Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje 14 pe un loc la Cotroceni
14 pe un loc la Cotroceni Email
Marţi, 07 Octombrie 2014 10:20

 

 

Şase absolvenţi de drept, doi economişti, doi ingineri, un profesor de fizică şi unul de filozofie, un sociolog şi un politolog au intrat în competiţia pentru prezidenţialele din noiembrie Cei 14 candidaţi deţin, în total, 20 de apartamente şi 16 case, 49 de terenuri intravilane şi 27 terenuri agricole

    „14 pentru Cotroceni” este refrenul din această toamnă! Dintre aceştia, pentru prima oară, şi două femei care se întrec să ocupe prima funcţie în stat. Cu toţii mai au însă ceva în comun: au agonisit averi importante, fie că vorbim de clădiri, terenuri sau bijuterii. Campania electorală pentru primul tur al prezidenţialelor din 2 noiembrie a început vineri, 3 octombrie, la ora 00.00, va dura 30 de zile şi se va încheia sîmbătă, 1 noiembrie, la ora 7.00. În această perioadă, candidaţii pot face propagandă prin mitinguri, afişaj, presă, cu respectarea unor reguli.
 

Cine sînt cei 14 candidaţi la alegerile prezidenţiale
 

     Alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie vor stabili cine va fi viitorul preşedinte al României. 14 candidaţi şi-au depus candidaturile la Biroul Electoral Central pînă la data limită prevăzută de lege, respectiv 23 septembrie, ora 24.00.
Victor Viorel Ponta
(Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC). Are 42 de ani şi candidează pentru prima dată la presedinţie.
Klaus-Werner Iohannis
(Alianţa Creştin-Liberală PNL-PDL). Are 55 de ani. A fost primarul Sibiului din anul 2000 şi candidează la funcţia supremă în stat după ce fostul lider al PNL, Crin Antonescu, a renunţat la candidatură.
Elena Udrea
(Partidul Mişcarea Populară) Are 41 de ani, fiind cel mai tînăr candidat la Preşedinţie. A fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului în cabinetul condus de Emil Boc. A demisionat din PDL după alegerea lui Vasile Blaga în funcţia de preşedinte al partidului şi a devenit lider PMP.
Monica Luisa Macovei
Are 55 de ani şi candidează independent. A fost ministru al Justiţiei şi a demisionat din PDL pentru a candida la alegerile prezidenţiale.
Călin Popescu Tăriceanu
Are 62 de ani şi a fost premier al României. În prezent este preşedintele Senatului, iar la funcţia supremă în stat candidează independent.
Teodor Meleşcanu
Are 73 de ani şi a fost director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE). Fost ministru de Externe, Meleşcanu candidează ca independent la funcţia de preşedinte.
Dan Diaconescu
(Partidul Poporului – Dan Diaconescu). Are 46 de ani, este ziarist, prezentator, fondator al televiziunilor OTV şi DDTV. În 2010 a format Partidul Poporului.
Kelemen Hunor (UDMR)
Are 47 de ani şi este ministru al Culturii şi vicepremier în cabinetul condus de Victor Ponta.
Szilagyi Zsolt
(Partidului Popular Maghiar din Transilvania). Are 46 de ani. Din 2008, de cînd a fost numit şef de campanie al candidatului Tokes Laszlo la alegerile europarlamentare din 2009, şi pînă în prezent este şeful de cabinet al acestuia, la Bruxelles.
Corneliu Vadim Tudor
(PRM). Are 65 de ani şi candidează pentru a cincea oară la alegerile prezidenţiale. În anul 2000 a ajuns în turul doi al scrutinului, pe care l-a pierdut în faţa lui Ion Iliescu.
Constantin Rotaru
(Partidul Alternativa Socialistă). Are 59 de ani, este om de afaceri. A candidat la alegerile parlamentare pentru Parlamentul European din 25 noiembrie 2007 şi în 2009 a candidat la Preşedinţia Romîniei.
William Brînză
(Partidul Ecologist Român) Are 42 de ani şi este deputat.
Mirel Mircea Amariţei
(Partidul Prodemo). Este de profesie avocat şi este liderul partidului Prodemo. Numele său apare în dosarul privind insolvenţa Realitatea Media. Amariţei este acuzat că, alături de Maricel Păcuraru şi Sorin Ionuţ Barbu, a antedatat contracte de cesiune, pentru a prejudicia societatea.
Gheorghe Funar
Are 65 de ani şi candidează independent la funcţia de preşedinte. A fost primar al oraşului Cluj-Napoca şi secretar general al Partidului Romînia Mare.
 

Ce averi au candidaţii la prezidenţiale
 

     Majoritatea candidaţilor la alegerile prezidenţiale au o situaţie materială foarte bună, ei deţinînd, în total, 20 de apartamente şi 16 case, 49 de terenuri intravilane şi 27 terenuri agricole, potrivit declaraţiilor de avere depuse la Biroul Electoral Central.
     Candidatul cu cele mai multe locuinţe declarate este Klaus Iohannis - trei case şi trei apartamente, urmat de Monica Macovei - trei apartamente şi două case - şi Călin Popescu Tăriceanu - patru apartamente şi o casă.
     Lista continuă cu Victor Ponta şi Constantin Rotaru (trei apartamente şi o casă), Kelemen Hunor (două case), Teodor Meleşcanu şi Gheorghe Funar (o casă şi un apartament), Elena Undrea (o casă şi o cotă parte dintr-un alt imobil) şi William Brînză (apartament). Deşi figurează cu o singură locuinţă, Brînză deţine patru spaţii comerciale din a căror închiriere realizează 19.125 euro pe lună.
     Din cei paisprezece candidaţi, Corneliu Vadim Tudor şi Mircea Amariţei declară că nu au în proprietate case sau apartamente. Un alt competitor care nu are locuinţă în proprietate este Dan Diaconescu, însă acesta menţionează că a vîndut în 2013 nouă imobile în valoare de circa 1.670.000 de euro în Bucureşti şi unul în Sinaia, pentru 48.600 euro. De asemenea, candidatul are şapte spaţii comerciale de 6.000 mp.
     Cea mai mare suprafaţă de teren este deţinută de Elena Udrea – circa 13.000 mp de teren în Bucureşti şi 420.600 mp de teren agricol, urmată de Dan Diaconescu, cu 10.000 mp de teren intravilan în Bucureşti, şi Monica Macovei, care are 10.000 mp de teren în judeţul Constanţa.
     Dintre candidaţi, William Brânză are cele mai mari datorii la bănci şi la persoane fizice, însumînd 650.000 euro. La polul opus, Elena Udrea a acordat împrumuturi totale de peste 3.400.000 lei şi 480.000 euro unor societăţi comerciale, precum şi de 45.000 lei unor persoanel fizice.
 

Victor Ponta
 

     Potrivit declaraţiei de avere depuse la BEC, Victor Ponta a primit, în 2013, ca premier, 74.208 lei, iar soţia sa 74.408,64 euro, în calitate de europarlamentar. Ponta a achiziţionat, în 2012, împreună cu soţia, Daciana, un apartament de circa 95 mp în Bucureşti. El a dobîndit, în 2013, prin lichidare a patrimoniului Cabinetului de avocat „Ponta Victor Viorel”, două apartamente în Bucureşti, fiecare de circa 65 mp şi a cumpărat, în 2006, un teren intravilan de 1.371 mp şi o casă de 63 mp în judeţul Gorj. El are în proprietate un autoturism Citroen, cumpărat, în leasing, în 2012, şi un autoturism Fiat, dobîndit în 2013, prin lichidare a patrimoniului Cabinetului de avocat „Ponta Victor Viorel”. Premierul declară că are în conturi, la Unicredit Ţiriac Bucureşti, aproape 4.900 lei şi 53.0000 euro, iar la BRD Bucureşti – 12.000 lei. Liderul PSD are de returnat până în 2017 un credit de 30.370 euro, contractat în 2012.
 

Klaus Iohannis
 

     Klaus Iohannis nu are terenuri, dar a cumpărat, împreună cu soţia sa, trei apartamente şi trei case în Sibiu. Apartamentele au 166 mp, 84,60 mp şi 253 mp şi sunt achiziţionate în 1999, 1997, respectiv în 2001. Casele au 377 mp, 76 mp şi 64 mp, prima fiind dobîndită prin donaţie şi cumpărare, în 1992, restul prin cumpărare în anul 2007. Primarul Sibiului nu are în proprietate niciun autoturism. El declară trei conturi curente: unul de 13.500 euro, deschis în 2003, unul de 9.000 USD deschis în 1990, iar unul de 91.000 lei deschis în anul 1999. Iohannis declară venituri obţinute, ca primar, în 2013, de 43.802 lei, menţionând că soţia, profesor la Colegiul Gheorghe Lazăr Sibiu, a obţinut venituri de 26.247 lei. La acestea se adaugă veniturile realizate de el şi de soţie din „închiriere imobil“, în 2013, în valoare totală de peste 228.000 lei.
 

Călin Popescu Tăriceanu
 

     Călin Popescu Tăriceanu notează în declaraţia de avere depusă la BEC că deţine patru apartamente, dintre care trei în Bucureşti, cu suprafeţe cuprinse între 100 mp şi 120 mp, achiziţionate între 1998 şi 2009. Unul dintre apartamente îl are titular pe Mihai Popescu Tăriceanu, fiul senatorului, şi este primit ca donaţie cu uzufruct din partea bunicilor. Al patrulea apartament, din Constanţa, a fost cumpărat în 2004. Tăriceanu mai declară o casă de locuit, construită, în 2002, în judeţul Ilfov, de 455 mp. El este proprietarul a două terenuri intravilane în judeţul Ilfov, unul de 1.700 mp, cumpărat în 2002, şi unul de circa 2.400 mp, achiziţionat în anul 2013. Călin Popescu Tăriceanu are în proprietate cinci autoturisme de colecţie - trei maşini Citroen (din 1955, 1967 şi 1986), un Fiat din 1966, o Lancia din 1970 -, un autoturism Mercedes Benz fabricat în 2007, dobîndit prin căsătorie şi o motocicletă Triumph fabricată în 1996. Acesta declară că a dobândit, în anul 2013, bijuterii şi ceasuri aparţinând soţiei în valoare de 60.000 euro. Preşedintele Senatului a vîndut în anul 2013 un apartament în valoare de 146.000 de euro celei de-a doua foste soţii, Livia Popescu Tăriceanu, potrivit declaraţiei de avere. Pe de altă parte, el a vîndut un autoturism de teren ARO M461, pentru 26.000 de lei. La capitolul active financiare, Tăriceanu menţionează conturi curente şi depozite bancare cu o valoare totală de aproximativ 30.000 lei, 380.000 euro şi 6.000 dolari. El declară, ca venituri realizate în anul precedent, indemnizaţia sa de senator, care însumează aproape 59.000 de lei şi salariul celei de-a cincea soţii, Loredana Florentina Moise, care însumează circa 9.000 de lei. Veniturile familiei Tăriceanu sînt completate de pensia anuală de 36.000 de lei pe care cea de-a patra fostă soţie, Ioana, o plăteşte pentru fiul său. De asemenea, preşedintele Senatului a realizat în 2013 venituri din închirierea unui apartament în valoare totală de circa 40.400 lei. El are de recuperat bani de la trei persoane pe care le-a împrumutat – Florin Nicolescu (126.675 lei), Cornel Căpriţă (15.000 euro), Ioana Wiesenthal (15.000 euro) – , precum şi de la firma Automotive Trading Services (299.000 euro). Potrivit declaraţiei, Tăriceanu mai are de primit bani de la Automotive Trading Services, la care deţine părţi sociale de aproape 300.000 lei, respectiv profitul brut nerepartizat pentru anii 2007-2009 în valoare de peste 10.000.000 lei.
 

Meseriile prezidenţiabililor
 

     Şase absolvenţi de drept, doi economişti, doi ingineri, un profesor de fizică şi unul de filozofie, un sociolog şi un politolog au intrat în competiţia pentru prezidenţialele din noiembrie. Astfel, sînt absolvenţi ai Facultăţii de Drept Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), Elena Udrea (PMP), William Brînză (Partidul Ecologist Român) Mircea Amariţei (Partidul Prodemo), precum şi candidaţii independenţi Teodor Meleşcanu şi Monica Macovei. Klaus Iohannis (ACL) şi Kelemen Hunor (UDMR) sînt profesori, de fizică şi, respectiv, de filozofie. Pe buletinul de vot vor figura doi ingineri: Călin Popescu Tăriceanu (independent) şi Dan Diaconescu (PPDD). De asemenea, la prezidenţiale candidează doi economişti: Gheorghe Funar (independent) şi Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialistă). Corneliu Vadim Tudor (PRM) declară că este sociolog, iar Szilagyi Zsolt (PPMT) se prezintă ca politolog. Potrivit declaţiilor de interese depuse la Biroul Electoral Central, majoritatea candidaţilor sînt membri ai unor asociaţii şi fundaţii, sau sînt asociaţi ori acţionari la diverse societăţi comerciale.
 

Ordinea candidaţilor pe buletinele de vot
 

     Kelemen Hunor va fi primul candidat pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale, el fiind urmat de Klaus Iohannis, Dan Diaconescu şi Victor Ponta, potrivit tragerii la sorţi făcută marţi de preşedintele BEC, judecătoarea Veronica Năstasie. Lista continuă cu independenţii şi candidaţii propuşi de partidele neparlamentare: William Brînză, Elena Udrea, Mirel Mircea Amariţei, Teodor Meleşcanu, Gheorghe Funar şi Zsolt Szilagyi. Potrivit tragerii la sorţi făcută de preşedintele BEC, în continuare pe buletinul de vot se vor afla: Monica Macovei, Constantin Rotaru, Călin Popescu Tăriceanu şi Corneliu Vadim Tudor. Primul tur al alegerilor prezidenţiale va avea loc în 2 noiembrie.
 

CNA: 307 televiziuni şi radiouri vor reflecta campania
 

     Campania pentru alegerile prezidenţiale, care va începe în audiovizual pe 3 octombrie, la ora 00.00, va fi reflectată de 307 televiziuni şi radiouri. Astfel, 172 de televiziuni şi 135 de posturi de radio au informat CNA privind intenţia de a reflecta campania pentru alegerea preşedintelui României, potrivit unor informaţii făcute publice în şedinţa Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA). Printre televiziunile care vor difuza emisiuni electorale se numără Antena 3, staţiile locale ale Antena 1, B1 TV, Kanal D, Prima TV (staţia centrală, de la Bucureşti, şi staţiile locale), Digi 24 (staţia centrală şi cele locale), Realitatea TV (staţia centrală şi staţiile locale), The Money Channel, România TV, Naşul TV, Neptun TV, Look TV, Look Plus şi SRTv (staţiile centrale şi studiourile regionale).
     Şi posturile de radio şi-au declarat intenţia de difuzare a unor emisiuni electorale, între acestea numărîndu-se Europa FM, RFI România, Realitatea FM (staţia centrală şi cele locale) şi posturile Societăţii Române de Radiodifuziune. Toate aceste posturi de televiziune şi radio vor fi monitorizate de specialiştii CNA pe toată perioada campaniei electorale. Consiliul va monitoriza şi alţi radiodifuzori, prin sondaj şi dacă va primi reclamaţii. Campania electorală pe posturile de radio şi de televiziune publice şi private va începe pe 3 octombrie, ora 00.00, şi se încheie pe 1 noiembrie, ora 7.00, potrivit Deciziei CNA numărul 528 din 11.09.2014 privind regulile de desfăşurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea preşedintelui României.
     Pentru candidaţii la funcţia de preşedinte al Romîniei, accesul la serviciile publice şi private de radio şi televiziune este egal şi gratuit. Radiourile şi televiziunile care intenţionează să realizeze şi să difuzeze emisiuni electorale au avut obligaţia să comunice CNA implicarea lor în campania electorală, pînă pe 23 septembrie, printr-o adresă. De asemenea, candidaţii au avut la dispoziţie intervalul 24 septembrie - 2 octombrie pentru a se adresa în scris posturilor private de radio şi de televiziune care şi-au anunţat intenţia de realizare şi difuzare a emisiunilor electorale, solicitînd şi timpii de antenă pe care intenţionează să îi utilizeze. În timpul campaniei electorale, programele politice ale candidaţilor, opiniile şi mesajele cu conţinut electoral pot fi prezentate numai în următoarele tipuri de emisiuni: de promovare electorală; de dezbatere electorală; informative. Difuzarea în direct şi înregistrată a mitingurilor şi întîlnirilor electorale, a conferinţelor de presă şi a altor activităţi de campanie ale candidaţilor este considerată emisiune de promovare electorală. Materialele audiovizuale electorale, altele decît spoturile electorale, puse la dispoziţia radiodifuzorilor de candidaţi pot fi difuzate numai în emisiunile de promovare electorală. Radiodifuzorii sînt obligaţi să asigure, în emisiunile electorale, reflectarea desfăşurării campaniei electorale, cu respectarea următoarelor principii: echitate - toţi candidaţii trebuie să aibă posibilitatea de a se face cunoscuţi electoratului; echilibru în prezentarea activităţilor de campanie ale candidaţilor; imparţialitate - tratarea tuturor candidaţilor în mod obiectiv şi echidistant. În perioada campaniei electorale, candidaţii şi reprezentanţii acestora, precum şi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care susţin candidaţi nu pot fi producători, realizatori şi moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici şi privaţi.
     Candidaţii, reprezentanţii acestora şi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care susţin candidaţi şi care deţin funcţii în instituţii şi/sau autorităţi publice pot avea intervenţii, în direct sau înregistrate, şi în alte emisiuni decît cele electorale, strict în probleme legate de exercitarea funcţiei lor. În aceste situaţii, radiodifuzorii au obligaţia să ia măsuri pentru asigurarea echidistanţei şi a pluralismului de opinii. Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi şi anchete cu conţinut electoral făcute pe stradă. În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării.
 

Premieră la BEC
 

     Alegerile prezidenţiale din acest an vin cu o noutate absolută pentru a putea descuraja unul dintre fenomenele care au ridicat mereu probleme: turismul electoral. Este vorba despre colectarea prezenţei la vot din toate secţiile de votare care vor fi înfiinţate pe teritoriul naţional, defalcat pe tipuri de liste, după cum a explicat vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente şi purtătorul de cuvînt al Biroului Electoral Central, Marian Muhuleţ. „Acum veţi avea o monitorizare a prezenţei la vot, aş putea spune, din toate secţiile de votare din ţară, pe 5 intervale orare, aşa cum Biroul Electoral Central a decis prin decizia nr. 36. Intervalele sînt 10.00, 13.00, 16.00, 19.00 şi 21.00. La fiecare dintre aceste intervale, preşedinţii de secţii de votare vor transmite un mesaj tip sms către Biroul Electoral Central, mesaj care va fi pus pe pagina de internet a Biroului Electoral Central în dreptul secţiei de votare de la care a fost transmis. Veţi avea acces la un set de date şi cînd spun set de date înseamnă ora transmiterii mesajului, numărul de alegători care s-au prezentat pe lista permanentă din respectiva secţie de votare, numărul de alegători care au votat pe tabelul suplimentar din secţia de votare, adică alegători care nu sunt arondaţi la respectiva secţie de votare, şi numărul alegătorilor care au votat cu ajutorul urnei speciale, care nu s-au putut deplasa la secţia de votare, plus suma acestor cifre”, a explicat Marian Muhuleţ. Astfel va putea fi monitorizată orice secţie din ţară pînă la ora 21.00, ora închiderii urnelor. La acest proiect lucrează inclusiv angajaţi ai Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Aproape toţi cei 18.550 de preşedinţi ai secţiilor de votare vor primi aparate telefonice de pe care vor putea să trimită sms. Aproape toţi, pentru că sînt aproximativ 200 de secţii de votare care nu au acoperire. Aici, datele vor fi transmise prin telefoane cu conexiune la satelit. E un prim pas pentru informatizarea secţiilor de votare, a subliniat Marian Muhuleţ. Pînă acum, prezenţa la vot se făcea pe baza unui eşantion statistic din aproximativ trei mii de secţii de votare, cu o marjă de eroare de +/-1%. La aceste alegeri prezidenţiale vor fi înfiinţate 18.550 de secţii de votare în ţară şi 294 în alte state. Vor fi tipărite aproape 21 de milioane de buletine de vot. A fost iniţiată şi o campanie care îi avertizează pe alegători: votul ilegal se pedepseşte cu închisoarea.
 

Cum ne cer votul
 

     Potrivit Legii 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, în campania electorală, candidaţii şi, după caz, partidele, alianţele politice sau electorale care i-au propus, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-media. Contestaţiile cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii se soluţionează de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii judecătorilor, în termen de cel mult 48 de ore de la înregistrarea lor.
 

Locuri unde le este interzis candidaţilor
 

     Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare. În unităţile militare, în unităţile de învăţămînt în timpul programului de învăţămînt, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de orice tip sînt interzise. Potrivit legii, mijloacele folosite în campania electorală nu pot să contravină ordinii de drept. Activităţile de propagandă electorală nu pot afecta în niciun fel spaţiile verzi, rezervaţiile naturale şi zonele protejate ecologic. Folosirea minorilor cu vîrsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală este interzisă.
 

Afişe care aduc amenzi
 

     Afişajul electoral este permis în alte locuri decît cele stabilite de municipalitate, dar numai cu acordul scris al proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor spaţiului şi numai cu luarea măsurilor impuse de legislaţia în vigoare pentru asigurarea siguranţei cetăţenilor. Se interzice afişajul în scop electoral prin aplicarea pe pereţii sau pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare rutieră, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei. Sînt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat. Potrivit legii electorale, nerespectarea tuturor prevederilor referitoare la afişajul electoral se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei. Cu aceeaşi amendă se sancţionează şi distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite. Cu amenzi se mai pot alege şi organizatorii manifestărilor electorale dacă nu iau măsurile necesare desfăşurării normale sau dacă permit distribuirea sau consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor activităţi. Amenzile sînt de la 4.500 la 10.000 lei.
 

Regula sondajelor de opinie
 

     În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii: denumirea instituţiei care a realizat sondajul, data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată, dimensiunea eşantionului, marja maximă de eroare, cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului. Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rîndul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic. Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conţinut electoral făcute pe stradă. Încălcarea acestor reglemetări referitoare la sondajele de opinie şi televot constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 4.500 la 10.000 de lei.
 

20.745.068 de buletine de vot
 

     Alegerile prezidenţiale vor avea loc în 18.550 de secţii de votare din ţară şi 294 în străinătate, urmînd să fie pregătite 20.745.068 de buletine de vot şi 94.220 de ştampile cu menţiunea „Votat”, a declarat vicepremierul Gabriel Oprea. El le-a spus prefecţilor, în videoconferinţă, că au obligaţia ca, împreună cu preşedinţii tribunalelor, să întocmească liste cu jurişti şi cu alte persoane care se bucură de o bună reputaţie, din rîndul cărora vor fi desemnaţi, prin tragere la sorţi, preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitorii acestora. Oprea a mai spus că, pînă în 22 octombrie, prefecţii, alături de primari, au sarcina de a asigura sediile şi condiţiile corespunzătoare pentru funcţionarea birourilor electorale ale secţiilor de votare.
 

518.409 alegători înscrişi pe listele electorale din judeţ
 

     518.409 persoane sînt înscrise pe listele electorale permanente pentru a vota în primul tur de scrutini la alegerile prezidenţiale. 251.875 dintre aceştia sînt cetăţeni cu domiciliul în municipiul Braşov, după cum reiese din datele la dispoziţia Instituţiei Prefectului. Pentru alegerile prezidenţiale din primul tur vor fi tipărite, la nivelul întreţii ţări, 20.745.068 de buletine de vot şi vor fi confecţionate 94.220 de ştampile cu inscripţia „VOTAT“. În teritoriu, buletinele de vot vor ajunge după data de 23 octombrie, pentru a fi pregătite în vederea primului tur. Fiecare judeţ, localitate, respectiv secţie de vot, vor primi, ca de obicei, cu 10% mai multe buletine decît numărul alegătorilor înscrişi pe listele permanente. Pentru alegerea preşedintelui României, la Braşov vor fi amenajate pentru cele două tururi de scritin 448 de secţii de votare, dintre care 177 în municipiul Braşov. Faţă de alegerile europarlamentare au fost delimitate două secţii de votare în plus, la Bod şi la Feldioara, dar a fost desfiinţată secţia de la Stupinii Prejmerului. Biroul Electoral Judeţean Braşov este format din judecătorul Alina Camelia Tocanie-preşedinte, judecătorul Cristina Florea-vicepreşedinte şi judecătorul Alina Mioc-membru.

Votul fraudulos te duce la puşcărie
 

- Ministrul Afacerilor Interne anunţă o campanie preventivă de informare a cetăţenilor cu privire la prevederile Codului penal, legate de infracţiuni electorale şi votul fraudulos. Pentru aceasta vor fi tipărite 40.000 de afişe cu aceste prevederi, care vor fi postate la secţiile de votare şi sediile instituţiilor cu atribuţii în organizarea alegerilor. De asemenea, posturile de televiziune vor difuza gratuit un spot video, în care cetăţenii vor fi avertizaţi cu privire la riscurile la care se expun în cazul în care încalcă legea electorală.
- Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Tentativa se pedepseşte.
- Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
- Votarea de către o persoană de mai multe ori în ziua referendumului precum şi votarea de cştre o persoanş care nu are drept de vot se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.Tentativa se pedepseşte.
- Tipărirea şi utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine decît cele votate de alegători sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 7 ani. Tentativa se pedepseşte.
- Deschiderea urnei înainte de ora stabilită pentru încheierea votării se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani. Tentativa se pedepseşte.

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Pastravul de Fagaras

pastrav.jpg

În ediţia tipărită

Chirii modice la ANL

 

     În acest an au primit locuinţe în blocurile ANL patru familii de făgărăşeni. Repartiţia a fost realizată în blocurile A, C, H şi J, în apartamente de 2 camere, iar chiriaşii s-au mutat încă din luna august. Dacă în urmă cu cîţiva ani numărul cererilor depuse în vederea obţinerii unei locuinţe ANL depăşea 1.000, astăzi mai sînt înregistrate doar 70 de solicitări. Tinerii din municipiu nu se mai bat pentru o locuinţă ANL, deşi chiriile sînt sfidător de mici faţă de cele practicate pe piaţa liberă. Dacă în ANL o chirie nu depăşeşte 50 euro/lună, pe piaţa liberă se cer şi 200 euro/lună, în condiţiile unui confort similar (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 
Taximetriştii, nemultumiţi de noile sensuri unice

 

     Începînd cu data de 16 octombrie 2017, Primăria Făgăraş aplică noi restricţii de circulaţie pe unele străzi din municipiu. Acestea au fost stabilite în urma unor dezbateri publice, iar Comisia de circulaţie a definitivat forma restricţiilor. Făgărăşenii care au aflat despre aceste noi modificări au păreri împărţite, unii laudă iniţiativa Primăriei Făgăraş, iar alţii nu sînt de acord cu modificările considerîndu-le inadecvate. (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1730 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

8.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 734
Număr afişări conţinut : 3866458

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare