Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje ,,Radu Negru", mica ,,Sorbonă" a Făgăraşului
,,Radu Negru", mica ,,Sorbonă" a Făgăraşului Email
Marţi, 12 Mai 2015 10:09

 

 

      Multe sacrificii au fost depuse la temelia învăţămîntului făgărăşean pentru ca în şcoli copiii locului să înveţe în limba curat românească. Puţini mai răsfoiesc astăzi monografiile vremii care vorbesc răspicat despre încercările cărturarilor făgărăşeni de a introduce în şcoli predarea în limba română. A reuşit Ion Codru Drăguşanu pe la 1868. Peregrinul transilvan, în calitate de căpitan districtual al Făgăraşului, a învins sistemul maghiar înfiinţînd şcoala superioară ,,Radu Negru" în care s-a predat limba română. După 4 ani însă regimul maghiar care conducea Transilvania a reintrodus limba maghiară în şcoli obligînd elevii s-o înveţe, iar populaţia s-o folosească. Făgărăşenii nu s-au supus şi au preferat să-şi ţină copiii acasă decît să înveţe o limbă străină graiului românesc. Abia după Marea Unire făgărăşenii s-au putut impune în faţa regimului maghiar. Liceul ,,Radu Negru" şi-a deschis porţile în faţa valului de elevi dornici să înveţe limba şi istoria românească. În primul an şcolar, 1919/1920, nu mai puţin de 417 elevi au urmat cursurile liceului de pe malul Berivoiului. S-au scris monografii, au scris revistele vremii, au semnalat cronicarii despre primul liceu românesc din centrul României Mari, ,,Radu Negru" din Făgăraş. Vechea clădire edificată de maghiari a fost extinsă pentru a putea cuprinde sutele de elevi din Ţara Oltului dornici să studieze, dar şi pe cei veniţi din alte judeţe. Bisericile făgărăşene, în special cea greco-catolică, dar şi localnicii cu averi au donat liceului bani şi clădiri pentru a crea aici o şcoală la nivelul cerinţelor. ,,Radu Negru" s-a înscris în elita şcolilor româneşti încă din primul an şi a dat peste vremi mari personalităţi în toate domeniile de activitate. Au trecut prin băncile de la ,,Radu Negru" Aurel Vijoli, preşedintele BNR şi ministru de finanţe, Ioan Grecu, rector la UMF şi fondatorul catedrei de chimie anorganică de la Universitatea ,,Babeş-Bolyai" din Cluj, Virgil Fulicea, decanul Facultăţii de Arte Plastice de la Universitatea ,,Babeş-Bolyai" din Cluj, profesorii universitari Farcaş Toma, Roşală Virgil, Răduleţ Remus, academician, Herseni Traian, sociolog în cadul Academiei, Bruda Petru şeful catedrei de urologie a Institutului Medico-Farmaceutic din Cluj şi mulţi alţii. Monitorul de Făgăraş va titra în serial istoria neştiută a Liceului ,,Radu Negru".

Prima monografie a liceului
 

     ,,Marele act istoric care a avut loc la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, cînd adunarea populară a românilor transilvăneni a hotărît Unirea Transilvaniei cu România, a făcut posibil ca la 2 februarie 1919, Consiliul Naţional Român din Făgăraş să ia în primire clădirea şi averea liceului maghiar, înfiinţat în anul 1898/1899 şi să-l treacă sub conducerea Consiliului Dirigent din Sibiu. Tot la 2 februarie 1919 s-a instituit şi catedra de limba română, iar elevii români n-au mai fost obligaţi să urmeze cursurile de limba maghiară. Profesorii liceului, care toţi erau unguri, şi-au continuat activitatea, nestingheriţi, pînă la finele anului şcolar 1918/1919, cînd de bună voie au renunţat la posturile lor, refuzînd să depună jurămîntul de fidelitate faţă de statul român. Liceul a primit numirea de Liceul ,,Radu Negru" conform hotărîrii Resortului Cultelor şi al Instrucţiunii Publice, dependent de Consiliul Dirigent din Sibiu. Începînd cu anul şcolar 1919/1920 Liceul ,,Radu Negru" şi-a început activitatea cu limba de predare română şi profesori români. Din 1919/1920 şi pînă astăzi, Liceul ,,Radu Negru" a fost instituţia de cultură cea mai înaltă din oraşul Făgăraş, fiind un focar de răspîndire al culturii româneşti în Ţara Oltului" scrie profesorul Damian Nicolae în ,,Monografia Liceului nr. 1 din Făgăraş (1919-1969).

 

 

 
 
 

Număr record de elevi în primul an al liceului românesc
 

 

     ,,După Marea Unire, pe teritoriul Ardealului, Banatului şi părţile ungurene existau 25 de licee şi 66 şcoli civile de Stat. În urma naţionalizării se confruntau cu mari greutăţi, lipsa profesorilor, a manualelor şcolare, a materialului didactic şi a internatelor. Consiliul Dirigent a organizat cursuri pregătitoare pentru profesori, cursanţii fiind aleşi dintre fruntaşii preoţimii şi a învăţătorilor. La Liceul ,,Radu Negru" primul an şcolar românesc s-a deschis la 6 octombrie 1919 şi s-a încheiat la 20 iunie 1920. S-au înscris 417 elevi, majoritatea din satele Ţării Oltului. Au funcţionat 3 clase I-a, (175 elevi), o clasă a II-a c 57 elevi, o clasă a III-a cu 41 elevi, o clasă a IV-a cu 31 elevi, clasa a V-a cu 32 elevi, clasa a VI-a cu 16 elevi, clasa a-VII-a cu 8 elevi şi clasa a VIII-a cu 13 elevi. Corpul profesoral a fost dat de doi cateheţi (profesori de religie) şi 8 profesori. Conducerea liceului i-a fost încredinţată profesorului Mihaiu Novacu pînă la numirea unui director. La 1 noiembrie a fost numit director dr. Ştefan Damian, profesor titular care a rămas la condurea liceului pînă în anul 1946. Corpul profesoral avea următoarea componenţă: 2 profesori cu examen de capacitate după sistemul maghiar, 2 cu examen de capacitate din vechiul regat, 2 cateheţi, un maistru şi 4 profesori practicanţi care au urmat cursurile în vara lui 1919 şi 1920, 2 profesori auxiliari, un avocat, un maistru de muzică, un profesor de la Misiunea franceză, un medic şcolar şi 2 oameni de serviciu. Numărul elevilor era dublu faţă de cel care a urmat liceul în limba maghiară" (Monografia Liceului nr. 1 din Făgăraş (1919-1969).

Primii dascăli
 

     Primele cadre didactice de la liceul cu predare în limba română au fost: dr. Ştefan Damian- profesor titular de limba română şi latină şi director; Antoine Meillereux- profesor de limba franceză detaşat din Franţa, Mihaiu Novacu, profesor titular de fizică şi matematică, Dumitru Macovei, profesor provizoriu de ştiinţe naturale, Mihai Gh. Stoicescu, profesor provizor de matematică, Ilie Beleuţă, profesor de religie ortodoxă, Octavian Popa, profesor suplinitor de religie greco-catolică, Valeriu Literat, profesor practicant de limba franceză şi română, Bazil Mureşan, profesor practicant de limba română şi germană, Ioan Bîncea, profesor practicant de limba latină şi istorie, Vasile Stoicănea, profesor practicant de limba română şi latină, Procopiu Benţea, profesor provizor de desen şi caligrafie, Badea Alboteanu, maistru provizor de muzică, Dumitru Purice, profesor auxiliar de geografie, Victor Florea, profesor auxiliar de matematică, română şi elină, Victor Pralea, profesor auxiliar de drept constituţional şi economie politică, Emil Roşală, profesor auxiliar de educaţie fizică, dr. Ioan Z. Lupu, medicul liceului, profesor de igienă.

Ce materii se studiau
 

     Programa analitică prevedea materii diferite în funcţie de anii de studii. La clasa I-a se învăţa: religia, româna, franceza, istoria analitică, geografia, matematica, zoologia, muzica vocală, desenul artistic şi caligrafia. La clasa a II-a: religia, româna, latina, franceza, istoria evului mediu, geografia, matematica, botanica, muzica vocală, desenul artistic, caligrafia. La clasa a III-a: religia, româna, latina, franceza, germana, istoria modernă şi contemporană, geografia, matematica, fizica, muzica vocală şi desenul artistic. La clasa a IV-a: religia, româna, latina, franceza, germana, instrucţia civilă, economia politică, istoria României, geografia, matematica, st. naturale/chimie şi geologie/igiena, muzica vocală şi desenul artistic. La clasa a V-a: religia, româna, latina, elina, franceza, germana, istoria antică, geografia, matematica, st. naturale (chimie şi geologie), desenul artistic. La clasa a VI-a: religia, româna, latina, elina, franceza, germana, istoria evului mediu, matematica, fizica, st. naturii (chimia şi botanica), desenul artistic. La clasa a VII-a religia, română. latina, elina, franceza, germana, istoria modernă şi istoria contemporană, st. naturii (chimia organică şi zoologie), matematică, fizică. La clasa a VIII-a religia, română, latina, istoria literaturii greceşti şi antichităţii greceşti, franceza, germana, economia politică, filozofia, istoria României, matematica, fizica, st. naturii (anatomia umană şi geologia) şi igiena. Cursurile liceului se încheiau cu examenul de maturitate care consta în probe scrise la română, latină, franceză şi matematică, oralul consta din materiile la care s-a dat lucrare scrisă la care se adăuga istoria României şi fizica.

Biblioteci paralele
 

     Prima bibliotecă a liceului dedicată numai profesorilor a avut 140 de volume primite de la Resortul Cultelor, 92 volume, şi de la biblioteca bisericii greco-catolice din Făgăraş, 48 volume. În paralel funcţiona şi biblioteca elevilor ( a tinerimii) care a avut la înfiinţare 292 volume de carte primte de la aceiaşi donatori. Fiecare clasă de elevi avea şi biblioteca proprie. La 23 octombrie 1920 s-a înfiinţat Societatea literară ,,George Coşbuc", şedinţa de constituire fiind condusă de prof. Vasile Stoicănea. Societatea a avut ca scop promovarea talentelor literare ale elevilor şi era condusă de elevi. Primul comitet de conducere era format din: preşedinte (Cornea Victor cl. a VIII-a), secretar- Oană Alexandru, notar I- Roman Traian, casier- Pop Ioan, notar II- Lupşor Nicolae, bibliotecar I- Vulcan Gheorghe, bibliotecar II- Răduleţ Remus, controlor- Fărcaş Toma, econom I- Cârje Nicolae, econom II- Râmboiu Nicolae. Elevii constituiau şi o comisie literară în care erau aleşi cei mai buni elevi din liceu. Încă din primul an, societatea avea bibliotecă proprie cu 385 volume şi reviste, iar averea în bani era de 1019 lei. Mulţi elevi s-au evidenţiat la nivel naţional prin talentul literar cultivat în cadrul societăţii. Spre exemplu, Remus Răduleţ a obţinut premiul I cu cunună la concursul ,,Tinerimea Română" de la Bucureşti din 1923.

Internatul liceului pentru copiii din satele făgărăşene
 

     Primul internat al liceului a fost înfiinţat în urma demersurilor făcute de ,,Eferia şcoalelor secundare"din Făgăraş pe lîngă Ministerul Agriculturii şi Domeniilor de a trece în proprietatea liceului proprietatea din strada Aron Densuşianu nr. 351. Odată construit, internatul liceului găzduia anual 120-135 de elevi din satele Ţării Oltului. Un alt internat a fost cel din strada Tăbăcarilor care a servit, alături de localul liceului, în perioada 1944-1945 pentru interese militare, ca apoi să-şi reia rolul destinat. Între 1945-1949 erau 180 de elevi interni, iar internatul se autofinanţa, veniturile provenite de la părinţii elevilor constînd în bani şi natură. La acea vreme, era administrat de un comitet şcolar al liceului şi era subordonat Casei Şcolilor din Bucureşti. Internatul a fost condus de prof. Şerban Cornilă, 1945-1946, profesorul Sica Vasile, 1946-1947 şi profesorul Săbăduş Dionisie, 1947-1949. După ce s-a înfiinţat Şcoala tehnică de chimie în 1948 şi care a funcţionat în clădirea liceului, internatul a fost pedat acesteia care l-a folosit pînă în 1955.

Cine studia la Liceul ,,Radu Negru"
 

     În al treilea an de funcţionare ca liceu cu predare în limba română avea cursul inferior (clasele I-IV) cu 12 clase paralele şi cursul superior cu clase unice. Erau înscrişi 516 elevi în anul şcolar 1923/1924, majoritatea din judeţul Făgăraş, restul din alte judeţe. Majoritatea elevilor erau fii de ţărani (355), restul fiind fii de preoţi, învăţători, meseriaşi, funcţionari. Începînd cu acest an şcolar sînt introduse notele de la 1 la 10 care corespondeau calificativelor: foarte bine: 9, 10; bine: 8,7, suficient: 6-5; insuficient: 4, 3, rau: 2 şi 1. Înainte, calificativul ,,foarte bine" era reprezentat de nota 1 care mergea pînă la 5 ce însemna ,,rău". Examenul de maturitate este înlocuit cu examenul de absolvire a cursului superior. La catedrele liceului erau încadraţi 18-20 de profesori. La acest liceu erau şcolarizaţi şi funcţionarii publici din Făgăraş care nu cunoşteau limba română, ei urmînd cursuri de cîte trei luni. Era cursul seral care a fost înfiinţat în acest sens începînd cu 20 februarie 1921. O nouă lege a învăţămîntului emisă în 1928 modifică structura liceelor, astfel că se reduce numărul de clase de la 8 la 7. Prin urmare Liceul ,,Radu Negru" avea în anul şcolar 1929/1930 cursul inferior format din 3 clase şi cursul superior format din 4 clase. S-a revenit la 8 clase după 1935.

Elevii premianţi, somităţi ale ţării
 

     Între 1923-1948 au fost şcolarizaţi la Liceul ,,Radu Negru" 10.671 elevi din care 585 au reuşit să se impună la nivel naţional prin activitatea desfăşurată. Aurel Vijoli, promoţia 1920/1921, a ajuns economist, ministrul de finanţe, preşedintele comisiei financiare din cadrul MAN, preşedintele Băncii Naţionale a României. Fărcaş Toma, promoţia 1921/1922, a ajuns profesor la Institutul Politehnic Iaşi şi decan. Roşală Virgil, promoţia 1922, a ajuns profesor universitar la ANEF. Buzea Ioan, promoţia 1922, a devenit profesor universitar. Răduleţ Remus, absolvent în promoţia 1922/1923, a ajuns academician, profesor universitar. Herseni Traian, promoţia 1923/1924, a ajuns sociolog în cadul Academiei. Bruda Petru, promoţia 1923/1924, a ajuns profesor universitar, şeful catedrei de urologie a Institutului Medico-Farmaceutic din Cluj. Grecu Ioan, promoţia 1938, a ajuns profesor universitar la UMF Cluj, rectorul Facultăţii de Farmacie din Cluj, fondatorul şi şeful catedrei de Chimie Anorganică de la Facultatea de Chimie din Cluj. Horia Sima a ajuns comandantul Mişcării Legioanre din România şi ministru. Virgil Mateiaş a ajuns avocat renumit şi prefect de Făgăraş. Fulicea Virgil, promoţia 1925, a ajuns decanul Facultăţii de Arte Plastice de la Universitatea ..Babeş-Bolyai" din Cluj. Comănar Georghe, promoţia 1927, a devenit decanul Facultăţii de educaţia fizică Cluj. Tretiu Traian, promoţia 1928, a ajuns şeful catedrei de zoologie din cadrul Universităţii ,,Babeş-Bolyai" Cluj. Nemeş Aurel, promoţia 1940, a ajuns judecător la Înalta Curte de Justiţie Bucureşti. Paştea Eugen, promoţia 1940, a devenit profesor la Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti. Coloş Nicoale, promoţia 1940, a devenit conferenţiar la Facultatea de Agronomie din Craiova. Vasu Sabin, promoţia 1948, a devenit cercetător biolog la Academia Română. Matic Zaheu, promoţia 1946, rectorul Institutului Pedagogic Cluj, conferenţiar. Trăsnea Ovidiu, promoţia 1947, conferenţiar la Universitatea Bucureşti. Grancea Ioan, promoţia 1948, inginer-doctor în ştiinţe atomice la Institutul de Fizică Atomică Bucureşti. Şi lista continuă.

Directorii liceului
 

     Primul director, provizoriu, a fost Mihaiu Novacu, după care dr. Ştefan Damian care a condus unitatea şcolară din 1919 pînă la pensionare în 1946. Un singur an şcolar a lipsit de la cîrma liceului fiind detaşat la Liceul ,,Gheorghe Lazăr" din Sibiu, 1941-1942, cînd l-a înlocuit prof. Romul Ursu. I-a urmar prof. Marcu Petre care a condus liceul pînă în 1948 cînd s-a pensionat. Primul comitet de conducere al liceului a fost format din: preşedinte: dr. Ştefan Damian, secretar: prof. Dumitru Purice, casier: prof. Victor Flirea, membrii: Constantin Radovici (prefectul judeţului), avocaţii dr. Octavian Vasu şi dr, Iulian Cârje şi prof. Octavian Popa. Cenzorii liceului earu: Matei Jiga- directorul Băncii Furnica, prof. Mihaiu Novacu şi dr. Hariton Pralea- directorul Băncii comerciale. Acest comitet a funcţionat pînă la 10 august 1930 cînd a fost reales cu modificarea că prof. Valeriu Literat l-a înlocuit pe prof. Purice care decedase, iar în locul prefectului a fost numit dr. Ioan Giurca, medicul primar al judeţului Făgăraş. Directorii Liceului ,,Radu Negru" au fost: Nemes Imre (1898-1901), Szentimrei Istvan (1901-1907), Major Karoly (1907-1913), Kaufmann Gyorgy (1913-1915), Sarkany Lorand (1915-Feb.1919), Suciu Traian (Feb.1919- Oct.1919), Damian Ştefan (1919-1946), Şerban Cornilă (1946-1947), Marcu Petre (1947-1948), Vizitiu Dumitru (1948-1953), Dumitrescu Eugen (1953-1957), Popovici Remus (1957-1973), Stoica Nicolae (1973-1982), Judele Horaţiu (1982-1988), Funariu Ion (1988-1990), Retevoi Sabin (1990-1994), Greavu Traian (1994-2005), Pandrea Dan (Dec.2005-Dec.2009), Micu Elena (Dec.2009-Sep. 2012), Bogdan Ion (Sep. 2012-prezent).

Profesorii de elită ai primelor 4 decenii
 

     Profesorii care au predat perioade lungi au fost: Mihaiu Novacu, fizică şi matematică, dar a fost arestat de comunişti, încarcerat pînă în 1964. Fiii săi, Gelu a fost împuşcat de securitatea comunistă la Obreja-Alba în 1951, iar Gema a fost încarcerată pînă în 1964. Valeriu Literat, franceză şi română, s-a pensionat în 1942. A studiat religvele istorice din Ţara Făgăraşului achiziţionînd obiecte, costume, unelte, a scris lucrări despre bisericile din Ţara Făgăraşului. Toate au fost donate Muzeului Ţării Făgăraşului care azi îi poartă numele. Octavian Popa, religie greco-catolică, a predat pînă în 1938. A editat lucrări despre istoria Ţării Făgăraşului, a Cetăţii Făgăraşului. Dragoş Gheorghe predă matematică la Şcoala civilă de fete din Făgăraş pe care o preia de la regimul maghiar din 1919 pînă în 1935 cînd este transefrat la Radu Negru unde predă pînă în 1941 cînd se pensionează. Editează gazeta locală ,,Oltul", a fost secretarul Despărţămîntului Judeţean Astra, inspector cultural judeţean. Procopiu Benţea, caligrafie şi desen, 1919-1936. Victor Florea, matematică, 1919-1947, a contribuit la culturalizarea maselor după primul război mondial. Emil Roşală, educaţie fizică, 1919-1941, a fost director adjunct asigurînd conducerea internatului. Limba elină a fost predată de Wurtzel Virgil (1925-1935), Gălăşanu Paul (1937-1944). Ursu Romul, istorie, 1922-1950, arestat de comunişti, moare în inchisoare.

Ion Codru Drăguşanu dă numele liceului, ,,Radu Negru"
 

     Ion Codru Drăguşanu, peregrinul transilvan, cutreieră ţările occidentale încă de tînăr şi revine pe meleagurile natale abia în august 1845. Ia parte la revoluţie, 1948-1849, activînd în Ţara Românească şi Transilvania, după care revine la Făgăraş. Aici este preocupat de îmbunătăţirea situaţiei şcolilor pe caree considera factorul cel mai important pentru progesul românilor. El este fondatorul primei şcoli româneşti la Cincu în octombrie 1860. După ce este numit vicecăpitan al districtului Făgăraş, în iunie 1962, dar şi inspector şcolar, vizitează toate satele districtului în timpul examenelor, Veneţia de Jos, 1863, Viştea de Jos, 1867, Voila, 1870, Beclean, 1869. Începînd cu 1865 este preocuat să înfiinţeze o şcoală superioară la Făgăraş unde să înveţe tinerii din satele făgărăşene. Sinodul arhidiecezan din Făgăraş decide, în octombreie 1865, să înfiinţeze şcoala superioară din Făgăraş, iar I.C. Drăguşanu este însăcinat să se ocupe de proiectul de statut. În paralel s-a decis înfiinţarea unei şcoli centrale cu 3 clase la Viştea de Jos. Acelaşi sinod decide şi locaţia şcolii, iar cel care trebuia să întocmească planul clădirii a fost tot I.C. Drăguşanu. În martie 1868, Drăguşanu finalizează proiectele pe care le prezintă sinodului de la Făgăraş. Conform acestora, şcoala urma să funcţioneze în clădirea vechii şcoli primare. Pentru viitor urma să fie cumpărată şi casa vecină pentru extindere. Programul de studii al şcolii a fost prezentat mitropolitului Andrei Şaguna spre aprobare. Din satele fărăgărăşene s-au strîns 9.000 florini pentru lucrări. Statutele şcolii sînt trimise apoi spre aprobare guvernului, dar sînt respinse. I.C. Drăguşanu nu renunţă însă, şi pleacă în România de unde să facă o colectă pentrru proiectul şcolii din Făgăraş. Au subscris 138 de persoane cu 4814 lei (2022fl) printre care: August T. Laurean, V.A.Urechea, B.P.Haşdeu, I.C. Massim, I. Heliade Rădulescu, Al. Papiu-Ilarian, Aaron Florian, Şt. Golescu şi alţii. Ajung la Făgăraş ajutoare pentru şcoală din Craiova, Bucureşti, Iaşi, Tîrgovişte, Botoşani de la profesori, deputaţi, proprietari. La 13 septembrie 1869, IC Drăguşanu inaugurează şcoala pe care o numeşte ,,Radu Negru". Solicită şi primeşe apoi donaţii de cărţi de la tipografiile statului din Bucureşti. În martie 1870 cere Camerei legislative din Bucureşti o donaţie pentru şcoala ,,Radu Negru" solicitare pe care o trimite şi lui Kogălniceanu şi Ioan Câmpineabu -fiul cerîndu-le să o susşină în Cameră. Deşi a fost aprobată suma de 5.000 lei, ministrul de finanţe Mavrogheni o anulează. Şi subvenţia cerută de Drăguşanu şi aprobată, în valoare de 4000 de lei, de către consiliile judeţene Argeş, Buzău, Muscel şi Prahova sînt anulate de ministrul de finanţe. Reuşeşte însă să înfiinţeze biblioteca şcolii printr-o nouă acţiune a sa privind donaţii de cărţi pe care le obţine în urma publicării unor anunţuri în ziarele vremii. Şcoala a funcţionat 4 ani, 1869-1873. (IC Drăguşanu- Animator al şcolii făgărăşene: Constantin Băjenaru: Ţara Făgăraşului: Istorie, etnografie, antropologie, editor coordonator Gheorghe Răşculeţ)

Devine Şcoală confesională
 

     După patru ani, în 1873, din lipsă de fonduri se desfiinţează Şcoala Centrală ,,Radu Negru” întrerupîndu-se astfel predarea în limba română. În localul şcolii continuă însă să funcţioneze, între 1873-1922, o Şcoală Confesională Română Greco-Orientală,dar numai cu un învăţător. În paralel, începînd cu 1877, a funcţionat în Făgăraş, în locaţii închiriate Şcoala Civilă de Stat care a atras elevi din toate păturile sociale şi din toate etniile. Avea o secţie civilă de băieţi care s-a transformat ulterior în şcoală comercială cu trei clase şi o secţie civilă de fete care s-a transformat mai apoi în Şcoală medie de fete. Începînd cu anul 1880, şcoala a funcţionat în strada Becleanului, denumită astăzi strada Doamna Stanca, în clădirea Consiliului oraşului denumită Casa Judeţului. Prin Ordinul 27814/23 iunie 1898 al Ministerului Instrucţiei Publice de la Budapesta se înfiinţează la Făgăraş un Gimnaziu Central Regal Maghiar cu 8 clase (I-VIII), corespunzător claselor V-XII de astăzi. Acest gimnaziu (liceu) a funcţionat,de la infiintare pînă în anul 1909, în ultima locaţie a clădirii Şcolii Civile. Astfel s-au desfiinţat treptat Şcoala civilă de stat şi Şcoala comercială pentru de băieţi. Liceul şi-a început activitatea tot în anul 1898 odată cu înfiinţarea clasei I curs inferior (corespunzătoare clasei a V-a de astăzi). După patru ani, în 1902, s-a înfiinţat deja clasa a V-a (clasa a IX-a de azi) curs superior, iar în anul 1905 funcţiona şi clasa a VIII-a (clasa a XII-a de astăzi).

Edificiul ridicat de guvernul maghiar începînd cu 1898
 

     ,, Liceul din Făgăraş datează din anlul 1898. În acel an s-a suspendat şcoala civilă de băieţi din loc şi s-a deschis clasa I de liceu. În anul următor s-a completat la 4, iar în anul 1905 la 8 clase. Anul şcolar 1909/1910 s-a deschis în edificiul cel nou, ridicat din partea guvernului maghiar mai cu seamă la intervenţia şi stăruinţa scriitorului Coloman Mithszath care era pe atunci deputatul Făgăraşului. Liceul este aşezat la o despărţire de cîţiva metri de piaţa centrală a oraşului pe malul stîng al rîuleţului Berivoi, cu frontispiciu către miazănoapte, într-un loc liniştit, scutit de praf şi zgomot: împrejurarea favorabilă pentru învăţămînt. Are formă de L cu două etaje cu fereşti mari şi luminoase. De partea stîngă se mărgineşte cu rîuleţul Berivoiului, de a dreapta sunt case particulare şi cîmpii arătoare. Are curte destul de spaţioasă şi o mică grădină de pomi. Lungimea faţadei este de 43 m, aripa stîngă are 30,41 m, iar cea din drepata dimpreună cu sala de gimnastică 94,42 m. Construcţia faţadei are un caracter de tranziţie între stilul baroc antic şi cel modern. Menirea acestui focular cultural a fost propagarea limbii şi culturii ungureşti în acest ţinut curat românesc. La 2 februarie 1919 a avut loc luarea în primire a edificiului şi averii liceului din partea Consilului naţional român din Făgăraş" (Anuarul I al Liceului de stat ,,Radu Negru" din Făgăraş, 1919-1920, publicat de dr. Ştefan Damian la Tipografia lui Ioan Haţieganu din Făgăraş )

Construcţie nouă, în stil baroc
 

     Pentru Gimnaziul de Stat s-a construit o clădire nouă, executată în stil baroc, pe strada ce a purtat suscesiv denumirile Hurezului, Radu Negru şi apoi Şcolii, între anii 1907-1909. Clădirea avea 12 încăperi la subsol şi 49 încăperi, cu 12 dependinţe, la parter, etajul I şi etajul II.
     Începînd cu anul şcolar 1909-1910, cele 8 clase gimnaziale de băieţi s-au mutat, din sediul Şcolii Civile de fete în pomposul edificiu de pe malul stîng al rîului Berivoi, păstrîndu-şi numele. Este actualul sediu al CN Radu Negru. După 1 Decembrie 1918, liceul a fost transformat radical şi a fost subordonat statului român. Astfel, la 2 februarie 1919, Consiliul Naţional Român din Făgăraş, prin primul prefect român al judeţului Făgăraş, Octavian Vasu., şi prin profesorul Vasile Stoicănea din partea liceului, preia clădirea şi o trece sub conducerea Consiliului Dirigent Sibiu cînd se schimbă şi denumirea în Liceul ,,Radu Negru“. Începînd cu anul şcolar 1919-1920, cursurile s-au predat numai în limba română, funcţionînd clasele I-VIII de liceu (corespunzatoare claselor V-XII de astăzi).
     Constituit încă de la început ca un liceu de elită, şi-a păstrat renumele de-a lungul vremii. Pentru evaluarea activităţii corpului profesoral, ministerul trimitea aici mari personalităţi ale culturii române. Astfel, Liceul "Radu Negru" este vizitat şi evaluat la modul laudativ de următorii profesori universitari: Nicolae Iorga, Ovid Densuşianu, Mihail Dragomirescu. Si examenele de bacalaureat se desfasurau sub preşedinţia unor cunoscuţi profesori universitari şi mari personalităţi ale culturii, literaturii şi învăţămîntului românesc.

Alte schimbări
 

     O nouă reformă a învăţămîntului românesc introdusă începînd din 3 august 1948 aduce mari schimbări liceului de la Făgăraş. Se va numi de atunci Şcoala Medie nr.1. Printre modificări enumerăm: învăţămîntul primar cuprindea clasele I-IV, cel gimnazial clasele V-VII, iar cel liceal clasele VIII-XI; în incinta liceului se introduc clasele primare (a III-a şi a IV-a) şi gimnaziale (V-VII) în 1948; apare învăţămîntul seral (1954 - 1993); structura liceului se shimbă, cu 10 clase,11 clase,12 clase; în anul 1959 a fost ultima promoţie de absolvenţi de liceu (clasa a XI-a) formată numai din băieţi; au fost desfiinţate taxele şcolare, s-au distribuit manuale gratuite, s-au interzis pedepsele corporale, etc. S-a revenit la veechea denumire, ,,Radu Negru" abia în anul 1961. (Va urma). (Lucia Baki)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

În ediţia tipărită

,,În Decembrie 1989 a fost lovitură de stat“

 

      Se împlinesc în curînd 28 de ani de la evenimentele sîngeroase din Decemrie 1989, cînd românii au ieşit în stradă pentru a-şi cîştiga libertatea în faţa unui regim dictatorial condus de Nicoale Ceauşescu. Dacă pînă la fuga soţilor Ceauşescu (22 Decembrie 1989), s-au înregisrat zeci de victime în rîndul populaţiei, după aceasta numărul morţilor a crescut, depăşind 1000. Faptul explică preluarea conducerii ţării de către perestrokişti printr-o lovitură de stat, adică acei conducători formaţi la Moscova lui Mihail Gorbaciov. Emoţia publică a românilor de a ieşi în stradă pentru a răsturna regimul Ceauşescu a fost valorificată la maxim de grupul ce se pregătea să preia conducerea încă din 1984. Evenimentele au fost pregătite la întîlnirea de la Malta a preşedinţilor SUA şi URSS, iar forma de acţiune a fost decisă ulterior, 4 decembrie 1989, la Moscova, unde au fost invitaţi preşedinţii ţărilor comuniste. În cei 28 de ani ce s-au scurs, românii nu cunosc adevărul despre acele evenimente, istoricii nu l-au spus răspicat, politicienii nici atît. În schimb, jurnaliştii au încercat să despice firul în patru în ziare sau în emisiuni televizate. Concluzia a fost una singură, lovitură de stat, una sîngeroasă care a dat mulţi morţi şi răniţi.

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 643 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

10.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 743
Număr afişări conţinut : 3956261

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare