Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Personalităţi din Ţara Făgăraşului
Personalităţi din Ţara Făgăraşului Email
Marţi, 28 Iulie 2015 19:31

 

 

,,Trebuie să ai tăria de caracter să spui şi să faci una şi aceeaşi“ (Alexander Ivanovici Herzen )

,,De cînd pămîntul s-a născut
Se spune că s-a întîmplat
Că fiica unui împărat
S-a îndrăgostit de un prinţ vestit
Dintr-un regat de răsărit.
Încununat printr-un inel
Şi-au pregătit o nuntă-aleasă
Voioşi, şi mire, şi mireasă
Şi nu ştiau frumoşii prinţi
Că din genunile fierbinţi
Se abătea pe-a lor iubire
Un fulger trist de despărţire,
Un fulger care-a fost să fie
În ziua lor de cununie
O, şi ce tristă sărbătoare!
Un mire preschimbat în soare
Iar draga lui mireasă-n lună
Să nu mai poată fi-mpreună,
Să moară visul de iubire,
Mireasă tristă, fără mire.
De atunci, de mult, dintotdeauna“

     Miercuri, 22 Iulie a.c. s-a lansat cel de-al doilea volum al cărţii ,,Personalităţi din Ţara Făgăraşului“ semnat de Lucia Baki, Ioan Grecu şi Ioan Funaru. Evenimentul a fost găzduit în sala mică a Casei de Cultură din Municipiul Făgăraş. Cartea este o emblemă şi, totodată, un prinos adus tuturor făgărăşenilor care au scris istorie. Din păcate autorităţile locale nu au fost interesate de un eveniment cultural care face cinste istoriei urbei şi nu au facilitat lansarea cărţii în incinta cetăţii. Se pare că sînt preocupaţi mai mult de circ, bere şi mici în vederea alegerilor care vor veni. Cultura este pusă la zid în România, în vreme ce prostul gust, imbecilitatea şi parvenitismul se vînd pe bani grei pe toate canalele de televiziune. Evenimentul nu a fost doar o recunoştinţă adusă personalităţilor făgărăşene ci face parte şi din lupta celor care nu vor să se lase învinşi în faţa samavolniciilor vremii. De fapt, acesta este adevăratul spirit pe care editura ,,Mesagerul de Făgăraş" şi ziarul ,,Monitorul de Făgăraş" vor să-l menţină în rîndul făgărăşenilor.

Liviu Ioani a moderat întreaga prezentare
 

     Profesorul Liviu Ioani, prin elocinţa binecunoscută, a fost un moderator demn de un eveniment atît de înălţător. ,,O frumoasă întîlnire cu autorii unei cărţi de referinţă. Este o dublă întîlnire între autori şi cititori, cititori şi cititori“ a spus profesorul făgărăşean. Evenimentul a început pe acordurile renumitului tenor originar din Rucărul de Făgăraş, Octavian Naghiu din ,,Traviata“ lui Verdi. Profesorul Ioani a spus despre acest minunat făgărăşean: ,,S-a stins din viaţă în toamna anului trecut şi a copilărit în Rucăr. A cîntat la Opera din Bucureşti, Berlin, Lepizig, Scala din Milano şi Opera Metropolitană din New York“. Liviu Ioani a continuat cu versurile: ,,Iulie, cuptor, uf, e tare cald/Unde să m-ascund/ unde să mă scald“ spunînd apoi cu umorul său caracteristic şi de bun simţ: ,,Constantin Telu Popa mă trimitea la Parcul 1 Mai“. Este vorba de un alt simbol al prosperului Făgăraş de odinioară care acum zace în ruină prin binevoinţa potentaţilor post-revoluţionari. ,,Îl salutăm pe domnul profesor universitar doctor Ioan Grecu-farmacist, chimist din Cluj Napoca, oaspete dar şi gazdă pentru că este originar din Copăcel-Făgăraş. El a fost mentorul acestei cărţi pentru că a venit primul cu ideea. Ne-a promis că-i va cuprinde pe toţi. A coordonat întreaga activitate la cei 96 de ani ai săi. Are o inteligenţă vie, un spirit lucid în a cuprinde oameni care au reprezentat Ţara Făgăraşului. Ioan Funaru, renumit cadru didactic, în decursul carierei a fost şi este critic literar, comentator literar, folclorist şi iniţiator al multor activităţi culturale. Este activ şi a ţinut să refacem cartea. A treia autoare este Lucia Baki Nicoară-profesor de chimie, jurnalist, director al publicaţiei ,,Monitorul de Făgăraş" şi al editurii ,,Mesagerul de Făgăraş“. Ea a fost fermentul permanent, fără de care nu se putea împlini această carte. Ea a impulsionat culegerea şi tipărirea acestui material. Amintim şi contribuţia tehnică deosebită a domnului profesor Iosif Baki pentru printarea, pregătirea pentru editură şi concepţia coperţilor cărţii“ a mai spus prof. Liviu Ioani. Eleva Iulia Vulcu de la Gimnaziul ,,Ovid Densuşianu“a adus un moment de respiro printr-un frumos colaj de muzică reprezentat prin nai, instrument ancestral al poporului nostru, salvat de la pieire de Maestrul Fănică Luca. Prima ediţie a cărţii a cuprins 237 de biografii iar cea de-a doua cuprinde 390. ,,Textele s-au îmbunătăţit şi calitativ-a mai spus Liviu Ioani-autorii fiind mai exigenţi, căutînd să îndrepte o serie de inexactităţi ale primei ediţii. Fotografiile sînt mult mai clar redate iar autorii au făcut şi nişte retuşuri. În cea de-a II-a ediţie sînt cuprinse şi destine venite din afara Ţării Făgăraşului, tineri care au terminat facultatea şi au ajuns aici atraşi de importantul centru industrial, economic şi agrar. Acesta este un adaos de calitate la zestrea de personalităţi ale Ţării Făgăraşului. Aceşti oameni şi-au confirmat pregătirea prin întregul lor destin ştiinţific. Domnul profesor Funaru a conceput un capitol special şi pentru dascăli. Criteriul nivelului de şcoală printr-o diplomă a rămas insuficient, contează şi vocaţia artistică. Trebuia uitat pictorul Nicolae Suciu din Cincu? Cojocarul Dumitru Sofonea din Drăguş sau Silvia Cânduleţ din Cârţişoara sau Gheorghe Haşu din Lisa, constructor de biserici? Să nu uităm sportivii, muzicienii, personalul bisericesc-preoţi, episcopi, protopopi, mitropoliţi. Un exemplu elocvent este Traian Lăscuţ, maestrul de clarinet care a activat în ansamblul ,,Rapsodia Română“, apoi familia Dodos şi familia Rusu. Iată cuprinderea largă a acestei cărţi. Aceste personalităţi, de la 1800 au făcut cinste Făgăraşului. Multe din aceste expuneri au şi un stil frumos, uneori te întîlneşti cu Sadoveanu, Creangă şi Rebreanu. Cartea are şi o valoare literară. Mă bucur pentru această carte şi îi felicit pe autori, este un univers enciclopedic al Ţării Făgăraşului din ultimele două secole“ a mai menţionat profesorul Liviu Ioani.

 

 

 
 
 
 
 
 

Profesorul Ioan Grecu
 

 

     Iniţiatorul primei catedre de chimie anorganică înfiinţată la Cluj, făgărăşeanul Ioan Grecu, cu lacrimi în ochi a adus o rază de soare asupra acestui eveniment marcant din viaţa făgărăşenilor: ,,Cartea, fereastră deshisă spre universul cunoaşterii, este aşa cum se ştie cel mai bun prieten al omului. Ea nu ne cere niciodată socoteală de ceea ce facem sau nu facem, cine ne sînt prietenii sau duşmanii, ci întotdeauna ne ajută, ne îndrumă, ne învaţă deşi nu de rare ori uităm de ea, nu-i acordăm importanţa cuvenită sau o neglijăm. Cu cinci ani în urmă, în 22 ianuarie 2010 am lansat oficial volumul ,,Personalităţi din Ţara Făgăraşului 1800-prezent“ în sala Dietei din Cetatea Făgăraşului, carte iniţiată şi gîndită de mine şi finalizată prin colaborare cu concetăţenii mei prof. Lucia Baki Nicoară şi prof. Ioan Funaru, concetăţean şi prieten din copilărie, personalităţi în Ţara Făgăraşului şi nu numai. Cartea, cu caracter informaţional şi nu apreciativ, include date biografice şi realizările a 226 de personalităţi din Ţara Făgăraşului din ultimele două secole, care au excelat în cele mai diverse domenii ale activităţii umane. Atunci la lansare, autorii şi editura ,,Mesagerul de Făgăraş“ au promis editarea unui nou volum care să includă biografiile şi realizările unor personalităţi contemporane ale Ţării Făgăraşului, promisiune realizată prin apariţia cărţii la care lansare participăm astăzi, 22 iulie 2015 cu toţii. În calitatea mea de co-autor şi de cel mai tomnatic dintre participanţi daţi-mi voie să aduc viile mele mulţumiri conducerii editurii ,,Mesagerul de Făgăraş“, directoarei d-na Lucia Baki Nicoară care ştie foarte multe dar spune numai ce trebuie. Tuturor dascălilor, profesorilor, colegelor, colegilor, prietenilor, cunoscuţilor şi necunoscuţilor, care într-un fel sau altul au contribuit la formarea mea profesională şi civică precum şi la sponsorizarea şi publicarea cărţii. Părinţilor şi familiei mele şi în mod special mult regretatei mele soţii Florica Grecu cu care Cel de Sus m-a învrednicit să trăiesc în deplină armonie şi înţelegere 64 de ani şi pe care a chemat-o sus în ceruri, în Grădina raiului la 27 noiembrie 2014 unde urnează să ne reîntîlnim. Fiicei mele Daniele Boitor, medic stomatolog pe a cărei umeri apasă grija zilelor mele în viitor; Fiului meu Radu Grecu plecat mult prea devreme din mijlocul nostru în anul 2008; norei mele Eliza Grecu şi fiicei sale Miriam; nepoatelor mele din Cluj Ioana-Anisa, Amelia şi Miriam şi din Ţara Făgăraşului Marcela Bălcăcean farmacista, Mărioara Boita pensionară şi Doina Leuca agricultoare şi familiilor lor; Nepoţilor mei dragi Şerban Grecu licenţiat al facultăţii de drept a Universităţii din Hull, Marea Britanie, Tudor Grecu doctor în chimie a facultăţii de chimie din Sheffield, Marea Britanie şi Florin Ranea, pensionar din Făgăraş şi nu în ultimul rînd dumneavoastră care ne-aţi onorat cu prezenţa deosebit de reconfortantă pentru anii mei. Vă mulţumesc din suflet tuturor şi vă asigur de întreaga mea afecţiune, stimă, preţuire şi recunoştinţă. Dumnezeu să vă binecuvînteze, să vă ocrotească, să vă ajute şi să ne ajute pe toţi“a spus prof. Ioan Grecu.

Ioan Funariu
 

     Acest tînăr bătrîn, eternul adolescent de marcă, ilustrul dascăl Ioan Funaru şi-a început pledoaria cu o maximă latină a lui Horaţiu după care a consemnat: ,,Din această carte am ridicat aproape 400 de statui care vor dăinui cît va rezista Limba Română pentru că Limba Română va fi veşnică".

Lucia Baki
 

     Jurnalista Lucia baki, cea care a pus bazele mass-mediei făgărăşene a spus: ,,Editura Mesagerul de Făgăraş reuşeşte să aducă în faţa publicului larg ediţia a II-a a volumului ,,Personalităţi din Ţara Făgăraşului“. Este o promisiune făcută în urmă cu şase ani, la lansarea primei ediţii, şi care astăzi a fost dusă la bun sfîrşit. Nu a fost uşor, a fost o muncă de durată atît ca documentare, dar şi tehnic şi, cel mai important, economic. Am reuşit să prezentăm biografiile la aproape patru sute de personalităţi din Ţara Făgăraşului şi pot spune acum că mai sînt şi alţi făgărăşeni care meritau să fie cuprinşi în acest compendiu. Nu ne-am limitat doar la graniţele zonei Făgăraşului ci am ţinut să ne amintim de vechiul judeţ Făgăraş, de la Sărata pînă la Ţînţari şi chiar Rupea. Conlucrarea noastră, a autorilor, a fost deosebită, iar ideile fiecăruia puse cap la cap au dus la această formă finală pe care astăzi o avem în faţă. Desigur, ca orice volum de carte va avea aprecieri şi critici pe care noi, autorii, dar de bună seamă şi editura ni le vom asuma. O întrebare simplă şi de bun simţ este inevitabilă punînd în balanţă criticile şi aprecierile. Cîţi dintre făgărăşeni ar fi pornit la drum cu un astfel de proiect? Răspunsul este simplu, niciunul. Dovadă că n-a fost editat un dicţionar al personalităţilor făgărăşene pînă acum. Dacă este util? Cu siguranţă DA. Îmi aduc aminte că în urmă cu cîţiva ani, aflîndu-mă în satul Vad, la un reportaj, am întîlnit o familie care depozita în casa dinainte, în nişte cutii, mult material biografic, despre sat şi despre oamenii locului. Foi scrise de mînă, îngrijit, care îşi aşteptau rîndul la vreun tipar. Şi astăzi, cred, că se găsesc în aceleaşi cutii. Materialul n-a văzut lumina tiparului. La Victoria, un oraş nou, construit cu lopata şi tîrnacopul odată cu fabrica chimică, există de asemenea o frumoasă monografie. O carte scrisă de mînă ale cărei pagini sînt ornate cu desenele pictate de autor, un fost director al fabricii. Nimeni nu s-a învrednicit să-i tipărească de peste 4 decenii conţinutul. O monografie a Făgăraşului n-a mai fost publicată din 1912 de cînd preotul Nicolae Aron din Galaţi, pe atunci comună, a trimis la tipar o astfel de lucrare în care n-a prezentat doar viaţa urbei ci şi biografii ale făgărăşenilor destoinici. În schimb aş aminti lucrările unor localnici care au ţinut să lase urmaşilor pagini de istorie, frumoase şi meritorii biografii: Aurel Drăguş şi Boholţul, Traian Cînduleţ şi Cârţişoara, două volume, Ioan Funaru Terra Blachorum, trei volume, Scoreiul îşi are o frumoasă monografie şi alte cîteva. Avînd astfel de repere, m-am alăturat d-lui profesor Ioan Grecu şi d-lui profesor Ioan Funaru la acest proiect. Lucrarea noastră adusă în faţa dumneavoastră de editura ,,Mesagerul de Făgăraş“ nu prezintă doar biografii ci şi istoria locurilor acestea minunate, mărginite de semeţii munţi ai Făgăraşului, de rîul Olt şi de dealurile transilvane. Dacă nu exista acest volum al personalităţilor nu aflam despre un Cornea Victor, avocat din Mîndra, cel care a spus ,,Oriunde, oricum, oricînd, pentru România“, expresia pe care o regăsim ca motto pe ziarul fondat de mîndrean, ,,Glia“. A fost făgărăşeanul desemnat de România să-i reprezinte interesele la congresele mondiale de pace din primele decenii ale veacului trecut. Aflau oare tinerii de azi sau cei de mîine că un tînăr ca ei a inventat Propulsorul cu reacţie în 1886 şi care-i poartă numele, Ciurcu Alexandru, din Şercaia, un ziarist renumit? Sau măcar întîmplător puteau regăsi numele Ion Halmaghi alături de alte mari nume de români care au predat studenţilor din SUA sau din Canada? Pentru că Ion Halmaghi din Sărata n-a fost bun pentru studenţii români, comenduirea ţării noastre ţinîndu-l închis vreme de 16 ani, a plecat în America, iar o universitate de acolo l-a instalat la catedra de filosofie. Gheorghe Lazăr, Ovid Densuşianu, Ioan Şenchea, Gheorghe Şincai, Ion Codru Drăguşanu, Badea Cîrţan sînt personalităţi cunoscute. Dar Ţînforea Matei, Ioan Pop de Galaţi sau Nicolae Suciu cît de bine sînt cunoscuţi generaţiilor de astăzi? Sînt pictorii Ţării Făgăraşului. Cîţi ştim că Ioan Bran de Lemeny et Kozla a fost primul prefect de Făgăraş, la 1850? Sînt doar cîteva exemple prin care vă lansez invitaţia de a parcurge conţinutul cărţii şi citind biografiile acestor făgărăşeni îmi doresc să vă încerce doar sentimente de mîndrie. Desigur, fiecare etapă istorică îşi are personalităţile ei care nu pot depăşi nivelul dezvoltării acestor perioade. M-am întrebat şi cred că mulţi dintre dumneavoastră sînteţi de acord cu mine. Ce şcoală se făcea în anii 1800, sau la 1900 sau 1932? Dar în 1970? Răspunsul l-am aflat urmînd biografiile personalităţilor făgărăşene. Am ţinut să inserăm în volum şi un capitol distinct dedicat celor care au format numeroase generaţii de personalităţi. Personal, privind în urmă, mă gîndesc cu drag şi multă apreciere la dascălii mei, la prima învăţătoare Lucia Dopcea ( Ivaşcu ) din Sîmbăta, la profesorul de limba română şi gramatică, Nicolae Haşegan, cel care mi-a insuflat dragostea de lectură şi carte, de profesorii din liceu care m-au învăţat tainele chimiei, fizicii, matematicii, istoriei, biologiei dar m-au şi îndrumat spre o carieră. Profesorii Augustin şi Doina Ilea, diriginţii mei. Le mulţumesc pentru răbdarea avută. Asemeni mie, fiecare dintre dumneavoastră cred că au respect pentru dascălii lor. Capitolul despre care vorbeam este dedicat în întregime dascălilor de ieri şi de azi. Volumul se află azi în faţa noastră şi prin grija unor parteneri care mereu au fost deschişi proiectelor culturale locale: Primăria Mîndra ( primar Şerban Taflan ), Primăria Recea ( primar Gheorghe Lazea ), Drăguş ( primar Gheorghe Sucaciu ), Viştea ( primar Florin Ioani ), Viştea ( primar Vasile Andreiaş ), Hârseni ( primar Mihai Olteanu ), Voila ( primar Ovidiu Şerban ), Ucea ( primar Marian Băcilă ), Cârţişoara ( primar Dorin Magda ), Şinca Nouă ( primar Dumitru Flucuş ), Şercaia ( primar Cristinel Paltin ), Comăna ( primar Viorel Grusea ), Părău (primar Mihai Popeneciu ), Beclean ( primar Cosmin Leancu ), UPRUC CTR ( directorul Dorin Bica ), Purolite Victoria, Aromapa Serv Ucea ( director Romulus Dumitrescu), Ecosistem Victoria (director Irinel Albăceanu ), Stanitra Invest Braşov ( director Traian Stanimir ), AVPS Făgăraş ( director Sorin Şuler ), Marius Tour ( director Marius Muntean)“ Gîndurile Luciei Baki au fost un prinos de recunoştinţă tuturor personalităţilor făgărăşene care au contribuit la emanciparea zonei şi, bineînţeles, dascălilor noştri fără de care nimic nu este cu putinţă.

Moment inedit
 

     Actriţa Camelia Varga nu şi-a uitat sorgintea şi a luminat evenimentul cu o rază de poezie recitînd în stilu-i caracteristic şi natural cîteva versuri. ,,Bună-ziua tuturor. Mulţumesc pentru invitaţie doamnei Lucia Baki care este o parte din sufletul meu. Mulţumesc domnului profesor Funaru pentru că mi-a insuflat dragostea pentru Eminescu şi lui Mihai Giuriţan care mi-a fost profesor actor“. S-au auzit versurile poeţilor din Ţara Făgăraşului, personalităţi incluse în volumul lansat: Mircea Florin Şandru, Marian Dopcea şi Victor Manole.

Alte luări de poziţie
 

     Profesorul Ioan Negrilă, director al gimnaziului ,,Ovid Densuşianu“, a luat la rîndul său cuvîntul spunînd: ,,Mulţumesc cititorilor pentru lucrul extraordinar ce l-au făcut. Mă gîndeam la zona socilogică, literară, de artă, domeniile bifate în această carte, mai mult de atît m-am întors în timp, în anii petrecuţi la Cluj şi îl salut cu tot dragul pe domnul profesor Ioan Grecu. Mi-o amintesc pe Doina Cornea, cum am ajuns pe strada ,,Cîmpia Turzii“ la ea adus de un coleg, deşi casa îi era păzită, de Octavian Paler cu care ne întîlneam la Casa Studenţilor din Cluj-Napoca, de Părintele Stăniloaie. Am făcut o trecere în timp. Sînt onorat şi emoţionat de amintirea primului examen de pian şi de faptul că mă aflu aici şi că trăiesc în Terra Vlachorum care se chema în vechime Ţara Românilor“. Poetul Manole Victor a menţionat ,,Ţin să aduc recunoştinţă deosebită, este o carte minunată. Sînt venit la Făgăraş, sînt jurist, inginer, poet şi scriitor. Cartea respectivă este o reflectare reală în conştiinţa celor ce au scris-o. Este o apariţie ca o cîntare acestui poem: Ţara Făgăraşului, lecţie de istorie şi o posibilitate de a salva trecutul de la uitare. Prin cuprinsul cărţii ce aduce omagiul Ţării Făgăraşului din toate punctele de vedere, o lucrare de o importanţă desăvîrşită. Găsim oameni, făgărăşeni pentru făgărăşeni care au luptat şi luptă pentru adevăr, dreptate şi libertate, care au urît minciuna şi teroarea. este o odă a celor care au sfinţit acest tărîm străbun cu sîngele şi cu lacrimile lor-Ţara Făgăraşului“ Poetul a recitat o poezie şi le-a oferit cîte un frumos buchet de flori autorilor volumului. Distinsul avocat şi om politic Gheorghe Gabor a continuat: ,,Aş vrea să-i felicit pe autorii acestui volum deosebit de interesant. M-am gîndit care a fost mobilul ce i-a făcut pe autori să parcurgă o muncă atît de titanică. Un asemenea efort nu putea să se facă decît din inimă pentru că au fost îndemnaţi de iubirea faţă de această Terra Vlachorum“ Economistul Nicolae Albu, originar din Vad, a spus: ,,Vreau să salut prezenţa dumneavoastră, să aduc un omagiu personalităţilor Ţării Făgăraşului. Făgăraşul a fost dintotdeauna un reper istoric, chiar inima acestei ţări, forţa sa economică întrecea potenţialul unui alt judeţ din punct de vedere cultural, lingvistic, după unii specialişti cea mai curată limbă română aici s-a vorbit, apoi din punct de vedere folcloric să nu uităm personalitatea lui Traian Lăscuţ Făgărăşeanul. Am reuşit să creez un remember Traian Lăscuţ Făgărăşeanul. Din punct de vedere politic, Făgăraşul a reprezentat un reper în lupta anti-comunistă. Personalităţi din toate domeniile au adus prestigiul acestui loc. La mare nivel îl amintesc pe fostul ministru al Finanţelor Aurel Vijoli, cel pe care l-au importat chinezii pentru a le relansa economia. Octavian Paler, o altă personalitzate de primă mărime. Din păcate, Făgăraşul a rămas numai cu numele. Realitatea este cruntă. Făgăraşul merită un cadru mult mai generos. Pe lîngă Combinat parcă s-a dat cu bomba atomică, la UPRUC la fel. Făgăraşul trebuie relansat, adus la gloria de altădată şi chiar mai mult“. Colonelul Alexandru Mazilu a menţionat la rîndul său: ,,Sînt ca elevul care a absentat nemotivat şi a intrat în clasă. Cartea este interesantă prin conţinut şi autori. Cred că avem nevoie de modele în societatea noastră. Modelele pe care le reprezintă mass-media sînt îndoielnice. Modele trebuie să fim şi noi. Trebuie să-i determinăm pe cei care vin în urma noastră să fie ei înşişi modele. Vreau să vă amintesc de Gheorghe Tomuţ, general în timpul războiului de secesiune, cel care a mediat cumpărarea Alaskăi de către Statele Unite şi care este onorat şi astăzi de naţiunea americană". Alexandru Mazilu şi-a terminat discursul recitînd un poem din lirica suedeză. Minunatul Mihai Kiss a încheiat: ,,Stimaţi prieteni, nu m-am pregătit să vorbesc pentru acest eveniment festiv dar ţin să recit o poezie dedicată tuturor mamelor“. Versurile poeziei ,,Mama" au fost recitate de poetul Mihai Kiş în acompaniamentul elevei Iulia Vulcu la nai. Vădit emoţionat, el şi-a adus aportul la succesul acestui eveniment inedit-al reînvierii gloriei minunatului nostru Făgăraş. ( Ştefan BOTORAN )

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Caută in site ...

Adio, Majestate!

 

      România iubeşte monarhia. Ar fi concluzia la care ar ajunge orice persoană care deschide televizorul, ascultă radioul sau citeşte presa scrisă, pentru că mijloacele media abundă de articole despre regele Mihai şi monarhie. Dar dacă ne-am întoarce în urmă cu vreo două decenii, lucrurile n-ar sta chiar aşa. Regele Mihai a fost alungat din ţară de regimul post-decembrist condus de Iliescu şi Roman, aşa cum s-a întîmplat în 1947, pe vremea regimului bolşevic. Urmaşii acelor comunişti, pesediştii actuali, depun flori şi lumînări pentru monarhul României care a trecut la cele sfinte, iar pe bloguri postează mesaje de compasiune arătîndu-şi astfel nesimţirea.
     Fiind într-o vizită în Danemarca, am avut ocazia să trăiesc vizita familiei regale în oraşul în care am poposit vreme de o săptămînă. Au fost multe pregătiri, oficialităţile au fost băgate în priză cu mult timp înaintea vizitei. Localnicii erau preocupaţi să-şi întîlnească Regina, iar în ziua sosirii familiei regale, locul era înţesat de lume. Oraşul nu avea mai mult de vreo 20.000 de locuitori, dar atunci numărul celor prezenţi era şi de cinci ori mai mare. Era puhoi de lume. Eu nu mai văzusem atîta agitaţie şi oameni la un loc de pe vremea cînd Ceauşescu vizita vreo localitate. Pe cînd eram în anul I de facultate, era anunţată participarea preşedintelui ţării la deschiderea anului universitar, la Cluj. Cîtă zarvă, eram forţaţi să ieşim, să-l aclamăm! Pe noi, bobocii, ne-au închis pe stadionul din Cluj ca pe nişte oi, pentru a vedea iubitul conducător cît de ovaţionat este de tineri. Ceva similar era şi în oraşul danez, la vizita Reginei. Deosebirea însă consta în faptul că acei cetăţeni au mers la întîlnirea cu Regina din plăcere, pe cînd noi eram forţaţi. Le zîmbeau feţele, plîngeau oamenii de emoţie.

Citește mai departe...

Vizitatori online

Avem 736 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

1.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 738
Număr afişări conţinut : 3962283

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare