Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Spitalul Municipal Făgăraş, o istorie prea puţin ştiută
Spitalul Municipal Făgăraş, o istorie prea puţin ştiută Email
Marţi, 21 Iulie 2015 13:42

 

 

Construcţia noii clădiri a unităţii s-a făcut pe seama secţiei de răşini fenol formaldehidice a Combinatului Chimic Făgăraş Directorul CCh Făgăraş, ing. Teodor Şuteu, a fost cel care l-a înduplecat pe Ministrul Industriei Chimice al anilor '75 să accepte investiţia Medicul Gheorghe Gavrilă a condus spitalul vreme de 25 de ani începînd cu perioada investiţiei Făgărăşenii vor ca spitalul din municipiu să poarte numele directorului Gheorghe Gavrilă

     Despre istoria Spitalului Municipal Făgăraş nu se cunosc prea multe. Nici faptul că aşa cum arată el astăzi a fost edificat şi dotat pe seama unor investiţii ale Combinatul Chimic Făgăraş, ca de altfel multe alte obiective ale municipiului, vezi casa de cultură, creşele, blocuri de apartamente, şcoli, etc. Făgărăşenii nu ştiu să explice nici măcar de ce spitalul din Făgăraş poartă numele ,,Aurel Tulbure" şi dacă această titulatură ar simboliza măcar o parte a istoriei acestei instituţii. După cum şi-a obişnuit cititorii, Monitorul de Făgăraş, face o scurtă istorie a spitalului din municipiu prezentînd şi unul dintre directorii acestuia de numele căruia se leagă construcţia noii clădiri a unităţii spitaliceşti şi activitatea acestuia la cîrma instituţiei vreme de un sfert de veac, iar ca medic al Făgăraşului 31 de ani. Dr. Gheorghe Gavrilă a condus spitalul în perioada 1975-1989.

Fiinţează de la 1850
 

     Documentele de la 1850 titrează în privinţa spitalelor că ,,de medici nu s-a dus lipsă". În schimb de spitale da pentru că, pe atunci, în Transilvania funcţionau numai şase spitale publice şi comunale, la Cluj-Napoca, Tg. Mureş, Turda, Făgăraş, Miercurea Ciuc şi Sfîntul Gheorghe, ultimul fiind chiar nou construit. Se mai spunea la acea vreme că aceste instituţii medicale ,,primesc bolnavii care îşi justifică sărăcia". Cam aşa erau caracterizate unităţile medicale pe atunci. După încă o jumătate de veac lucrurile s-au mai schimbat. După cum scrie Dimitrie Gusti în ,,Ţara Românească" vol. II (1938) Ministerul Sănătăţii ,,întreţine în judeţul Făgăraş" un spital, un sanatoriu pentru tuberculoşi şi încă 7 dispensare. Aceste unităţi erau suplimentate prin activitatea de asistenţă şi prevedere socială a Oficiului de asigurări sociale, Societatea „Crucea Roşie », Societatea pentru profilaxia tuberculozei, Oficiu I.O.V., Societatea ” Principele Mircea », Societatea mutilaţilor din răsboiu, Asociaţia femeilor române, Reuniunea femeilor ortodoxe române, Reuniunea femeilor greco-catolice, Reuniunea femeilor evanghelice luterane. Dezvoltarea Primei fabrici de explozibili de la Făgăraş, ,,Ena" care fusese înfiinţată la 1922, a dus la construirea unui dispensar medical în incinta intreprinderii care deservea exclusiv angajaţii acesteia. În 1948, s-a dispus ca dispensarul medical al fabricii să fie reorganizat în policlinică unde au fost aduşi să lucreze 4 medici specialişti. Creşterea numărului de salariaţi şi dezvoltarea de noi secţii chimice a dus din nou la extinderea dispensarului medical al combinatului. Aşa se face că numai după trei ani, în 1951, aici să lucreze 56 de salariaţi, conform mongrafiei Combinatului Chimic. Conducerea fabricii a investit atunci într-un serviciu medico-sanitar cu secţii de boli interne, radiologie, stomatologie, ginecologie, ORL, chirurgie, igiena muncii, laborator clinic şi un staţionar cu 20 de paturi şi farmacie. În anul 1954, tot Combinatul Chimic a cerut Ministerului Chimiei să aprobe, printre investiţiile fabricii şi construirea unei noi policlinici. S-au demarat lucrările de construcţie pe un amplasament stabilit în oraş. Pe lista de investiţii finalizate ale fabricii chimice şi date în funcţiune figurau, în 1957, un spital cu 60 de paturi, o policlinică cu cabinete medicale, o creşă cu 40 de locuri, casele de odihnă de la Sâmbăta de Sus, Rotbav cu o capacitate de 950 de locuri anual, o tabără de şcolari la Sâmbăta de Sus cu 240 de locuri. În anul 1970 spitalul nu mai făcea faţă pentru că numai în combinat erau angajaţi 10.000 de localnici. Astfel a intrat din nou pe rol Combinatul Chimic Făgăraş. Despre investiţiile anilor '70 am stat de vorbă cu directorul general CCH Făgăraş de la acea vreme, ing. Teodor Şuteu.

 

 

 
 
 
 

Unica investiţie a Combinatului Chimic Făgăraş care mai funcţionează
 

 

     Fostul director general ing. Teodor Şuteu a avut amabilitatea de a ne relata modul în care s-a născut Spitalul Municipal Făgăraş aşa cum arată el astăzi.
     ,,Ministerul Industriei Chimice avea prin 1970, peste 300.000 de salariaţi. Direcţia medicală prin serviciul său şi caravana medicală mobilă, controla periodic starea de sănătate a salariaţilor din marile combinate chimce. O statistică din 1971 arăta că la Combinatul Chimic Făgăraş, 53% din personal acuza o boală oarecare. Procentele cele mai mari- 19%- le dădeau maladiile reumatismale şi 11% cele digestive. O frecvenţă destul de mare înregistra şi complexul de boli cronice cum ar fi : colita combinată cu ulcer, boala cardiacă însoţită de reumatism etc. Femeile acuzau cu precădere asteniile nervoase şi tulburările glandulare.
Analizînd in Colegiul ministerului aceste constatări la C.P.Piteşti, C.F.S.Săvineşti şi C.Ch.Făgăraş, s-a concluzionat necesitatea unor acţiuni imediate şi măsuri preventive la multe instalaţii productive, echipamente de protecţie mai eficiente în multe locuri de muncă.
Pentru îngrijirea salariaţilor afectaţi de noxe şi recuperarea lor, se impunea realizarea unei unităţi spitaliceşti după modelul celor existente în C.F.R şi Armată. Hotărîrea adoptată prevedea ca lîngă unul din cele trei combinate chimice să se construiască o unitate spitalicească, cu fonduri ale Ministerului Industriei Chimice (MICh). Spitalul urma astfel să fie administrat de combinatul lîngă care se amplasa. O mai dificilă condiţie a fost ca spitalul să se realizeze în cadrul unei investiţii productive de mare eficienţă, care să poată suporta costurile spitalului fără a afecta simţitor indicatorii tehnico- economici ai instalaţiei productive" relatează fostul director general Teodor Şuteu..

Spitalul în loc de Secţia de răşini fenol formaldehidice
 

     ,,Aşa se face că a fost desemnată a suporta noua investiţie secţia de răşini fenol formaldehidice lichide din C.Ch Făgăraş căreia i-a fost dublată capacitatea de producţie. Investiţia s-a datorat în primul rînd competenţei şi priceperii inginerilor fondatori din sectorul organic al combinatului, dar şi dorinţei Ministrului Ing. Mihail Florescu, el fiind cel care a găsit soluţia rezolvării investiţiei. Am stabilit primul amplasament al spitalului lîngă gardul combinatului, acolo unde am construit ulterior, tot din fonduri MICh, sediul Pompierilor din Făgăraş. Avînd finanţarea asigurată prin planul anual de investiţii, proiectul de execuţie a mers paralel cu comenzile de materiale şi dotarea tehnică a unităţii spitaliceşti. În această etapă, alergătura zilnică a revenit doctorului Ghiţă Pop ca director al dispensarului combinatului şi Chiriţă Ioan, directorul administrativ din combinat. Evoluţia rapidă a evenimentelor din acei ani au impus urgentarea investiţiilor pentru că se întrevedeau drastice măsuri economice pentru toate lucrările de investiţii".

Directorul Şuteu şi dr. Gavrilă Gheorghe
 

     ,,Cînd am început să simt nevoia ochelarilor la citit, căci nu mai desluşeam clar cifrele din volumul imens de documente financiare care trebuiau semnate zilnic, m-am prezentat la dispensarul nostru medical unde doamna Dr. Gavrilă a investigat şi stabilit ce ochelari de vedere voi purta. Am purtat
cu doamna Gavrilă unele discuţii ajungînd, într-un final, să concluzionăm că sîntem ceva rude îndepărtate. Tot atunci am aflat că soţul doamnei este doctor la spitalul din Făgăraş. Întrebînd dacă pot reveni la control, dînsa a spus zîmbind: lucraţi liniştit că ne mai vedem, de acum înainte vor mai creşte numai colesterolul şi dioptriile. I-am propus să ne vedem ziua următoare la cabinet, dar să fie şi soţul dînsei cu care să port o discuţie pe tema ulcerului duodenal. Aşa am cunoscut o familie de doctori sinceri, muncitori, devotaţi meseriei pe care o practicau cu multă plăcere. Cu aceeaşi ocazie, au aflat de la mine ce plănuiam in domeniul medical al Ţării Făgăraşului şi că mi-ar fi utilă părerea personalului medical din spitalul din Făgăraş. Astfel le-am cerut să stea de vorbă cu colegii lor. Nu după mult timp au intrat la mine in birou, împreună cu doctorii Ghiţă Pop, Amza şi Brătănescu. Bucuria şi satisfacţia lor de a lucra într-un spital nou, dotat comform cerinţelor era acum mult mai mare decît a mea. M-au rugat să fac ce ştiu, dar în loc de două spitale în Făgăraş aparţînînd de două ministere, să facem unul şi bun. Am purtat apoi o discuţie cu domnul ing. Gheorghe Cuţitei care atunci era preşedintele consiliului judeţean, încheiată cu un protocol care sublinia că amplasarea spitalului combinatului pe terenul liber al spitalului din oraş înseamnau economii de 250.000 lei, o folosire mai raţională a personalului medical din oraş, o mai bună şi egală deservire a celor aproape 20.000 salariaţi din combinatele Făgăraş, Victoria şi UPRUC".

Supliment de 3 milioane de dolari pentru spital
 

     ,,Construcţia spitalului nou creştea văzînd cu ochii. Dar primul control al Ministerului de Finanţe la noul spital a dus la tăierea din fondurile de investiţii a peste 2,5 milioane lei, sumă din care vroiam să achiziţionam şi să montam faianţa din tot spitalul. Cei din Minister au motivat simplu: nici la Braşov nu au faianţă pe holuri şi ce vreţi voi e un lux prea mare. Atunci am convenit cu doctorii ca intreprinderea să cumpere din fonduri propri faianţa necesară ca spitalul să fie comform proiectului aprobat prin planul de investiţii. Domnul Ministru M. Florescu era acum Şeful CNST (Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie), cu biroul in Palatul Guvernului. M-a rugat ca la primul drum în Bucureşti să bem o cafea. M-am întors de la domnia sa cu un cadou de 3 milioane dolari suplimentari din fondurile CNST pentru C.Ch. Făgăraş şi o listă de importuri pentru Spitalul de Urgenţă Bucureşti care cuprindea camera barică pentru tratarea arşilor, sala de operaţii montată în autobuz Mercedes, unde se puteau efectua operaţii cînd rula pe şosea cu 100 km/oră, multă aparatura pentru anestezie-reanimare şi pentru săli de operaţii. Am cerut colectivului nostru de doctori să facă lista importurilor din aceşti dolari pentru secţia de recuperare, anestezie-reanimare, chirurgie, oftalmologie şi nou născuţi. Toate importurile stabilite au ajuns la locul lor, mai puţin aparatul Rontgen- ultimul model din RFG, care l-am menţinut în Combinat pentru bancul de probe al motoarelor de rachete. Aceasta datorită faptului că începuseră codoşelile la cei din strada Inului (n.r. Securitatea). Realitatea este că acest aparat ca şi cele de anestezie şi oftalmologie au fost importate din fondurile de investiţii la ALN-uri. Rontgenul l-am folosit la controlul nedistructiv al elementilor de combustibili reactivi şi astfel securiştii n-au mai comentat. Atunci cînd comandantul Petcu scotocea prin spital după aparat, l-am invitat la ALN şi a văzut cum se controlează nedistructiv produsele destinate industriei de apărare a României".

Inaugurare doar cu politruci
 

     ,,Cînd spitalul a devenit funcţional, am sperat ca autorităţile judeţene şi locale vor avea un cuvînt de mulţumire pentru Domnul M.Florescu şi CCFăgăraş, dar politicienii s-au dovedit la fel de făţarnici şi perverşi ca şi cei din zilele noastre. Profitînd de campania alegerilor locale în plină desfăşurare, se lăudau ce au făcut ei pentru sănătate şi vitorul locuitorilor din Ţara Făgăraşului. Am aflat din presă despre festivităţile şi cheful de la inaugurarea oficială a noului Spital Municipal. Împreună cu Dr.Gavrilă am spălat rşinea faţă de Ministrul Florescu, invitîndu-l la CCFăgăraş şi la spitalul municipal. Vizita a decurs în condiţii civilizate, cu multe discuţii, multumiri, felicitări din partea personalului medical. Am ţinut să subliniez aceste particularităţi deoarece acea perioada era la fel de confuză şi încîlcită precum cea din zilele noastre. Peste tot se tăia din resursele financiare, se comasa, se impuneau economii majore. Eram în perioada ,,dacizării”, cînd turismele şi camioanele combinatului nu mai circulau decît în judeţul Braşov, iar ca persoane fizice circulam cu turismele în zilele cu soţ şi fărţ. Am reuşit sa depăşim şi aceste restricţii absurde cu sprijinul Ministrului Apărării Naţionale, general-col Vasile Milea
care ne-a dat şase numere de acoperire militare ( A ) pentru camioane şi un turism"

Directorul Gavrilă l-a scăpat de Elena Ceauşescu
 

     ,, Am fost şi eu internat în noul spital aproape 30 de zile, după a doua hemoragie internă. Tot timpul s-a ocupat părinteşte de mine numai Dr.Gavrilă şi fosta mea sotie care îmi aducea zilnic mîncarea stabilită de Gavrilă. Am mai beneficiat de sprijinul vital al doctorului Gavrilă în a doua parte a anului 1989, cînd Cabinetul 2 mă dorea în conducerea Partidului şi Guvernului, lîngă ea în Bucureşti. Probabil pentru a-mi deconta afronturile avute cu ea în Colegiul MICh şi ICECHIM, înainte de a ajunge în Cabinetul 2. Emil Bobu a stat două zile şi nopţi la Făgăraş pentru a mă convinge că noul meu loc de muncă va fi stabilit de Congresul PCR la Bucureşti. Atunci am apelat la domnul Gavrilă, să-mi întocmească un dosar de stare a sănătăţii din care să reiasă că sînt complect epuizat, fără posibilitatea de a mai rămîne mult timp pe funcţie şi în niciun caz pentru o funcţie superioară. A făcut dr. Gavrilă un dosar cu care m-am prezentat la ultimul Congres al PCR. Am fost invitat la ultima discuţie înainte de alegeri în faţa colectivului format din Elena Ceauşescu, Bobu şi Prim secretarul Judeţului Braşov. Am pus pe masă dosarul, dar am invocat şi afecţiunile cardiace ale fostei soţii care impuneau şederea în locuri cu climă moderată, submontane. Am revenit cu dosarul şi multe altele argumente pînă cînd ,,tovarăşa" a ţipat la Bobu: lasă-l Bobule dracului, nu vezi că se simte bine numai între ţăranii lui la Făgăraş!"

,,E nevoie de medici ca Amza, Gavrilă, Pop, Brătănescu"
 

     ,,Ce se întîmplă acum la spitalul din Făgăraş, am aflat urmărind presa locală şi prin foştii colaboratori care au fost internaţi. Ultima vizita în spital a fost prin 2012, pentru a-l vedea pe fostul ing. şef I.Vlad internat la urologie. Situaţia este în general, la fel ca în toate spitalele medii administrate de autorităţile locale. Oricum, este mai bine decît la Victoria, Sacele, Codlea sau Zărneşti care nu mai au spitale funcţionale. Timpul va rezolva multe din necazurile prezentului. Pe langa resurse financiare este nevoie şi de doctori ca Amza, Pop, soţii Gavrilă, Brătănescu şi mulţi alţii care s-au ocupat cu pasiune de sănătatea făgărăşenilor atunci cînd oraşul avea peste 50.000 de suflete care munceau zi şi noapte. Normele generale a bunelor maniere, recomandă ca atunci cînd faci un asemenea cadou pentru Ţara Făgăraşului să nu te lauzi cît de valoros a fost acel cadou, să se poată bucura de el, cei pentru care a fost edificat" a încheiat fostul director general al C.Ch Făgăraş, Teodor Şuteu care a înfiinţat spitalul actual din municipiu.

Director al spitalului un sfert de veac
 

     De cînd autorităţile din industria chimică au aprobat construirea spitalului din Făgăraş ca investiţie a combinatului chimic, directorul general Teodor Şuteu s-a orientat spre medicii tineri, unii buni profesionişti şi deopotrivă organizatori din unitatea medicală făgărăşeană. Aşa s-a oprit la medicul Gheorghe Gavrilă care să continue construcţia şi dezvoltarea spitalului orăşenesc. Un bun organizator, medicul Gheorghe Gavrilă a coordonat lucrările reuşind să dea în folosinţă investiţia în trei ani. ,,Atunci se putea. Acum zac în paragină multe investiţii începute şi nimeni nu răspunde pentru cheltuirea fondurilor publice. În ziua de azi spitalul nu are nimic nou faţă de anii '80, toate au rămas la acelaşi nivel" spun făgărăşenii. Medicul Gheorghe Gavrilă a preluat conducerea Spitalului Municipal în mai 1975, iar vreme de un sfert de veac i-a coordonat activitatea. Mulţi dintre făgărăşeni sînt de părere că dacă unitatea spitalicească ar trebui să poarte numele vreunei personalităţi locale, cel mai potrivit ar fi ,,dr. Gheorghe Gavrilă".

Făgărăşean născut la Crihalma
 

     Medicul Gheorghe Gavrilă s-a născut la Crihalma, părinţii lui, oameni ai locului, fiind Gheorghe şi Maria, ,,ai lui Gavrilă" aşa cum li se spunea în sat. Au avut doi copii, pe Gheorghe şi pe Dionisie. ,,Bunicul meu, a făcut războiul al doilea mondial şi a ajuns pînă în Munţii Tatra. Cînd s-au întors din război, bunicul n-a venit multă vreme şi a fost dat dispărut. Bunica l-a tot aşteptat, dar şi-a pierdut speranţa că-l va mai revedea vreodată. S-a îngrijit singură de cei doi copii ai lor care atunci aveau, unul 6 ani şi celălalt 8 ani. Erau vremuri foarte grele după război, aşa cum îmi povestea bunica. Într-o zi, fiind la poartă, a văzut pe uliţă, un om străin care venea abătut şi obosit. Cînd acesta s-a apropiat l-a recunoscut pe bunicul meu. Venea acasă după multă vreme în care nimeni n-a mai ştiut nimic de el. Îmi relata bunica prin ce emoţii au trecut cu toţii, emoţii de bucurie şi fericire pentru reîntîlnirea lor. Bunicul, Gavrilă, a decedat în 1985" relatează Oana Mihulecea, fiica medicului Gavrilă Gheorghe. Viitorul medic Gheorghe Gavrilă a fost crescut pînă la vîrsta de 7 ani de bunicii lui din partea mamei, de Eftimie şi Ana Vlad din Crihalma, care l-au dat la şcoală. ,,Tot bunica îmi povestea că în clasa a V-a la şcoala din Comăna a fost singurul elev din satul Crihalma. Îşi lua tăbliţa şi cărţile legate cu sfoară şi mergea pe jos la şcoală în Comăna. De la 14 ani, a mers la Făgăraş, la liceu, la ,,Radu Negru". În 1954 a terminat liceul şi s-a înscris la Facultatea de Medicină din Cluj Napoca. ,,Fratele lui n-a vrut să mai continue şcoala, dar tatăl meu l-a încurajat să înveţe. Atunci s-a dus la şcoală la Rupea, acolo a făcut liceul, apoi a urmat cursurile la ASE Bucureşti. Fiind mai mic, iar părinţii neavînd posibilităţi materiale, tata l-a ţinut în şcoală" mai spune Oana.

Prima repartiţie a fost dispensarul din Deleni
 

    După ce a absolvit facultatea, Gheorghe Gavrilă a fost repartizat la circumscripţia medicală de la Deleni de lîngă Mediaş unde a rămas 6 ani. ,,Locuia în dispensar. Aşa era pe vemea aceea. Îmi aduc aminte un episod trăit la Deleni pe care mi l-a povestit. Într-o dimineaţă din 1958 privea pe geamul de la dispensar unde i se înfăţişa un lan de porumb. Era, la dispensar, un sătean care, văzîndu-l privind lung lanul de porumb, i-a replicat: domnule doctor te păzesc de azi noapte. Era perioada în care se desfăşurau mişcările în Ungaria. În acele vremuri tulburi, doctorul ar fi fost primul care ar fi fost spînzurat. A trecut însă cu bine acea perioadă. Cît timp a stat la Deleni s-a implicat în organizarea dispensarului. A renovat clădirea, a făcut o sală de naşteri, a dotat dispensarul. Îmi povestea cum mergea cu şareta prin comună la pacienţi. A stat acolo pînă în 1960 cînd a plecat la specializare în Braşov, la Spitalul ,,Ilie Pintilie", actualul Spital de Neurologie. S-a specializat în medicină internă" a adăugat Oana.

Prigoana comunistă
 

     La Braşov a cunoscut-o pe viitoarea soţie. S-a căsătorit în anul 1969 cu Mihaela Aurelia Rinea din Blaj, medic oftalmolog. ,,Părinţii mei s-au cunoscut la Braşov. Familia Rinea deşi era din Blaj, a avut domiciliul forţat în Braşov pe cînd mama mea avea 7 ani. Bunicii din partea mamei erau greco-catolici, iar bunicul mamei era preot greco-catoloc şi a fost închis de comunişti. Avea 78 de ani cînd l-au arestat. A ajuns şi în Cetatea Făgăraşului ca deţinut politic. A decedat în urma bătăilor primite între zidurile cetăţii din Făgăraş. Ioan Rinea, tatăl mamei mele, a fost profesor de sport, absolvise Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti, şi preot greco-catolic" relatează Oana în cîteva cuvinte istoria familiei pe linie maternă.

A venit la spitalul din Făgăraş în 1972
 

     ,,Era prin 1970. Eu aveam 2 ani, cînd am plecat cu părinţii mei la Tîrnăveni, tata primise un post de medic acolo. Mama însă a fost repartizată la un spital din Predeal. Se aflau în faţa unei situaţii dificile, aveau un copil mic, iar unul trebuia să se stabilească la Tîrnăveni, iar celălalt la Predeal. Atunci tatăl mei a bătut drumul Bucureştiului, a cerut audienţe la Ministrul Sănătăţii, pentru a obţine un post şi pentru mama la Tîrnăveni. Tata a stat pe holurile Ministerului Sănătăţii vreo 3 luni, iar într-un final a obţinut acordul la solicitarea lui. Au rămas la Tîrnăveni trei ani, iar la 20 decembrie 1972 au venit la Făgăraş, la spitalul care funcţiona pe lîngă Combinatul Chimic. A fost primit cu ostilitate, la început pentru că aici erau alţi medici" povesteşte fiica dr. Gavrilă.

Director din 1975
 

     ,,În vremea în care s-a construit noul spital şi se căuta un director, a fost nominalizat tatăl meu. La 15 mai 1975 partidul de atunci l-a pus director la Spilatul Orăşănesc. Gheorghe Cuţitei era pe atunci la partid, el l-a numit director. Odată preluată funcţia, tatăl meu a continuat lucrările de construcţie începute la spital. Existau pe amplasamentul de azi al spitalului doar Maternitatea şi Pediatria. În 3 ani l-a finalizat, iar în 1978 spitalul a fost dat în folosinţă. Din relatările tatălui meu pot susţine că Policlinica avea un nivel, iar al doilea nivel l-a făcut ca o extensie a dispensarului din Combinat. A dotat bucătăria cu veselă de inox comandată la Mediaş, a făcut sala de şedinţe, beciul ca depozit pentru alimente, a făcut serele în curtea spitalului unde s-au cultivat legume şi flori. A organizat o gospodărie anexă în incinta în care acum este depozitul de materiale de construcţii Janmar. Acolo a organizat Salvarea, garajele şi crescătoria de porci. În clădirea unde funcţionează ,,La Mustache" era policlinica cu plată care avea cabinete de interne, chirurgie, ginecologie, dermatologie, pediatrie, acupunctură, stomatologie. A renovat toate creşele de copii care erau ale spitalului, Creşa nr. 3 din Tudor Vladimirescu, (1975-1976), Creşa nr. 4 de pe 1 Decembrie 1918, (1977-1979). A renovat, de asemenea, toate dispensarele din zonă care aparţineau de spital. Mama mea a lucrat ca oftalmolog în Policlinică, era singurul medic oftalmolog din zonă începînd cu 1972 vreme de 40 de ani" a mai spus Oana despre activitatea tatălui său.

A profesat pînă în 2004
 

     În 1990 furia schimbărilor a cuprins şi spitalul de la Făgăraş aşa cum s-a întîmplat la Combinatul Chimic, la UPRUC sau la şcoli şi licee. Atunci dr. Gheorghe Gavrilă a fost înlocuit din funcţia de director cu dr. Moarcăş-Motoc. Medicul Gheorghe Gavrilă s-a pensionat în anul 2001, dar a profesat în spital pînă în 2004.
A avut un singur copil, pe Oana Maria, născută în 1969, care a absolvit cursurile Facultăţii de Medicină ,,Titu Maiorescu" din Bucureşti în 1998. Stagiatura a făcut-o la Spitalul Municipal Făgăraş. Este medic de familie şi are, din 2001, cabinetul medical în Făgăraş, pe strada 13 Decembrie. ,,Tata a avut cabinet particular, din 2001, pentru interne şi oftalmologie în strada 13 Decembrie". Oana s-a căsătorit cu Matei Alexandru, economist, şi au un copil, Alexandru Ştefan de 11 ani. Gheorghe Gavrilă a decedat la 22 iunie 2012 din cauza unei boli. Dionisie, fratele lui, are doi copii, pe Dan Dionisie, un renumit medic stomatolog din Făgăraş care are cabinetul pe B-dul Tăbăcari, şi pe Diana Ileana, jurist la UAT Lisa. (Lucia Baki)

Comments
Comentariu nou Cautare
Costel  - Antrepriza de Construcții Industriale Fagaras   |17-04-2017 12:56:29
Câți copii a avut dr.x, câți dinți a avut y, dar cine la construit pauza.
Soția mea (subinginer constructor la A. C. Ind. Făgăraș ) a fost
f.decepționata. Dar ăsta e presa noastră și cea de la Făgăraș nu face
excepție.
TULBURE MIHAI  - Istoria Spitalului DR. Aurel Tulbure Fagaras   |17-04-2017 13:35:59
Stimate Dle Redactor sef,
Am citit cu uimire numai astazi 17.04.2017, reportajul
publicat in ziarul Dvastra in 21.07.2015 ,regret ca nu l-am putut citi in luna
iulie 2015, dar a fost luna cand Dzeu l-a luat pe fratele meu Prof.Dr.Dan
Tulbure ,Sef Sectie de ATI a celui mai mare spital din tara noastra Spitalul
Fundeni Bucuresti, care intamplator a fost fiul Dr. Aurel Tulbure, fostul sef 30
de ani al sectie de Ginecologie a Spitalului din Fagaras in perioada 1953-1983,
si dupa aceasta perioada a mai lucrat pana spre 80 de ani .
Asa ca in momentul
in care ati publicat un material despre Spitalul di Fagaras ar fi fost
normal sa
va interesati si documentat mai profund despre trecutul spitalului.
Intr-o
perioada foarte grea trecuta pentru orasul nostru tatal meu a caru-i origini
sunt in satul Halmeag si care a fost fagarasan de mai multe generatii a slujit
orasul cu onestitate si devotament si o generatie intreaga, de fagaraseni s-au
nascut cu ajutorul muncii oneste a parintelui meu.
In orasul nostru, desi eu
sunt plecat din 1963 din Fagaras,dar am ramas fagarasan in sufletul meu, lumea
ar trebui sa cunoasca mai bine si generatiile trecute care oriunde au muncit au
facut cinste Fagarasului. Daca vreodata doriti sa aprofundati istoria orasului
ar fi bine sa discutati si cu cei care mai traiesc din generatile trecute. Cu
consideratie Mihai Tulbure.
Comanici Maria  - Un articol pe care l am asteptat de mult!!!   |20-04-2017 11:35:25
Un omagiu adus pe buna dreptate d nului dr Gavrila Gheorghe ,un adevarat ctitor
si director al Spitalului Municipal Fagaras!Acest spital chiar trebuia sa i
poarte numele!!!Categoric!!!In acea perioada am avut cu adevarat un DIRECTOR!Nu
era problema de nerezolvat ,toata lumea isi facea treaba de la portar la
director ...si fara amenintari ...fara reclamatii!!!Era respectat si personalul
si pacientul,colaboram in armonie si cu drag!Domnul dr Gavrila stia si sa te
certe dar si sa ti ia apararea atunci cand era cazul!Dumnezeu sa l ierte!!!Noi
cei care l am cunoscut il pomenim mereu!!!!
Mihulecea Oana  - Istoria Spitalului Fagaras   |20-04-2017 22:31:35
Nu era vorba in articololul de mai sus despre fagaraseni "cu
sufletul",ci despre oameni adevarati,care au ramas alaturi de fagaraseni
atunci cand au avut nevoie mai mult.Tatal meu a dorit din tot sufletul sa faca
ceva pentru oamenii care ii erau dragi,langa care crescuse si care il cunosteau
din perioada cand era un simplu medic specialist.Dumnezeu i-a oferit aceasta
ocazie si el a incercat sa o foloseasca cat a putut de mult.Timp de 15 ani,tatal
meu a trait mai mult in spital decat acasa.Dimineata era la spital inainte sa se
trezeasca bolnavii si sa vina personalul la serviciu,iar seara pleca din spital,
de multe ori, dupa ce se dadea stingerea. La toate acestea se adauga multe,multe
alteore dedicate spitalului si fagarasenilor, care eu le-am simtit in copilaria
mea,deoarece tata era mai tot timpul la spital.Tata,pe langa meseria de medic,
avea si responsabilitatea celorlalti angajati si,nu in ultimul
rand,responsabilitatea oamenilor care aveau nevoie de asistenta medicala cu tot
ceea ce implica ea.(iIn vremurile acelea nu era usor sa fi la conducerea unei
asemenea institutii)Nu vreau sa-mi laud tatal prea mult,si daca o fac e pe buna
dreptate,dar nu cred ca ar merita cineva mai mult ca el aceasta onoare si
respect.Cu stima,dr Mihulecea Oana,fiica dr Gavrila Gheorghe
mincu georgeta  - Ha Ha !!   |20-04-2017 20:04:18
Era mult mai simplu cind spitalul nu avea numele vreunui doctor !
Dr Gavrila
avea autoritate ,caci avea PCRul in spate !
Bun gospodar,dar supus partidului
,daca faceai ceva acolo te chema ,te ameninta era un DICTATOR !
Muta personalul
care nu se supunea dorintelor lui si il teroriza ! Dumnezeu sa-l ierte ,caci
colaboratorii nu prea l au iertat ,caci nu I-au adus prea multi un ultim omagiu
!
Toata cosideratia directorului Suteu care a construit spitalul si l-a dotat !
Atunci cind a fost pacient la interne a pus in functiune panourile cu sonerii
electrice din saloane pe linga multe altele !!!
Gigi Mincu  - N-am inteles!   |20-04-2017 22:43:13
Nu am inteles de unde ati scos ca fagarasenii cer ca spitalul sa poarte numele
fostului doctor Gavrila!De unde stiti ce vor fagarasenii?!Ati facut vreun
referendum,ati mers din poarta in poarta sa intrebati?!
Tulbure Mihai  - Spitalul din Fagaras   |24-04-2017 12:08:00
Stimate Dle Redactor sef,
Regret ca prin randurile scrise de mine am creat o
mica polemica legata de spitalul din Fagaras
Pe mine m-a deranjat felul in care
a fost conceput articolul respectiv si nu personalitatea Dl Dr Gavrila, pe care
l-am cunoscut personal Dzeu sa-l odihneasaca) si care a fost un om deosebit si
sunt ferm convins ca si dansul a avut o parere f. buna legata de familia
mea.
M-a deranjat felul in care sunt prezentate niste personaje (Secretari de
partid,Directori generali, activisti, etc) care nu au facut cinste orasului
nostru, mentionez ca in familia mea nu au existat membrii de partid.
In cea ce
priveste sufletul omului e mult de discut Dna .Dr O.Gravila.
Legat de
personalitatile celor care nu mai sunt printe noi, faptele dansilor vor vorbi,
iar urmasii lor vor intelege siguri ce au infaptuit si ce au lasat dupa ei.
Cu
aceiasi consideratie Mihai Tulbure
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Caută in site ...

Adio, Majestate!

 

      România iubeşte monarhia. Ar fi concluzia la care ar ajunge orice persoană care deschide televizorul, ascultă radioul sau citeşte presa scrisă, pentru că mijloacele media abundă de articole despre regele Mihai şi monarhie. Dar dacă ne-am întoarce în urmă cu vreo două decenii, lucrurile n-ar sta chiar aşa. Regele Mihai a fost alungat din ţară de regimul post-decembrist condus de Iliescu şi Roman, aşa cum s-a întîmplat în 1947, pe vremea regimului bolşevic. Urmaşii acelor comunişti, pesediştii actuali, depun flori şi lumînări pentru monarhul României care a trecut la cele sfinte, iar pe bloguri postează mesaje de compasiune arătîndu-şi astfel nesimţirea.
     Fiind într-o vizită în Danemarca, am avut ocazia să trăiesc vizita familiei regale în oraşul în care am poposit vreme de o săptămînă. Au fost multe pregătiri, oficialităţile au fost băgate în priză cu mult timp înaintea vizitei. Localnicii erau preocupaţi să-şi întîlnească Regina, iar în ziua sosirii familiei regale, locul era înţesat de lume. Oraşul nu avea mai mult de vreo 20.000 de locuitori, dar atunci numărul celor prezenţi era şi de cinci ori mai mare. Era puhoi de lume. Eu nu mai văzusem atîta agitaţie şi oameni la un loc de pe vremea cînd Ceauşescu vizita vreo localitate. Pe cînd eram în anul I de facultate, era anunţată participarea preşedintelui ţării la deschiderea anului universitar, la Cluj. Cîtă zarvă, eram forţaţi să ieşim, să-l aclamăm! Pe noi, bobocii, ne-au închis pe stadionul din Cluj ca pe nişte oi, pentru a vedea iubitul conducător cît de ovaţionat este de tineri. Ceva similar era şi în oraşul danez, la vizita Reginei. Deosebirea însă consta în faptul că acei cetăţeni au mers la întîlnirea cu Regina din plăcere, pe cînd noi eram forţaţi. Le zîmbeau feţele, plîngeau oamenii de emoţie.

Citește mai departe...

Vizitatori online

Avem 786 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

6.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 738
Număr afişări conţinut : 3959645

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare