Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Cetăţile din judeţul Braşov, în topul turismului internaţional
Cetăţile din judeţul Braşov, în topul turismului internaţional Email
Marţi, 10 Martie 2015 10:49

      Toate ţările civilizate îşi respectă trecutul pentru că un popor care nu-şi cunoaşte bine trecutul nu poate privi spre viitor. Istoria este ştiinţa care se ocupă de cunoaşterea evenimentelor din trecut, care studiază prezentul prin prisma fenomenelor care au creat acest prezent şi, mai mult decît atît, scrutează viitorul. Istoria este o ştiinţă care evoluează mereu şi scoate la suprafaţă tot timpul elemente noi care ajută din ce în ce mai mult la înţelegerea unor fenomene actuale. De pildă multe evenimente pe care le-a redat Biblia au fost dovedite pe cale ştiinţifică de către arheologi. Un exemplu concludent ar fi mormîntul Maicii Domnului descoperit la Ierusalim de către arheologi în urma inundaţiilor din anul 1971. Istoria leagă trecutul de prezent şi viitor, leagă prezentul de trecut şi viitorul de trecut şi prezent. Toate evenimentele pe care le trăim acum îşi au originea într-un trecut mai îndepărtat sau mai apropiat. Istoria se studiază prin documente scrise, numismatice (monezi ), toponime şi arheologie. Cele mai dezvoltate ţări din Uniunea Europeană îşi conservă foarte bine castelele şi cetăţile şi atrag foarte mulţi turişti. Pînă nu demult la noi nu a existat acest interes din partea autorităţilor dar se pare că în ultimii ani începe să se mişte ceva, dar cu paşi destul de greoi, cu paşi de melc.

Judeţul Braşov-pe locul doi în topul destinaţiilor turiştilor străini
 

     ,,Anul trecut numărul turiştilor străini care s-au cazat la noi a crescut cu 50%, am avut americani, spanioli, nemţi. Cea mai mare creştere a fost la grupurile de turişti din Asia, cei mai mulţi din Japonia“ spunea un reprezentant al hotelului de cinci stele Aro Palace din Braşov. Judeţul Braşov a atras numai în unsprezece luni circa 132.000 de vizitatori din afara României. Aceşti turişti vin ca să ne cunoască istoria pe care noi o ignorăm, vin să ne cunoască trecutul pe lîngă care noi trecem nepăsători. Într-o emisiune, pe unul din canalele româneşti de televiziune, moderatoarea l-a întrebat pe reprezentantul Ambasadei Japoniei la Bucureşti despre miracolul japonez şi i-a cerut o recomandare pentru români. ,,Investiţi în cultură şi în educaţie“ a spus acesta. Din nefericire la noi numărul şcolilor se reduce odată cu numărul dascălilor fără ca edililor şi guvernanţilor să le pese prea mult. Explicaţie este una singură, un popor needucat şi sărăcit este mult mai uşor de manipulat. În ciuda fluxului tot mai mare de turişti străini care vin să ne viziteze mai ales mănăstirile şi cetăţile medievale, România nu are la ora actuală un site turistic oficial în care potenţialii vizitatori să obţină corect şi la timp informaţiile de care au nevoie. Asta în timp ce vecinii noştri polonezi şi cehii, de exemplu, depun eforturi uriaşe în acest sens. Ei investesc sume fabuloase pentru a-şi pune oraşele şi citadelele istorice pe harta destinaţiilor turistice din circuitul internaţional, astfel că sumele de bani investite se recuperează întreit. Judeţul Braşov reprezintă unul dintre cele mai puternice branduri turistice din România şi cel mai cunoscut din Transilvania. Anul trecut a avut 132.000 de vizitatori străini în timp ce Judeţul Timiş a avut numai 74.000 de vizitatori, iar Mureşul şi Clujul 70.000. Acestea fiind spuse să facem un mic tur al cetăţilor din Transilvania.

Cetăţile Transilvaniei
 

     Vorbim mai întîi despre cele Şapte cetăţi: Sibiu, Braşov, Mediaş, Sighişoara, Bistriţa, Cluj, Orăştie, Sebeş, şi Reghin împreună cu scaunele lor. Apoi oraşele cetăţi precum Aiud, Alba-Iulia, Deva, Făgăraş, Hunedoara şi Turda. Mai sînt cetăţile secuieşti Balvanyos, Baraolt, Cârţa, Ciuc, Gurghiu, Sf. Gheorghe. În districtul Braşov cele mai importante locaţii turistice sînt Cetatea Făgăraşului, Castelul Bran şi Cetatea Râşnov. Un alt important brand turistic, pus recent în circulaţie, se află în scaunul Rupea. Este vorba de Cetatea Rupea care a început să atragă turiştii ca un magnet.

Cetatea Făgăraşului-locul II în topul Hooper
 

     Este normal să începem călătoria noastră de la Făgăraş, în primul rînd pentru că urbea noastră constituie un reper important pentru întreaga istorie a Transilvaniei. La Făgăraş s-au primit delegaţii imperiale, turceşti, tătare şi a fost un liant cu Ţara Românească şi Moldova. Numai în luna august a anului trecut Cetatea Făgăraşului a avut 10.000 de vizitatori. Începînd cu anul 2012 au început la acest obiectiv lucrări de restaurare fiind preconizată o sumă de 84 de miliarde de lei. Muzeografii s-au străduit să pună în valoare cetatea şi tezaurul ei. Este vorba de 24 de încăperi la etajul 1 şi două dintre cele patru turnuri de apărare pentru circuitul turistic. Nu sînt de lepădat nici colecţiile expuse la Muzeul ,,Valeriu Literat“ ce cuprind arheologie, arme, numismatică, carte veche, documente, lapidarium, glăjărie, artă decorativă şi plastică, ceramică populară, port popular, ţesături, obiceiuri, icoane pe sticlă, arta lemnului, meşteşuguri. Alte trei camere de la acest nivel au fost destinate colecţiei particulare Carol Fulop Szocs. A mai fost expusă şi o impresionantă colecţie de arme adusă de la Muzeul Brukenthal din Sibiu cu care muzeul din Făgăraş are o frumoasă colaborare. Din păcate lucrările s-au oprit însă invocîndu-se lipsa banilor dar în campaniile electorale se cheltuiesc sume importante de la bugetul local, bani din buzunarul nostru, pentru concerte, manele, mici şi bere. Ca să nu mai spunem că procurorii anticorupţie au descoperit că o parte din sumele de bani alocate de CJ Braşov şi Primăria Făgăraş pentru lucrările din Cetate s-au întors în buzunarele edililor locali şi judeţeni în loc să fie cheltuite conform destinaţiei lor. Poetul latin Juvenal spunea ironic ,,Panem et circenses“ adică daţi poporului pîine şi circ. Foarte multe revolte erau oprite în Roma cu spectacole de gladiatori udate în vin şi pîine. Lipsa de interes pentru istoria noastră este umplută cu ,,pîine şi circ“. Edilii locali au dat drumul la lebede pe lac dar vorba, tot a unei maxime latine, ,,una hirundo non facit ver“, adică ,,o rîndunică nu aduce primăvara“. Este regretabilă lipsa subită a banilor din moment ce bastionul nostru medieval este, potrivit unui clasament realizat de Hooper-site dedicat planificării călătoriilor, al doilea cel mai frumos castel din lume. Clasamentul Hooper a fost publicat de Huffington Post. Jurnaliştii străini îndeamnă turiştii să vină la noi, la Făgăraş. Tot ei consideră că Cetatea este foarte impresionantă şi tot ei scriu că este una dintre cele mai mari cetăţi din Estul Europei şi un simbol al puterii regionale din secolul al XVII-lea cînd a fost extinsă şi consolidată. Cetatea Făgăraşului este situată pe locul II după celebrul castel Neuschwanstein din Germania care a fost construit în secolul XIX. de regele Ludovic al II-lea al Bavariei drept omagiu adus marelui titan al muzicii germane Richard Wagner. Castelul bavarez atrage anual peste 1.300.000 de vizitatori. După modelul acestui castel Walt Disney a ridicat castelul ,,Frumoasa din Pădurea Adormită“ din parcul de distracţii Disneyland. Pe locul al III-lea, după Cetatea Făgăraşului, se află Castelul Durham din Regatul Unit al Marii Britanii, edificiu inclus în lista patrimoniului mondial UNESCO încă din anul 1986. Bazele acestei clădiri au fost puse de către celebrul Wiliam Cuceritorul prin secolul XI. Trebuie menţionat că Durham este cel de-al treilea important centru universitar după Oxford şi Cambridge. Aşadar avem cu ce ne mîndri. Să lăsăm pomenile electorale, manelele, mici, berea şi furtul banului public şi să redăm Cetăţii Făgăraşului importanţa bine meritată. Dacă edilii locali n-au promovat edificiul deşi au cheltuit sume mari de bani invocînd acest scop, au făcut-o alţii pentru noi. Starea de fapt o putem pune sau pe seama ignoranţei, sau a relei credinţe sau a lipsei patriotismului local.

 

 


Scurt istoric
 

 

     Istoricul A.D. Xenpol spune că la 1290 domn al Făgăraşului era Tihomir căruia i-a succedat Basarab. Prima atestare documentară a Făgăraşului este datată la 11 martie 1291 ca urmare a unui document emis de regele Ungariei. ,,Noi, Andrei, din mila lui Dumnezeu, regele Ungariei, vă aducem la cunoştinţa tuturor cărora se cuvine că..., magistrul Ugrinus, iubitul şi credinciosul nostru, ridicîndu-se în acea adunare a noastră, a cerut să i se înapoieze şi restituie nişte moşii ale sale numite Făgăraş şi Sîmbăta, aflătoare lîngă rîul Olt, zicînd că i-au fost înstrăinate pe nedrept şi a înfăţişat actele şi privilegiile sale cu privire la aceasta...“ În anul 1324 regele Carol Robert îl numea pe Basarab ,,voievodul nostru transalpin“. Un studiu din analele franciscane ne aduce la cunoştinţă faptul că în anul 1342 aveau loc lucrări de fortificaţie la Făgăraş şi Bran sub conducerea şi finanţarea lui Ludovic I. La 20 ianuarie 1368 Vladislav (1364-1377), urmaşul lui Nicolae Alexandru emite la această dată un document în care se intitulează ,,Ladislaus, Voievoda Transalpinus et Banus de Zeverino, Dux de Fugrus“. Mircea cel Bătrîn ( 1386-1418 ) se intitulează: ,,...stăpînitor şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei şi peste munţi, încă şi peste ţările tătărăşti şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg, Banatului de Severin şi de amîndouă părţile peste toată Podunavia pînă la Marea cea Mare şi cetăţii Dârstorului stăpînitor“. La data de 14 aprilie 1399 la Universitatea din Viena este menţionat un student făgărăşean. Este vorba de Johannes Luce de Fugerisch de Septemcastris, adică din Făgăraş-Transilvania. Între 1418-1420 Ducatul Făgăraşului este păstrat de Mihail, fiul lui Mircea. La data de 8 februarie 1431 Vlad Dracul se intitulează într-un document din Nurnberg ,,Val, Transalpina dominus et Terrarum de Omlasch et de Fagaras dux“. Tot aici el ratifică o serie de învoieli cu negustorii braşoveni. În anul 1456 fiul său, Vlad Ţepeş, se va intitula ,,Vlad Vodă al Ţării Româneşti şi herţeg al Făgăraşului“. În anul 1457 românii din Făgăraş opun rezistenţă armată noii stăpîniri a lui Ladislau V după cum reiese dintr-o scrisoare trimisă de acesta braşovenilor, din cauza persecuţiilor religioase şi naţionale aplicate în alte zone ale regatului maghiar. Între 1511-1518 Cetatea Făgăraşului este condusă De Paul de Thomor, castelan şi căpitan, nimeni altul decît eroul de la Mohacs care era cît pe-aci să-l învingă pe Soliman Magnificul doar cu armata Transilvaniei. În ceea ce priveşte Cetatea Făgăraşului, fortificaţia iniţială a fost ridicată probabil în sec. XII. ,,Zidurile erau de lemn, înconjurate de un şanţ şi un val de pămînt. Pare a fi fost o cetate voievodală, dar a fost distrusă de un incendiu la mijlocul sec. al XIII-lea“ ( Marius MUNTEAN, Cetăţi Transilvane, East West Print, Timişoara, 2014 p. 256 ) Acelaşi lucru este împărtăşit şi de profesorul făgărăşean Gheorghe Dragotă: ,,Istoria cetăţii de piatră nu începe înainte de sfîrşitul secolului XIV. Nu putem omite existenţa unei fortificaţii, nicăieri menţionată documentar, care a stat la baza construcţiei ulterioare. În secolele XII-XIII a existat, pe aproximativ aceeaşi arie ca şi cetatea de piatră, o fortificaţie voievodală din lemn, cu val de pămînt, ale cărei puţine urme se află astăzi în muzeu, şi care demonstrează vechimea organizării autohtone voievodale timpurii din acest ţinut“ ( Gheorghe DRAGOTĂ, Cetatea Făgăraşului, Muzeul Ţării Făgăraşului ,,Valeriu Literat“, 720 de ani de istorie a Făgăraşului, Editura Altip, Alba-Iulia, 2011, p. 9 ) În anul 1310 Ladislau Apor, Principele Transilvaniei, a ridicat o nouă cetate. Între 1368-1464 cetatea şi domeniul intră în posesia domnitorilor valahi din Ţara Românească. În secolul al XV-lea Ştefan Mailat transformă cetatea într-un castel feudal.

Turcii nu au reuşit să cucerească Cetatea Făgăraşului
 

     De remarcat este faptul că cetatea rezistă unui asediu iniţiat de o puternică forţă combatantă otomană. ,,La 1541, turcii atacă Regatul Maghiar. Conduşi de Mustafa Paşa turcii asediază cetatea şi, printr-un şiretlic îl prind pe Mailat. O oştire de 50.000 de oameni nu reuşeşte însă a intra în cetate. Închis la Stambul, la Yedicule, Mailat moare după vreo 10 ani în temniţă“ (op.cit. Marius MUNTEAN, Cetăţi...p. 258 )

Petreceri udate cu vin din belşug
 

     Nobilimea făgărăşeană se respecta şi trăia pe picior mare. Aceşti nobili ştiau să petreacă pentru că de patru ori pe an ei încingeau nişte chefuri de pomină la care se tăiau cîte cincizeci de purcei. Nici Doamna Stanca, nefericita soţie a lui Mihai Viteazul, nu s-a ţinut departe de această protipendadă făgărăşeană în timp ce soţul ei i-a oferit drept domeniu cetatea şi împrejurările. Ea organiza în Cetatea Făgăraşului cele mai frumoase serate muzicale la care participau toate augustele soţii ale nobililor făgărăşeni.

Făgăraşul-centru politic
 

     ,,În vremea Annei Bornemisza ( soţia principelui Mihail Apaffy I ) la Făgăraş au fost primite peste 50 de solii străine. Cele mai numeroase au fost din Moldova şi Ţara Românească, astfel că Făgăraşul s-a impus ca un important centru al legăturilor dintre cele trei ţări române“ ( Cetatea Principeselor, Florentin OLTEANU, Ana MAGO, Lucreţia OLTEANU, op.cit. Muzeul....p.61 ) Bineînţeles că toate aceste tratate au fost ratificate în incinta Cetăţii Făgăraşului. La data de 25 mai 1685 Dieta ratifica aici Confederaţia cu Ţara Românească. Tot la noi au ajuns şi soliile Înaltei Porţi-cele ale Sultanului şi ale Marelui Vizir; ale Vizirului din Buda, ale Paşei din Oradea şi ale Paşei din Timişoara. Nu au lipsit nici delegaţiile tătarilor la Făgăraş. Chiar şi Ioan Sobieski, eliberatorul Vienei, şi-a trimis aici mesajele. Un alt eveniment foarte important s-a petrecut în anul 1675, la data de 28 aprilie. La noi în cetate s-a semnat un tratat de alianţă între Franţa şi Transilvania. Se stipula un ajutor din partea Franţei împotriva Austriei.

Cetatea Rupea
 

     În anul 2013 Cetatea Rupea s-a bucurat de 45.000 de vizitatori doar în cinci luni, în acelaşi an a fost şi redeschisă şi redată circuitului turistic. Anul trecut a înregistrat un număr record de 115.000 de vizitatori. Este unul din cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul ţării noastre. La Rupea primele semne de aşezări omeneşti datează din paleolitic şi neoliticul timpuriu ( 5.500-3500 ). ,,În vremi demult apuse, aici se zice că era cetatea Rumidavei. Poveşti mai mult sau mai puţin spuse, pretind că în faţa zidurilor ei s-ar fi sinucis Decebal...“ ( op.cit. Marius MUNTEAN, Cetăţi..., p. 177 ) Prima atestare documentară a cetăţii datează din anul 1324, atunci cînd saşii de pe Ardeal, care s-au răsculat împotriva regelui Ungariei Carol Robert de Anjou, s-au refugiat în interiorul ei conform unor date. Alte informaţii susţin că a avut loc o luptă între saşi şi armata transilvană condusă de voievodul Tamas. Saşii sprijineau pe altcineva la tron. Cert este că Henning, căpetenia saşilor, moare în luptă. Cetatea era cunoscută sub denumirea de Castrum Kuholm.

 

 

 

Documentele din secolul al XV-lea menţionează faptul că cetatea constituia un important centru comercial şi meşteşugăresc în care activau douăsprezece bresle. De-a lungul timpului ea a servit drept fortificaţie dar şi refugiu pentru populaţia din împrejurimi. Importanţa ei a crescut din cauza poziţiei strategice pentru că s-a aflat la îmbinarea drumurilor ce făceau legătura între Transilvania, Moldova şi Ţara Românească prin popasurile Sud-Estice. ,,Cohalmul devine Rupea abia în secolul XX. Pînă atunci a fost Reps, Kohalom sau, aşa cum începe prezentarea: Cohalm. Numele, cel maghiar cel puţin, duce cu gîndul la o <<movilă de piatră>>-bazalt de altfel, cum probabil le apărea locuitorilor din acea perioadă, dealul ce avea să adăpostească cetatea. Saşii, cum altfel, au înfiinţat localitatea cît ce i-a adus Geza Kiraly, i-au zis Kozd, şi-au aşteptat marea invazie tătară de la 1241 ca aceştia s-o radă de pe faţa pămîntului. Meticuloşi cum îi ştim, au reconstruit-o, iar în 1324 o întîlnim în documentele cancelariei regelui Ungariei sub numele de Kuholm...Fortificaţia a fost construită în trei etape, de unde au şi apărut trei cetăţi. cetatea de sus, este prima, ridicată încă înainte de venirea saşilor, urmează cele de mijloc ( secolul al XV-lea pînă la începutul secolului al XVII-lea ) şi de jos, ridicată în secolul al XVIII-lea. Caracteristic şi plin de farmec în acelaşi timp este forma cetăţii de melc şi existenţa unui turn pentagonal, unic în Europa“ ( ibidem p. 177 ) Pe lîngă cetate s-a dezvoltat ulterior şi localitatea. În partea de jos, în tîrg, va lua fiinţă o altă cetate în jurul bisericii evanghelice care a fost ridicată în secolele XIV-XVI. Deşi cetatea a fost cunoscută multă vreme ca ,,ţărănească“ localnicii îi spuneau ,,Burg“ sau ,,Schloss“.

Farmec ţesut cu legende
 

     Unicitatea cetăţii este dată şi de farmecul poveştilor ţesute în umbra ei. Incursiunile care au pîrjolit cetatea nu au fost numeroase dar în urma acestora s-au ţesut adevărate legende. ,,Aşa se zice, că la 1421, cînd Murad bey a invadat Transilvania, populaţia s-a retras îndărătul zidurilor. Erau printre ei şi Ioan Lebei cu soţia lui Maria. Cînd turcii au pătruns în cetate, unul din cei ce a căzut în captivitate a fost şi Ioan. A avut noroc, că turcii au făcut măcel umplînd cetatea de sînge pînă la genunchii oamenilor. Maria a scăpat. După ce turcii s-au retras, a pornit şi ea în căutarea soţului, a ajuns la Ierusalim, în Siria, pe malul Eufratului. Lacrimile ei au înduioşat inima sarazinului care a acceptat să-i elibereze soţul în urma a trei probe. Nimeni nu-i rezistă Mariei, nici ticăloşii, nici leii fioroşi; după cinci ani reuşeşte să-şi aducă soţul înapoi“ ( ibidem p. 178 )

Castelul Bran
 

     Fictiva reşedinţă a lui Dracula este unul dintre cele mai căutate site-uri turistice din lume. În anul 2013 la Castelul Bran au fost fost 490.000 de vizitatori iar în anul 2014 fluxul de turişti a crescut aici cu 8 %. Cetatea Bran a fost ridicată de cavalerul teuton Dietrich începînd cu anul 1212. Fortificaţia avea rolul de a închide drumul spre Ţara Românească prin pasul dintre Munţii Bucegi şi Piatra Craiului. Iniţial primele fortificaţii au fost din lemn dar în anul 1377 saşii ridică o fortificaţie de piatră. Acest lucru avea loc în vremea domniei regelui Ludovic. La data de 19 noiembrie 1377 este emis în acest sens un document care confirma saşilor din scaunul Braşovului- ,,totaque communitas Saxonum sedis Brassouiensis“- dreptul de a ridica la Bran un ,,promiserunt novum castrum in lapide Tydrici edificare“. Acest lucru s-a făcut pe cheltuiala şi cu meşterii saşilor. Braşovenii primesc promisiuni din Ţara Românească preccum că dacă va ajunge sub influenţa acesteia vama se va muta de la Ruffa Arbor (Rucăr) la Bran, lucru care ar fi adus mai multe venituri, mai ales de ordin financiar. ,,Cetatea aflată pe o stîncă înaltă de 60 de metri, se termină în cinci ani şi primeşte mai multe sate. Între ziduri se cantonează o garnizoană de mercenari, vreo douăzeci-treizeci de arcaşi şi balistari cu rolul de a ţine inamicul la porţile Branului pînă la sosirea de ajutoare de la Braşov sau Râşnov. Branul a devenit baza pentru incursiunea lui Sigismund de Luxemburg din 1395 în Ţara Românească, ocazie cu care a fost îndepărtat Vlad Uzurpatorul şi înscăunat Mircea cel Bătrîn. Mircea preia cetatea la 1412; el înfiinţează aici o vamă, unde se încasa <<de la călăreţu ce trece pe la Turciu 3 bani, iar pedestru 1 ban>>“ ( ibidem. p. 224 ) Branul este vîndut braşovenilor la sfîrşitul secolului XV de către Vladislav, regele Ungariei, cu tot cu împrejmuirile sale în schimbul sumei de 1000 de florini. Călătorul italian Giovanni Andrea-Gromo spunea în secolul XVI despre Bran că este ,,un castel foarte puternic şi foarte bine păzit, întotdeauna înzestrat cu tot ce e trebuitor pentru o apărare puternică. Rîul ce curge la poalele cetăţii spală pietriş de aur“. Apare în documente cu titulatura de castel în vremea domnitorului Laiotă Basarab ( 1473-1476 ) La data de 14 Decembrie este semnalată şi prezenţa domnitorului Mihai Viteazul însoţit de Doamna Stanca, soţia dommnitorului Mihai Viteazu, care a poposit aici pentru trei zile.

 

 


Brandul Dracula-o ficţiune bănoasă
 

 

     Pe buzele oamenilor de pe întregul mapamond se află două nume legate de România: Hagi şi Dracula. ,,Castelul lui Dracula, nu are nimic cu Ţepeş. Acesta a trecut prin pasul Branului abia reînscăunat, mergînd spre Braşov, unde a semnat o înţelegere cu negustorii de aici, pentru a-şi acorda ajutor reciproc în caz de atac otoman“ ( ibidem p. 225 ) Ar trebui şi noi, făgărăşenii, să ne legăm de două branduri care n-ar fi deloc de neglijat: Pall Tomory sau Paul de Thomor-eroul de la Mohacs, care a fost castelanul Făgăraşului, şi Elisabeta Bathory. Se ştie că la Făgăraş a fost o asemenea prinţesă care a murit în acelaşi an cu fioroasa contesă care a măcelărit 600 de fecioare în castelul ei din Slovacia. Nu ştim dacă au fost una şi aceeaşi persoană dar este cert faptul că proveneau din aceeaşi familie.

Cetatea Rîşnov
 

     În anul 2012 statisticile semnalau aici 78.000 de turişti iar în anul 2013, pînă la data de 22 iulie, s-a preconizat o cifră de 91.537 de vizitatori la Râşnov. În anul 2014 cifra s-a mărit: 106.733 de turişti au vizitat Cetatea Rîşnov. Numele de Rîşnov vine de la Rosenau care înseamnă Valea Trandafirilor. Numele a fost dat de saşii care au înfiinţat localitatea între anii 1211-1225. Prima aşezare a fost de lemn şi pămînt dar urme mai vechi demonstrează că aici a existat o aşezare ce datează încă din Epoca Bronzului. Şi din perioada romană s-au găsit urme. Legenda spune că cetatea a fost construită încă din vremea teutonilor. După ce aceştia au plecat sau, mai bine zis, au fost fugăriţi, saşii au întărit cetatea cu ziduri de piatră. În anul 1335 tătarii pustiesc toată Ţara Bârsei dar Cetatea Rîşnovului rezistă împreună cu cea de pe Tîmpa. În anul 1421 vin turcii dar entuziasmul lor piere repede cînd văd poziţionarea cetăţii: pe o stîncă abruptă ce putea fi atacată doar din partea de est. Cetatea era prevăzută cu ziduri înalte de 5 metri, 8 bastioane şi intrare fortificată, lucru ce a făcut să reziste la două asedii turceşti: în anul 1436 şi 1441.

 

 

 

,,Terenul accidentat mărea dificultatea construirii dar şi cuceririi cetăţii, traseul urmînd culmea dealului şi fiind neregulat“ ( ibidem p. 245 ) Cetatea servea ca bastion de apărare dar şi ca centru de refugiu pentru comunitatea din oraş într-un moment de invazie. ,,Tot aici cercetări recente au scos la iveală o capelă dreptunghiulară despre care se crede că ar fi Capela Sf. Gheorghe, pomenită în documente în secolul al XIV-lea“ ( ibidem ) În anul 1247 regele Ungariei Sigismund de Luxemburg acordă Râşnovului dreptul de a ţine tîrguri. ,,Prin <<oppidum>> trecea drumul ce unea Braşovul cu Ţara Românească prin culoarul Rucăr-Bran şi cel ce lega Valea Râşnoavei cu Făgăraşul prin Zărneşti, Poiana Mărului. Încă de pe vremea lui Ţepeş Vodă, negustorii munteni veneau spre Braşov cu mărfuri pe care le schimbau pe arme...Muntenii se întorceau fără nimic plîngîndu-se că pe drumul Branului i-au jefuit hoţii. Ţepeş s-a îmbrăcat în ţăran şi i-a urmărit văzînd că banii erau la chimir, iar la Târgovişte aduceau înapoi <<minciuna>>. Ţepeş a făcut ce ştia mai bine, i-a tras în ţeapă, iar drumul a căpătat denumirea de <<Şirul hoţilor>>“ ( ibidem p. 246 ) În oraş se află şi ctitoria lui Radu I ridicată începînd cu anul 1384. Este vorba de biserica Sf. Nicolae care a fost restaurată în anul 1600 de Mihai Viteazul. ,,Tot în centrul oraşului se află Biserica Evanghelică săsească, ridicată în secolul al XIV-lea ca şi bazilică romanică şi fortificată în stil gotic secole mai apoi“ ( ibidem p. 248 )

Bisericuţa păgînilor
 

     Şi Râşnovul poartă poveşti minunate. ,,Asediile turceşti asupra Râşnovului sînt legate şi de aşa zisa Bisericuţă a Păgînilor aflată pe drumul spre Poiană al Braşovului. Aici ar fi fost din vremuri păgîne un templu unde s-au refugiat cîţiva călăreţi turci, înfrînţi la unul din asediile asupra cetăţii. Au umblat turcii mult prin pădurile braşovene, ascunzîndu-se din calea apărătorilor saşi. S-au oprit într-o peşteră şi-au ridicat o căsuţă şi o masă de piatră pentru ofrande...“ ( ibidem )

Istoria-conştiinţă şi bani
 

     ,,Fiecare generaţie rescrie istoria potrivit sensibilităţii şi modului ei de gîndire. Chiar dacă versiunile rezultate nu sînt pe de-a-ntregul diferite, deoarece se raportează la acelaşi trecut, ele compun totuşi o plajă nesfîrşită de tonuri şi nuanţe, redesenată mereu-potrivit frumoaselor metafore a lui Daniel Barbu-de valurile mişcătoare ale memoriei. Rezultă de aici că relaţia care se stabileşte între diferitele generaţii şi contextul istoric pe care îl trăiesc ne poate ajuta să înţelegem mai bine cum şi de ce se scrie istoria“ se exprimă atît de frumos şi de plastic Sorin Mitu. ( Sorin MITU, Transilvania mea, Istorii, mentalităţi, identităţi, Editura Polirom, Iaşi, 2006, p. 33 )Cunoaşterea temeinică şi reală a trecutului ţine de conştiinţă dar un popor inteligent poate scoate de aici şi bani frumoşi. Sîntem noi, românii, atît de inteligenţi...!? ( Ştefan BOTORAN )

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Caută in site ...

Adio, Majestate!

 

      România iubeşte monarhia. Ar fi concluzia la care ar ajunge orice persoană care deschide televizorul, ascultă radioul sau citeşte presa scrisă, pentru că mijloacele media abundă de articole despre regele Mihai şi monarhie. Dar dacă ne-am întoarce în urmă cu vreo două decenii, lucrurile n-ar sta chiar aşa. Regele Mihai a fost alungat din ţară de regimul post-decembrist condus de Iliescu şi Roman, aşa cum s-a întîmplat în 1947, pe vremea regimului bolşevic. Urmaşii acelor comunişti, pesediştii actuali, depun flori şi lumînări pentru monarhul României care a trecut la cele sfinte, iar pe bloguri postează mesaje de compasiune arătîndu-şi astfel nesimţirea.
     Fiind într-o vizită în Danemarca, am avut ocazia să trăiesc vizita familiei regale în oraşul în care am poposit vreme de o săptămînă. Au fost multe pregătiri, oficialităţile au fost băgate în priză cu mult timp înaintea vizitei. Localnicii erau preocupaţi să-şi întîlnească Regina, iar în ziua sosirii familiei regale, locul era înţesat de lume. Oraşul nu avea mai mult de vreo 20.000 de locuitori, dar atunci numărul celor prezenţi era şi de cinci ori mai mare. Era puhoi de lume. Eu nu mai văzusem atîta agitaţie şi oameni la un loc de pe vremea cînd Ceauşescu vizita vreo localitate. Pe cînd eram în anul I de facultate, era anunţată participarea preşedintelui ţării la deschiderea anului universitar, la Cluj. Cîtă zarvă, eram forţaţi să ieşim, să-l aclamăm! Pe noi, bobocii, ne-au închis pe stadionul din Cluj ca pe nişte oi, pentru a vedea iubitul conducător cît de ovaţionat este de tineri. Ceva similar era şi în oraşul danez, la vizita Reginei. Deosebirea însă consta în faptul că acei cetăţeni au mers la întîlnirea cu Regina din plăcere, pe cînd noi eram forţaţi. Le zîmbeau feţele, plîngeau oamenii de emoţie.

Citește mai departe...

Vizitatori online

Avem 752 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

8.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 738
Număr afişări conţinut : 3959667

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare