

Niciun bastion vizitabil
 

     Deşi era în zona vizitabilă şi este cel mai bine conservat, bastionul de N-V, construit pe principul italian ,,cu urechi“ , nu a fost deschis publicului. Din motive de siguranţă, oamenii nu au putut urca pe platforma unde erau, în evul mediu, tunurile şi nici nu au putut coborî în cazemata de la subsolul bastionului. În trecut tunurile de pe platforma superioară aveau rolul de a ţine duşmanii la distanţă, avînd pe o rază mare de acţiune, iar cele din cazemată aveau ca funcţie împiedicarea inamicilor să asalteze zidurile.

Amalgamul perfect
 

     Vizitatorii cu ,,ochii formaţi“ sau cu un prieten avizat care să le explice, au petrecut zeci de minute pe latura de Sud a castelului. Şi asta pentru că acesta este locul unde se vede destul de distinct modul în care a evoluat complexul fortificat al Făgăraşului. La prima vedere, ferestrele nu au o logică precisă, în zid sînt rămăşiţe de coloane ce au rol artistic, în contradicţie cu gurile de tragere din zid. Anomaliile arhitecturale vin din faptul că iniţial fortificaţia de la Făgăraş a avut doar patru ziduri şi de-a lungul timpului, acestea s-au dublat, creîndu-se spaţii de locuit. Ulterior, s-a construit şi o fortificaţie exterioară, prima incintă devenită un castel locuibil, iar adoua avînd funcţie de apărare. Valoarea monumentului vine tocmai din faptul că stăpînitorii au construit peste ce exista deja, creîndu-se un amalgam unic de stiluri şi funcţionalităţi, care însă sînt într-o armonie perfectă.

S-au vizitat bastioanele de apărare
 

     Chiar dacă accesul în încăperile castelului nu a fost permis, vizitatorii au putut vedea bastioanele de apărare, turnurile şi fortificaţilor exterioare ale cetăţii. Ele au fost ridicate din necesitatea stăpînilor cetăţii de a avea o fortificaţie putenică, capabilă să reziste asediilor, construită şi îmbunătăţită ulterior pentru a fi în pas cu dezvoltarea armamentului şi a tehnicilor asediatorilor. Faptul că la Făgăraş s-au aplicat şi s-au păstrat dovezile acestei evoluţii, face fortificaţia exterioară drept una foarte valoroasă pentru cei pasionaţi de tehnica militară a epocii medievale. Pe aceste fortificaţii s-au aflat de-a lungul timpului arme de foc cu scop defensiv care proveneau din cele mai bune ateliere ale vremii. Conform inventarelor, unele arme au fost aduse direct de pe cîmpurile de luptă ale epocii şi au participat la bătălii celebre precum cea de la Călugăreni, spre exemplu.

Cetatea cu patru bastioane ,,italiene“
 

     Fortificaţia Cetăţii Făgăraşul poate fi încadrată, în linii mari, în sistemul italian nou, datorită formei şi structurii incintei şi bastioanelor sale. Planimetria acestora este astfel trasată încît bastioanele apropiate să-şi asigure reciproc flancarea faţadelor şi totodată să flancheze şi porţiunea de incintă dintre ele. Dacă pînă în secolul XVI se poate presupune că apărarea cetăţii era orientată spre vest, datorită structurii mai întîi a celor două turnuri de artilerie de pe această latură (Turnul Roşu şi Turnul Negru), după sfîrşitul secolului XVI apărarea cetăţii pare să se orienteze spre sud-est, întrucît în acest colţ a fost construit primul bastion (Bastionul Bathory) pe care s-a montat şi toba de alarmare. Cauza acestei schimbări rămîne însă necunoscută. Una dintre cele mai potrivite catalogări ale Făgăraşului este aceea de castel-întărit, asemănător din punct de vedere funcţional (nu şi arhitectonic) cu Deva sau Bran. Cetatea Făgăraşul este o îmbinare de castel, construcţie cu rol locativ în care predomină asigurarea confortului şi cetate, construcţie cu un rol preponderent militar. Pe parcursul secolului XVI datorită iminenţei atacurilor otomane şi a creşterii pretenţilor de confort a marii nobilimi, cetăţile din Transilvania cunosc o nouă etapă de dezvoltare. În cazul Făgăraşului, datorită posibilităţilor materiale insuficiente pentru un nou castel şi a necesităţii prevalenţei militare, se optează pentru separarea funcţiei militare (cetatea sau noua incintă bastionară) de cea rezidenţială ( castelul sau vechea cetate care este supraînălţată dominînd vertical ansamblul).

Fortificaţiile militare în Evul Mediu
 

     Evoluţia arhitecturii militare a fost strîns legată de evoluţia armelor de atac şi în mod special de răspîndirea armelor de foc, căci începînd cu ultimul sfert al secoului XV, cînd apar tunurile de asediu, cursul de dezvoltare al arhitecturii militare capătă noi direcţii. Spre diferenţă pe perioada anterioară cînd se construiau ziduri cît mai înalte, după jumătatea secolului XVI noile metode de fortificare prevăd ziduri relativ scunde însă flancate de artileria de apărare şi un şanţ cît mai larg, eventual completat cu alte lucrări exterioare ce au rolul de a ţine inamicul cît mai departe de ziduri. Printre primele amenajări de apărare împotriva armelor de foc sînt rondelele: turnuri scunde prevăzute cu platforme pentru artilerie, ce asigură flancarea orizontală, în special prin intermediul armelor de foc uşoare. Flancarea rondelelor este însă deficitară datorită existenţei numeroaselor puncte moarte. Următoarea etapă aparţine aşa-numitului sistem ,,italian vechi“ şi este caracterizată de bastioane scunde, din cărămidă, umplute cu pămînt, denumite şi ,,bastioane pană“ datorită unghiului foarte ascuţit dintre cele două faţade. Giovanni Castaldo ce conduce principatul în numele lui Ferdinand de Habsburg introduce în Transilvania, în a doua jumătate a secolului XVI, sistemul ,,italian nou“, ce va cunoaşte forma clasică la Oradea. Noul sistem, o perfecţionare a celui vechi, are bastioane din cărămidă, largi şi scunde, sub formă de pică (inimă), ale căror faţade formează unghi obtuz şi sînt prevăzute cu prelungiri din zidărie, denumite ,,urechi“ cu rolul de a proteja artileria de flancare. Cetatea Făgăraşului are un bastion tip Pană situat în colţul de nord-est şi 3 bastioane cu urechi. Tunurile de apărare sînt dispuse pe două nivele: pe platforma bastionului şi în cazematele existente în interiorul acestuia. Sistemul bastionar cunoaşte superlativul în cadrul citadelelor de tip ,,vauban“, a căror denumire provine de la mareşalul şi inginerul militar francez Sebestien Le Prestre De Vauban (1633-1707). Acest sistem se răspîndeşte în Transilvania în secolul XVIII, cunoscînd varianta reprezentativă la Alba-Iulia şi este caracterizat de un ansamblu complex de amenajări defensive: bastioane, şanţuri, foarfeci, cavaliere, raveline etc., care au rolul de a elimina toate unghiurile şi punctele moarte.

Tunurile lui Mihai Viteazu au apărat Cetatea Făgăraşului
 

     Deosebit de important pentru aprecierea valorii defensive a unei fortificaţii este cantitatea şi calitatea armelor sale şi în mod special a armelor de foc. În cazul Făgăraşului se cunoaşte destul de bine situaţia armamentului graţie inventarelor din secolul XVII şi mai ales a celor ce vizează exclusiv armele şi muniţia. În a doua jumătate a secolului XVII cele aflate în poziţie de tragere sînt aşezate astfel: 6-7 pe platforma fiecărui bastion, 2 în cazemate, cîte 2-3 la nivelurile superioare ale turnurilor Roşu, Temniţei şi Thomory şi 1-2 în ,,casele părcălabilor“. Calibrele acestora (în cazul de faţă greutatea încărcăturii) sînt cuprinse între 1-30 funţi (livre), majoritatea fiind însă de 10-15 funţi, iar greutatea lor proprie e cuprinsă între 3-50 de măji. Trebuie precizat că un funt era echivalentul a 2 kg, iar o majă era echivalentul a 200 kg. La acestea se adaugă şi armele cu ţevi multiple a căror funcţie se prezintă astfel: 4 în 1637, 3 în 1656 şi cîte 2 după 1665. Urmărind evoluţia artileriei din cetate, se constată două tendinţe: pe de o parte, sporirea numărului de piese, ca urmare a asediilor otomane din 1658 şi 1661, cifra acestora ajungînd la aproape 50 şi pe de altă parte, scoaterea treptată de pe poziţii a pieselor de mare calibru şi a celor cu ţevi multiple, mai greu de manevrat. În inventarul din 1632 se menţionează blazoanele aplicate pe unele tunuri sau denumirile ce le poartă aceste piese (nume de peşti sau păsări în cazul tunurilor de mici dimensiuni sau nume de animale de pradă în cazul tunurilor grele). Aceste elemente indică provenineţa pieselor: un tun cu blazonul lui Ştefan Mailath, două cu blazonul lui Ferdinand De Habsburg (deci tot din epoca lui Mailath), unul cu blazonul lui Gaspar Bekes, unul cu blazonul lui Balthazar Bathory, două cu blazonul lui Mihai Viteazul, unul cu blazonul lui Rudolf de Habsburg şi altul cu stema Sibiului. O parte din artilerie este posibil să se fi fabricat chiar în Cetatea Făgraşului dacă ţinem cont de faptul în anul 1567 este menţionată şi o turnătorie de tunuri înfiinţată se pare de Ştefan Mailat.

Planuri mari de viitor
 

     Dacă în acest an doar muzeul a fost deschis publicului vizitator, pe viitor se speră că mai multe încăperi din castel vor putea fi putea fi puse în circuitul turistic. Conform proiectului muzeului, prima sală nouă va fi dedicată arheologiei, amenajată în turnul de S-E, şi în planul muzeografilor intră trei reconstituiri. Cea a epocii dacice cuprinde o locuinţă, cu un manechin de dac, o structură de zid dacic, diverse vase de ceramică, unelte de pescuit, arme ca vîrfuri de săgeţi şi lame de cuţit, dar şi podoabe ca inele, brăţări colane şi o fibulă. Reconstituirea epocii romane va cuprinde un zid de castru roman, un mozaic, 3 apeducte, ceramică romană, unelte romane şi un manechin complet utilat al unui soldat roman. Tot în sala de arheologie, este deja amplasat şi va face parte din expoziţie un cuptor de ars ceramică şi o roată de olărit care va fi ,,îmbunătăţită“ cu un manechin de olar. Sala 2 va fi dedicată evului mediu timpuriu si va conţine reconstituiri ale Cetăţii de la Breaza şi a palisadei de lemn a Cetăţii Făgăraşului. Muzeul deţine şi va expune bîrne de la vechea cetate de lemn a Făgăraşului. Ca piese de muzeu vor fi expuse şi ceramică medievală şi chale din acea perioadă. Şi sala 3 va fi dedicată tot evului mediu, dar va reconstitui sala de lucru a principilor din secolul XVII ce va cuprinde două manechine, cel al principelui şi cel al strajei, mobiler şi obiecte specifice. Sala va mai cuprinde şi 6 vitrine ce vor prezenta un scurt istoric al stăpîniilor Cetăţii Făgăraşului.

Tezaurul din Turnul Donjon
 

     În sala 4 va reconstitui una dintre cele mai importante bresle ale Făgăraşului, breasla tăbăcarilor. Muzeul are în dotare o cadă de argăsit, ţesale, scafă, ramă pentru întins şi alte unelte specifice profesiei precum şi sigiliile şi tăbliţele ce anunţau întrunirea breslei. Sala 6 va reconstitui un bordei din munţi al luptătorilor anticomunişti. Diorama va conţine un decor montan cu un adăpost săpat în stîncă, cu toate uneltele şi armele folosite de luptători şi va avea două manechine. Unul va reprezenta un luptător citind biblia şi altul pregătind mîncarea. Sala 7, situată în Turnul Donjon, cea care adăposteşte acum sala armelor va fi amenajată ca sală a tezaurului. Se ştie că Mihai Viteazu îşi păstra la Făgăraş, în acest turn, tezaurul. O vitrină circulară ce va fi amplasată în mijlocul încăperii va cuprinde cele mai reprezentative monede medievale ale tezaurului monetar de la Părău (sec. XIV-XVII). O altă vitrină va conţine piesa de rezistenţă a muzeului, masca de paradă de la Cincu (sec II-II d. Ch). Celelalte 4 vitrine ale încăperii vor conţine o brăţară dacică, monede dacice şi o cupă de argint, denari imperiali romani şi monede medievale de argint, unelte de argint, o cană de argint, cădelniţe şi sfetnice de argint.

În Turnul Temniţă va reapărea tortura
 

     Sala 8 va găzdui în continuare expoziţia de sculptură Virgil Fulicea, iar în firida încăperii va fi un manechin al unei prinţese care trage cu urechea la ceea ce se discută în Sala Dietei. În încăperea cu numărul 9, Sala Dietei, se va recontritui un tron pe suportul excelent păstrat şi o masă de şedinţe cu jiţuri. Turnul Pestriţ va găzdui sala armelor, ce va fi îmbunătăţită faţă de cea actuală cu 2 manechine complet echipate, unul de cavaler în armură şi altul de artificier. Pe lîngă acestea va fi expus armament folosit de-a lungul timpului în Cetate ca săbii, halebarde, suliţe, cămăşi de zale, platoşe, săgeţi, pinteni, pistoale, puşti, toc de pulbere. Printr-o scară secretă se va urca apoi la nivellul III al turnului, în Casa Doamnei Stanca. Conform documentelor epocii aceasta va avea în dotare un pat cu baldachin, o masă cu scaune, o oglindă cu lavoar, dulapuri, un crucifix, tapiserii şi o harpă. Sala de tortură, numărul 17, va fi reconstituită în demisolul Turnului Temniţă şi va conţine o colivie cu un manechin în ea, o masă de tortură, unelte de tortură, 5 manechine întemniţate, lanţuri pentru mîini şi picioare. O încăpere adiacentă va fi dedicată reconstituirii legendarei ,,Fecioare de fier“. Ultima încăpere va fi cea a casei Temnicierului, care pe lîngă mobilierul specific va avea ustensile pentru tortură şi execuţie.

Joi, zi de joc şi voie bună
 

     Prima zi a fost dedicată muzicii populare şi a strîns aproximativ 5.000 de spectatori. Cei care i-au înveselit pe făgărăşeni au fost Ansamblul Făgăraşul, Ceata Făgaraşului, Taraful Ţara Bârsei şi solistii Bogdan Georgescu, Viorica Cerbu, Mioara Marinca, Mariana Şandru, Mioara Greavu, Diana Gribincea, Adina Roşca, Radu Ghişoiu, Georgiana Pătrunjel, Cătalin Călbeaţă, Flaviu Florea, Mirela Pascu, Georgiana Pocol şi Diana Gherman. Invitatul special al serii, Irina Loghin, nu a mai putut fi prezentă din cauza unor probleme medicale, dar a fost înlocuită de Maria Ciobanu.

Vineri, cea mai reuşită zi
 

     A doua seară, cea de vineri, a fost cea mai apreciată de publicul spectator datorită faptului că a fost un melanj reuşit de artişti făgărăşeni şi vedete naţionale. Primul care i-a încîntat pe cei prezenţi a fost Dusty, un tînăr făgărăşean care promite foarte mult în domeniul muzicii country. El a fost urmat de formaţiile Sirinx, Prolis şi Onix . Trafic-ul s-a reunit din nou pentru sărbătoarea anuală, întărîndu-se cu un tînăr vocalist, şi a reuşit din nou să arate de ce este cea mai titrată trupă din municipiu. Ovidiu Rusu a cîntat şi el făgărăşenilor, fiind urmat de Icar, trupa din Tîrnăveni, ce are un solist din Voila. ,,Ţache“ nu şi-a dezamăgit nici în acest an fanii şi a stîrnit tututor interesul pentru noul album. Marcian Petrescu şi Trenul de Noapte au servit apoi spectatorilor o adevărată lecţie de blues, plină de umor şi sentiment. Iris, capul de afiş al serii, cu un Cristian Minculescu reînviat şi cu mare poftă de cîntat, şi-a reconfirmat statutul de legendă a muzicii rock din România. Vitalitatea show-ul i-a impresionat pe toţi cei 6.000 de spectatori, care nu s-au ferit să cînte împreună cu artiştii.

Final în forţă
 

     Din punct de vedere muzical, ziua de sîmbătă ,,a redus motoarele“, lăsînd loc sonorităţilor medievale şi folk. Publicul spectator a fost şi el mai redus, poate şi din cauza numeroaselor nunţi din mnunicipiu. În ciuda unor reprize de ploaie, ziua de duminică a avut un număr record de spectatori. Corvinia a fost prima trupă care s-a remarcat, amestecul de muzică medievală şi sonorităţi rock fiind pe gustul spectatorilor. Pacifica şi-a început concertul în forţă cu hit-uri cunoscute ca fiind al Compact-ului şi ,,i-a prins“ pe făgărăşeni încă de la prima piesă. Leo Iorga a reuşit pe toată perioada recitalului să facă o atmosferă deosebită şi să îi ţină pe oameni în faţa scenei chiar dacă ploua. Voltaj, veniţi direct de la Costineşti, au reuşit să le transmită spectatorilor doza enormă de energie din piesele lor şi au încheiat în forţă ,,Zilele Cetăţii Făgăraşului“. Festivatul Cetăţii 2009 s-a încheiat cu un frumos foc de artificii.

Comments
Comentariu nou Cautare
www.verzii.ro  - www.verzii.ro   |28-08-2009 04:29:28
Anuntarea candidatului Partidului Verde la alegerile prezidentiale, in persoana
lui Remus Cernea

Partidul Verde(www.verzii.ro), membru al Verzilor Europeni,
in cadrul sedintei Delegatiei Permanente de sambata 22 august 2009, a luat
decizia, in unanimitate, de a-l desemna pe Remus Cernea candidatul partidului la
alegerile prezidentiale din aceasta toamna.

Vineri, 28 august, ora 12.00, in
cadrul unei conferinte de presa sustinute la sediul partidului din Sos.
Oltenitei, nr. 188, sector 4, Bucuresti (aproape de statia de metrou Piata
Sudului-Big Berceni), candidatul va fi prezentat presei si va fi lansat oficial
site-ul campaniei.

Actuala clasa politica a esuat in a moderniza Romania si a
o transforma intr-un stat de drept, eficient institutional si prosper. In
ultimii 20 de ani au proliferat coruptia, incompetenta, lipsa de viziune,
populismul, lipsa de respect fata de interesul public. Toate au dus la o ampla
degradare a societatii, mediului si relatiilor dintre oameni. Am asistat, in
aceasta perioada, la instaurarea si consolidarea unui monopol politic prin
promisiuni care s-au dovedit desarte, prin cumpararea simbolica sau concreta a
voturilor si prin legi electorale injuste, cele mai restrictive din Uniunea
Europeana. S-a ajuns la un inghet al clasei politice, partidele parlamentare
actuale, lipsite de credibilitate, blocand prin orice mijloace aparitia unor
alternative.

Aceste lucruri reprezinta pentru multi un motiv solid de
descurajare, resemnare sau emigrare. Intelegem aceste sentimente sau atitudini,
dar, pentru noi, situatia dramatica a Romaniei reprezinta un mobil pentru
actiune si confruntare hotarata cu sistemul.

Partidul Verde considera ca
trebuie depasit infantilismul politic al acestor 20 de ani si face o propunere
credibila si consistenta societatii romanesti prin desemnarea lui Remus Cernea
drept candidat pentru alegerile prezidentiale.

Partidul Verde prezinta un
candidat care are cu adevarat de comunicat un mesaj nou, coerent si foarte bine
fundamentat, un candidat care a demonstrat prin numeroasele sale actiuni si
luari de pozitie din ultimii 10 ani ca este un promotor veritabil al valorilor
culturale, civice si politice care vizeaza temelia unei societati deschise si a
unei democratii avansate.

Remus Cernea contrasteaza radical, atat ca imagine,
cat si ca actiuni intreprinse si principii promovate pana acum, cu politicianul
expirat al Romaniei actuale.

Remus Cernea reprezinta prototipul unui om tanar
si nonconformist in masura sa lupte neobosit cu sistem nedrept si abuziv. Forta,
credibilitatea si celelalte atuuri ale sale tin de o profunda intelegere a
problemelor grave ale societatii noastre, de o buna cunoastere a politicii si de
instinctele democratice capatate si rafinate prin numeroase sale experinte de
lupta cu abuzurile autoritatilor.

Invitam presa la acest eveniment care va
reprezenta, suntem convinsi, un reper important pentru dorita reformare a clasei
politice din Romania.

Partidul Verde www.verzii.ro www.partidulverde.ro
sorin   |31-08-2009 03:13:20
cred ca verzii ar trebui sa faca un comunicat de presa si sa organizeze o
conferinta de presa. Asa face orice institutie/persoana civilizata care stie ce
vrea.
ziarele care nu sunt subjugate politic au sa scrie despre ce isi propun
verzii sa faca pentru tara.
Acest anunt poate fi considerat spam, off topic etc
si nu ar trebui postat ca si comentariu la un alt articol
pruna marius   |13-09-2009 18:49:10
cind a fost construita cetatea fagarasului nu exista nici macar conceptul de
italia .nu putem avea constructi de tip italian
Alin Bujor   |03-01-2010 16:41:48
Daca istoricii si arhitectii au ,,decretat“ ca bastionele, mai ales cel pana
sint in stil italian, poate ca ar trebui sa acepti acest lucru. De asemenea,
faptul ca au fost adusi mesteri din Florenta pentru a construi logiia si a
infrumuseta fortificatia militara pentru a se transforma in castel, cum bine a
subliniat Sorin, duce la concluzia ca Cetatea Fagarasului, sau ca sa fim
pendanti, Complexul forrtificat de la Fagaras, are influente ale Renasterii
Italiene. Personal am fost in Italia, intr/o zona in care Renasterea si/a lasat
amprenta asupra castelelor. Sint multe elemente comune. Unicitatea Cetatii
Fagaras este ca imbina mai multe stiluri, derivate din diversele functionalitati
pe care le/a avut un timp, si nu poate fi incadrata in mod categoric intr/un
stil arhitectural. In plus, orice consideratie facuta pornind de la actuala
forma a cetatii risca sa fie gratuita, din moment ce modul in care s/a facut
renovarea din 1970 nu este complet cunoscut publicului larg, si din pacate nici
intr/un mod complet celui de specialitate.
sorin   |03-01-2010 13:53:51
Cetatea e in stil renascentis, aparut in italia, ca acolo avea ce sa renasca.
Deci exista o anumita legatura in palatele italiene si cetate (piano nobile la
primul etaj, ferestre trifore, ferestre mai mari la etaje si ferestre mai mici
la parter etc...)
Dar de la renastere italiana si un stil cu raspandire in toata
europa mai e cale lunga
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Scriitorul Irvine Welsh vine în România

În ediţia tipărită

Chirii modice la ANL

 

     În acest an au primit locuinţe în blocurile ANL patru familii de făgărăşeni. Repartiţia a fost realizată în blocurile A, C, H şi J, în apartamente de 2 camere, iar chiriaşii s-au mutat încă din luna august. Dacă în urmă cu cîţiva ani numărul cererilor depuse în vederea obţinerii unei locuinţe ANL depăşea 1.000, astăzi mai sînt înregistrate doar 70 de solicitări. Tinerii din municipiu nu se mai bat pentru o locuinţă ANL, deşi chiriile sînt sfidător de mici faţă de cele practicate pe piaţa liberă. Dacă în ANL o chirie nu depăşeşte 50 euro/lună, pe piaţa liberă se cer şi 200 euro/lună, în condiţiile unui confort similar (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 
Taximetriştii, nemultumiţi de noile sensuri unice

 

     Începînd cu data de 16 octombrie 2017, Primăria Făgăraş aplică noi restricţii de circulaţie pe unele străzi din municipiu. Acestea au fost stabilite în urma unor dezbateri publice, iar Comisia de circulaţie a definitivat forma restricţiilor. Făgărăşenii care au aflat despre aceste noi modificări au păreri împărţite, unii laudă iniţiativa Primăriei Făgăraş, iar alţii nu sînt de acord cu modificările considerîndu-le inadecvate. (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1509 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

10.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 734
Număr afişări conţinut : 3873067

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare