Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Viştea de Sus, centrul spiritual al Transilvaniei
Viştea de Sus, centrul spiritual al Transilvaniei Email
Marţi, 24 Martie 2015 11:47

 

 

Festivalul de cîntări religioase ,,Buna Vestire" ajuns la a zecea ediţie s-a desfăşurat duminică, 22 martie 15 coruri bisericeşti au impresionat prin ţinută, interpretare şi costumele populare deosebite

Motto: ,,Eu cred că mai întîi a fost satul şi după aceea au venit dealurile din jur, ca să păzească frumuseţea asta" (Octavian Goga)

     Satul Viştea de Sus a fost centrul spiritual al Transilvaniei duminică, 22 martie a.c. cînd s-a desfăşurat Festivalul de cîntări bisericeşti ,,Buna Vestire" ediţia a X-a. Biserica satului cu hramul ,,Buna Vestire" a fost neîncăpătoare pentru sutele de invitaţi veniţi din toată Ţara Făgăraşului, din judeţele Braşov, Sibiu, Covasna şi Mureş. După terminarea liturghiei, formaţiile corale bisericeşti, 15 la număr, au dat culoare uliţelor satului prin costumele populare deosebite aranjîndu-se într-o paradă deosebită, prilej cu care iubitorii de tradiţii s-au întrecut în a le imortaliza pe peliculă foto sau video. De la biserică pînă la căminul cultural, corurile au parcurs traseul în admiraţia oamenilor, iar în faţa căminului s-a realizat obişnuita fotografie de grup. Vocile membrilor corului ,,Astra" din Braşov au dat, parcă, viaţă fotografiei de grup interpretînd ,,Doamne Dumnezeul meu". S-a intrat în sală unde spectatorii aşteptau deja începerea festivalului.

S-a început cu rugăciunea ,,Tatăl Nostru"
 

     Protopopul Ţării Făgăraşului, pr. Ion Tărcuţă, a rugat mulţimea să spună împreună rugăciunea ,,Tatăl Nostru". ,,Festivalul ,,Buna Vestire" are un rol important pentru noi, este o mărturisire a credinţei noastre, este rezultatul unei atitudini creştine pozitive" a spus protopopul Ţării Făgăraşului, pr. Ion Tărcuţă.
Apoi s-a auzit vocea primarului comunei Viştea, Florin Ioani, peste sala arhiplină a festivalului anunţînd: ,,Declar deschis Festivalul de cîntece bisericeşti ,,Buna Vestire". ,,A fost o idee îndrăzneaţă înfiinţarea acestui festival la Viştea de Sus, dar oportună pentru satul făgărăşean. Şi-au dat mîna atunci, în 2006 la prima ediţie, primăria, biserica şi şcoala prin preotul satului Nicolae Albăceanu, primarul Gheorghe Tabără şi directorul de şcoală Gheorghe Şandru. Dacă s-a dorit un festival local în timp acesta a devenit unul naţional, pe scena aceasta poposind coruri şi din alte zone ale ţării. La a X-a ediţie avem şi coruri care au venit pentru prima dată, Lisa, Astra Braşov şi corul Bisericii Sfinţilor Împpraţi Constantin şi Elena din Victoria. Este un festival al satului Viştea de Sus, al comunei Viştea şi al Ţării Făgăraşului în care promovăm muzica bisericească. Fiecare cor participant va fi recompensat cu diplome de merit şi de participare. La ediţia din acest an a fost editată o carte simbol denumită ,,Viştea de Sus un sat, un festival: Buna Vestire" sub coordonarea dr. Liiana Carmen Prodan care sperăm ca în fiecare an s-o reedităm şi s-o îmbunătăţim. Ne bucurăm de prezenţa sponsorilor care s-au implicat pe lîngă Primăria Viştea, Carmolimp şi Sere Beltechi" a spus primarul Florin Ioani. Dr. Liiana Carmen Prodan, fiică a satului, a prezentat, ca în fiecare an, festivalul. La această a zecea ediţie a prezentat invitaţilor cartea ,,Viştea de Sus un sat, un festival: Buna Vestire" un istoric al manifestării unice în Transilvania.

Prima ediţie, în 2006
 

     ,,Am vrut ca vocea satului prin biserica ,,Buna Vestire" să se facă auzită. Aşa s-a născut acest festival de muzică bisericească la Viştea de Sus. La prima ediţie, în 2006, s-au prezentat 10 coruri bisericeşti din Ţara Făgăraşului, iar în anii următori numărul lor a crescut. La început a fost concurs între coruri, dar în timp s-a renunţat la competiţie şi consider că este mai bine. Mi-aş dori ca acest festival să continue să existe şi peste 20 de ani, cînd poate eu nu voi mai fi" a spus iniţiatorul festivalului Gheorghe Tabără, fost primar al comunei Viştea.

15 coruri la festival
 

     15 coruri au evoluat pe scena căminului cultural de la Viştea de Sus în faţa unei săli arhipline. Fiecare cor a fost însoţit de preotul parohiei de care aparţine sau de instructor. Biserica ,,Sf. Constantin şi Elena" şi parohul Octavian Smădu s-au prezentat cu un cor de copii dirijat de Ana Maria Cocoş, elevă în clsasa a VI-a care a interpretat două cîntări bisericeşti, una dintre ele fiind o baladă a poetului Radu Gyr, ,,Avem o ţară". Corul mixt de la Gura Râului condus de preotul Peană Ioan a impresionat prin numărul membrilor, dar şi prin cîntările interpretate pe 4 voci. Corul de la Crihalma participa pentru a 9-a oară la festival şi a fost însoţit de profesoara instructor, Eugenia Fuciu. În frumoasele costume populare, femeile cu renumitul ,,măcău" au interpretat ,,Iisus ne cheamă jalnic" şi ,,Axionul", ,,Corul de la Crihalma are tradiţie, din 1921 cînd a fost instruit de învăţătorul Bucur Nicolae. În 1971 eram 80 în cor şi cîntam pe 4 voci. Şi astăzi vom interpreta tot pe 4 voci, dar sîntem 14, 7 femei şi 7 bărbaţi. Şi în biserică susţinem liturghia. Spunea un profesor de muzică de la Braşov că la noi la cor avem adevărate soprane, voci deosebite. Aş remarca pe Ghindea Maria, Buja Elena, Mihulicea Elena, Pascu Maria, Zaharie Simona, prof. cantor Coman Mircea, Stoica Ionel, Munteanu Gheorghe şi alţii. Preotul satului Roşală Octavian se susţine" a spus Eugenia Fuciu, profesoară de limba română, de 66 de ani, instructorul corului, dar şi al echipei de fete de la ficioreasca ,,Crihalma". Corul mixt de la Şinca Nouă a fost de departe unul dintre cele mai aplaudate atît pentru interpretare dar şi pentru frumoasele costume. N-a lipsit nici primarul comunei Dumitru Flucuş, membru în cor, dar a fost salutată prezenţa în cor a profesorului universitar de sociologie Gheorghe Roşculeţ şi a profesoarei de economie Silvia Roşculeţ. De la catedrala din Sighişoara a participat corul numit ,,Vox anemi" care a interpretat ,,Pleacă Doamne urechea ta" şi ,,Slavă întru cei de sus". 35 de persoane au urcat pe scenă impresionînd prin prezenţa şi vocile lor speciale. ,,Am venit cu autocarul, atît am încăput. Noi cîntăm la catedrala din Sighişoara ,,Sfînta Treime"şi sîntem mult mai mulţi. Corul nostru a fost înfiinţat din 1963 şi continuăm să cîntăm. Puţini mai sîntem dintre primii corişti" a spus Vlad Eugen. Corul de la Catedrala din Făgăraş condus de prof. Buitan Claudiu a impresionat prin cîntările deosebite prezentate: ,,Troparul Sfinţilor Brâncoveni" şi ,,O Marie Preacurată". ,,Este al doilea an cînd participăm la acest frumos festival. Ne-am format ca şi cor nu demult, de Florii avem 3 ani. ,,O Marie Preacurată" este o cîntare calofonică, tradusă din limba greacă, se cîntă cu notaţie psaltică, dar aici o vom interpreta normal pentru că lumea nu cunoaşte forma originală. Este ceva deosebit şi altfel, vrem să păstrăm vechea formă, greacă, aşa cum s-a cîntat înainte de Anton Pann, cîntarea ortodoxă pură. Se mai păstrează în Dobrogea, în sud că în Transilvania există influenţe săseşti sau ungureşti. Sîntem 20 de membri în cor şi duminica participăm la slujbă la catedrală. Ne întîlnim de 2 ori pe săptămînă şi facem repetiţii" a spus Claudiu Buitan, profesor de muzică la Şcoala din Şoarş. Corul Mixt de la Victoria coordonat de prof. Timofte Ioan reprezintă Biserica ,,Sf, Ilie" unde paroh este Magda Adrian. ,,Am interpretat ,,Doamne Dumnezeule" de Muzicescu şi ,,Ascultă Doamne" de Liviu Comes. Să ţii un cor azi este destul de greu pentru că este la latitudinea fiecăruia să vină la cor sau nu. În trecut aveam 120 de membrii în cor şi am avut deplasări şi concerte în Eleveţia, Germania, Olanda. Astăzi sîntem 50 de corişti, iar la festival am venit 30. Cel mai vîrstnic are 85 de ani, Tănase Dumitru, şi cele mai tinere voci sînt elevele. Corul nostru mai cînta la Mănăstirea Brâncoveanu, tot la două săptămîni noi dam replicile la slujbă, dar acum n-am mai fost invitaţi. Este un festival deosebit" a spus prof. Timofte Ioan. Corul din Viştea de Jos a fost însoţit de preotul Urs Ioan Marius. ,,Este o tradiţie pentru Viştea de Jos să avem cor la biserică. Prof. Malene ne-a ajutat foarte mult, iar de acum singuri ne ocupăm de cor. Am aşteptat festivalul de la Viştea de Sus la care am participat în fiecare an" au spus femeile de la Viştea de Jos îmbrăcate în frumoasele costume populare. Corul de la Drăguş a dat culoare scenei festivalului. A fost însoţit de preotul Roşca Gheorghe, iar vocile femeilor din Drăguş au răsunat la fel ca pe scena de la Muzeul Satului sau de la emisiunea lui Grigore Leşe. Pentru prima dată au participat la festival corul profesionist ,,Astra" din Braşov coordonat de prof. Ioan Oarcea. ,,A fost o încîntare să-i ascultăm. Dacă am fi să dăm note nici nu am putea face departajarea pentru că toate corurile au avut ceva special. Mie mi-au plăcut femeile de la Drăguş şi tinerii de la Catedrala din Făgăraş" a spus un spectator din Sibiu. Corul de la Arpaşu de Sus a fost însoţit de preotul paroh Bunea Lucian, iar cel de la Biserica Sf. Paraschieva de la Victoria de preotul Fogoroş Mihai. Corul de la Lisa a participat pentru prima dată la festival şi a avut ca înaintaşi trei copii îmbrăcaţi în costume populare. Nelipsit de la acest festival este corul bărbătesc de la Vâlcele, Sfîntul Gheorghe care s-a făcut rremarcat prin steagul simbol al comunei care-i atestă şi vechimea. Ultimul cor care a urcat pe scenă a fost cel din Viştea de Sus format din 30 de femei şi bărbaţi. ,,Acest festival este manifestarea care dă viaţă satului nostru, este o mîndrie pentru viştenii de Sus. Îmi doresc trei lucruri pentru acest festival: să se întîmple, să aibă continuitate şi să se implice toată suflarea satului. De şase ani acest cor funcţionează, ne instrueşte Lenuţa Meternă, iar pentru festival prof. Liviu Boantă. Cîntările noastre sînt: ,,Pentru tine Dumnezeu" şi ,,Doamne Dumnezeul meu" a spus Nicu Stoica, membru în corul de la Viştea de Sus.

Actriţa Filothea Varga a urcat pe scenă
 

     Un moment special al festivalului a fost cel prezentat de actriţa Filothea Varga numit ,,Învierea din iadul deznădejdii". Actriţa a recitat poezii de Zorica Lascu şi Nichifor Crainic pe un fond muzical psaltic. ,,Am avut emoţii pentru că încărcătura festivalului a fost deosebită şi am resimţit-o de cînd am intrat în sală. Am ales un moment care să reprezinte scopul festivalului. Le mulţumesc organizatorilor şi în special primarului comunei Viştea, Florin Ioani, pentru invitaţie" a spus actriţa Filothea Varga.

Meniu de post
 

     Toţi participanţii au fost invitaţi la masă, preparatele servite fiind de post şi gătite de un grup de femei din sat şi de o pricepută bucătărească. ,,De ieri (n.r. sîmbătă) am început pregătirile pentru preparatele pe care le servim azi. Am făcut sarmale şi ciorbă de legume, un meniu de post aşa cum era normal. Toată lumea este invitată să servească" a spus Jeniţa Coman de 57 de ani, bucătăreasa festivalului. N-a lipsit vinul pentru invitaţi, sucurile şi cozonacul.

Biserica satului
 

     Biserica din Viştea de Sus datează de la 1848 şi a fost construită cu strădania bărbaţilor din sat. Pe cînd ei s-au înrolat în războiul civil de la 1848, construcţia n-a fost întreruptă, femeile, copiii şi bătrînii înlocuindu-i la edificarea lăcaşului de cult. Biserica este din piatră la bază are formă de navă, cu altar rotund şi trei cupole. Turnul a fost zidit mai tîrziu pînă prin 1856. Era pe atunci, la zidire, preot Ioan Banciu care a notat că a ajutat cu 100 de galbeni hangiul Vasile Polmolea, viştean plecat în ţară, care a mai donat şi un clopot. Toţi sătenii au făcut donaţii în bani şi bucate, iar pr. Matei Vulcan a împrumutat parohia cu bani. La 1889 s-a făcut prima reparaţie de 280 de florini, prin grija pr. Nicolae Clonţea şi a primarului D. Popa, în 1907 s-a zugrăvit de meşterul Gh. Badee din Braşov plătit cu 190 coroane. Pictura s-a realizat între 1946-1947 de pictorii Iosif Was şi Ioan Căzilă pe cînd preot era Nichita Balescu. O reparaţie generală s-a făcut în 1965, iar în 1978 s-a introdus curentul electric. Clopotul cel mare de 300 kg a fost cumpărat în 1920 de viştenii din America, iar în 1957 a fost turnat din nou. Clopotul cel mic de 80 kg a fost procurat în 1897 pentru că primul clopot donat de hangiul Polmolea a fost dat la topit de armata austro-ungară. În anii curenţi, pr. Nicolae Albăceanu a organizat numeroase lucrări de conservare. La 27 august 2006 a avut loc sfinţirea bisericii cu hramul ,,Buna Vestire" de către IPS Laurenţiu Streza. În anul 2012 a fost edificată Poarta de intrare în biserică la iniţiativa fostului primar Gheorghe Tabără şi cu donaţiile sătenilor. De o parte şi de alta a intrării, poarta ne aminteşze de eroii satului căzuţi în primul şi al doilea Război Mondial, dar şi pe localnicul decedat la Sibiu în timpul evenimentelor din Decembrie 1989. 

 

Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
 

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Pastravul de Fagaras

pastrav.jpg

În ediţia tipărită

Chirii modice la ANL

 

     În acest an au primit locuinţe în blocurile ANL patru familii de făgărăşeni. Repartiţia a fost realizată în blocurile A, C, H şi J, în apartamente de 2 camere, iar chiriaşii s-au mutat încă din luna august. Dacă în urmă cu cîţiva ani numărul cererilor depuse în vederea obţinerii unei locuinţe ANL depăşea 1.000, astăzi mai sînt înregistrate doar 70 de solicitări. Tinerii din municipiu nu se mai bat pentru o locuinţă ANL, deşi chiriile sînt sfidător de mici faţă de cele practicate pe piaţa liberă. Dacă în ANL o chirie nu depăşeşte 50 euro/lună, pe piaţa liberă se cer şi 200 euro/lună, în condiţiile unui confort similar (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 
Taximetriştii, nemultumiţi de noile sensuri unice

 

     Începînd cu data de 16 octombrie 2017, Primăria Făgăraş aplică noi restricţii de circulaţie pe unele străzi din municipiu. Acestea au fost stabilite în urma unor dezbateri publice, iar Comisia de circulaţie a definitivat forma restricţiilor. Făgărăşenii care au aflat despre aceste noi modificări au păreri împărţite, unii laudă iniţiativa Primăriei Făgăraş, iar alţii nu sînt de acord cu modificările considerîndu-le inadecvate. (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1657 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

11.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 734
Număr afişări conţinut : 3866345

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare