Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Ctitoriile lui Brâncoveanu, deschideri spre Dumnezeu
Ctitoriile lui Brâncoveanu, deschideri spre Dumnezeu Email
Marţi, 30 Septembrie 2014 12:46

 

 

La Protopopiatul Ortodox Făgăraş şi la Academia Sâmbăta de Sus au avut loc evenimente închinate dinastiei Brâncovenilor Moaştele Sfinţilor Martiri Brâncoveni vor fi aduse la Biserica Sf. Nicolae din Făgăraş şi la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus

     ,,Cel ce pentru dreapta credinţă şi pentru neam te-ai învrednicit a suferi moarte de martir împreună cu fiii tăi Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi cu sfetnicul Ianache, dreptcredinciosule Voievod Constantin, roagă pe Hristos Dumnezeu să mîntuiască sufletele noastre“ (Troparul Sfinţilor Mucenici Brâncovei)

     Moaştele Sfinţilor Mucenici Brâncoveni vor poposi la Făgăraş, mai exact în Biserica cu hramul ,,Sfîntul Nicolae“ ctitorită de marele domnitor, una dintre cele mai ilustre figuri europene ce a marcat sfîrşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea. Evenimentul va avea loc sîmbătă, 4 octombrie, începînd cu ora 10.00. În următoarea zi, duminică, 5 octombrie, moaştele prinţilor ortodocşi se vor afla la Mânăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, o altă importantă ctitorie a domnitorului valah. Premergător acestui eveniment, s-a desfăşurat joi, 25 septembrie, la sediul Protopopiatului Ortodox Făgăraş un simpozion dedicat cocomemorării a 300 de ani de la Martiriul Sfinţilor Brâncoveni.

Cea mai prestigioasă dinastie ortodoxă
 

     În istoria noastră au existat două familii emblematice: dinastia Muşatinilor în Moldova şi cea a Basarabilor în Ţara Românească. Un rol important a jucat şi familia bizantină a Cantacuzinilor, înrudită cu cea a Basarabilor. ,,...E drept că tatăl lui Şerban Vodă, marele postelnic Constantin Cantacuzino...se însurase cu o fată a lui Radu Şerban Basarab, aşa încît fiii lui se simţeau oarecum moştenitori ai vechilor noştri domnitori“ ( Neagu DJUVARA, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, Editura Humanitas, Bucureşti, 2002, p. 131 ) Constantin Brâncoveanu şi-a bazat însă originea pe ambele dinsatii. ,,La moartea lui Şerban Cantacuzino s-au adunat marii boieri ca să aleagă un nou domn-de data asta n-a intervenit Poarta-iar boierii, considerînd că fiul lui Şerban e încă un copil, îl aleg pe nepotul răposatului domn, pe Constantin Brâncoveanu, om matur şi experimentat care deţinuse mai multe dregătorii“ (ibidem. p. 133) Deşi Stanca, mama domnitorului, a fost sora fostului domn, cantacuzinii au fost prea mîndri şi au cîrtit cînd el a vrut să se numească Cantacuzino-Brâncoveanu. În această ordine de idei el a apelat la originea bunicii sale. ,,Atunci a urcat cu o trepată mai sus, a luat numele bunicii (Elina lui Radu Şerban Basarab ) şi şi-a zis: Basarab-Brâncoveanu“ (ibidem. p. 133 ) Deşi au existat mulţi eroi- unii cărturari precum Brâncoveanu , alţii luptători care au apărat cu sabia în mînă credinţa ortodoxă, cel mai concludent exemplu este Ştefan cel Mare-şi el trecut în rîndul sfinţilor de către Biserica Ortodoxă, totuşi martiriul Brâncovenilor rămîne unic, demn de mărturisitorii şi mucenicii primelor veacuri creştine. Constantin Brâncoveanu a fost mai întîi vel logofăt şi dispunea de o avere impresionantă. Nu a vrut să primească domnia dar boierii l-au împins de la spate, mai ales rudele sale: Cantacuzinii. Cronica Ţării Româneşti ne vorbeşte despre acest lucru: ,,Logofete-i-au spus boierii-noi cu toţii pohtim să ne fii domn...Dar ce aş vrea eu cu domnia? De vreme ce ca un Domn sînt la casa mea, nu-mi trebuieşte să fiu; iar ei ziseră: Ne rugăm nu lăsa ţara să intre alţi oameni, sau răi sau nebuni, să o strice, ci fii! Şi-l luară de mîni şi-l împingea de la spate şi acolea fiind şi un Capegiu împărătesc pentru trebi împărăteşti, îl dusease şi pre el la Mitropolie, şi duseră caftan la Capegi-başa al împăratului de l-au îmbrăcat cu caftan şi intrară în biserică de au citit molitvele de domnie şi au mers de i-au sărutat mîna, zicîndu-i: Mulţi ani!“ Contextul începutului domniei sale nu era deloc unul uşor de vreme ce marile puteri care înconjurau ţările române ( Polonia lui Sobieţki, Rusia lui Petru cel Mare, Austria şi Imperiul otoman ) îşi disputau sferele de influenţă în Sud-Estul Europei. Abil, inteligent şi strălucit diplomat el a reuşit să ferească Ţara Românească de nenorociri dar a fost vîndut chiar de către cei care l-au impus pe tron: Cantacuzinii, rudele sale. În anul 1714 a fost ridicat cu întreaga sa familie în Postul Paştelui, la intrigile unchilor săi Cantacuzini Mihai spătarul şi Constantin stolnicul, şi dus la Constantinopol ( Istanbul ) unde a fost închis la Edicule ( ,,Şapte turnuri“ ) Trecerea lui Toma Cantacuzino, unul dintre boierii săi şi o altă rudă a sa, de partea ruşilor în preajma bătăliei de la Stănileşti (dintre Rusia sprijinită direct de Dimitrie Cantemir şi Otomani ) cu un corp de oaste ajutîndu-i pe aceştia să ia Brăila, lucru care îi face pe turci şi mai bănuitori-coroborată cu acţiunea cantacuzinilor îi grăbesc sfîrşitul. La Edicule domnitorul este schingiuit ca să spună unde îşi ţine averea. Întreaga avuţie i se confiscă, ,,pînă şi banii pe care-i avea depuşi la Veneţia-400.000 lei“ după cum spune istoricul Constantin C. Giurescu (Constantin C. GIURESCU, Istoria Românilor, Editura Cugetarea Georgescu Delafras, 1943, Bucureşti, p. 342 ) În data de 15 August, de Praznicul Sfintei Marii, a fost executat împreună cu cei patru fii ai săi şi sfetnicul său Ianache: ,,şi în ziua de 15 August, cînd împlinea cei 60 de ani, fu pornit, în picioarele goale, la locul de osîndă. Întîi se tăie capul sfetnicului său de încredere, Ienache Văcărescu, apoi capetele celor patru feciori, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei; la urmă, după ce văzuse toată grozăvia, capul lui însuşi“. ( ibidem ) Execuţia a avut loc la locul numit ,,laly chise“ (chioşcul Mării) de pe malul Mării Negre în faţa sultanului, al marelui vizir Gin-Ali şi ai reprezentanţilor Franţei, Angliei, Austriei şi Rusiei. Prezenţa plenipotenţiarilor creştini la execuţia domnitorului valah a fost de-a dreptul ruşinoasă. De fapt marele nostru istoric Nicolae Iorga a scos în evidenţă faptul că aceşti ,,creştini fervenţi“ nu au refuzat invitaţia chiar în ziua în care atît în Răsărit cît şi în Apus credincioşii sărbătoresc Praznicul Sfintei Marii. Condamnaţilor li s-au lăsat un scurt timp ca să se roage după care sultanul le-a promis viaţa în schimbul trecerii la islam. Anton Maria del Chiaro, secretarul lui Constantin Brâncoveanu a consemnat atitudinea curajoasă a domnitorului : ,,Împărate! Averea mea cît a fost, ai luat-o, dar de legea mea creştină nu mă las! În ea m-am născut şi am trăit, în ea vreau să mor. Pămîntul ţării mele l-am umplut cu biserici creştineşti şi, acum, la bătrîneţe, să mă închin la geamiile voastre turceşti? Nu, Împărate! Moşia mi-am lăsat, credinţa mi-am păzit. În credinţa mea vreau să închid ochii, eu şi feciorii mei. Fiilor, aveţi curaj! Am pierdut tot ce aveam pe lumea aceasta pămîntească. Nu ne-au mai rămas decît sufletele, să nu le pierdem şi pe ele, ci să le aducem curate în faţa Mîntuitorului nostru Iisus Hristos. Să spălăm păcatele noastre cu sîngele nostru!“. Nicolae Iorga priveşte acest eveniment, dincolo de actul mucenicesc al domnitorului, ca pe o dramă istorică de proporţii nebănuite: ,,La capătul celei mai zguduitoare tragedii, ce n-are pereche în analele sîngeroase ale sultanilor de odinioară, numai atunci s-a pus capăt celor mai straşnice clipe pe care le poate suferi vreodată un suflet omenesc. Capul Domnului nu s-a putut dezlipi de trup, la lovitura nedibace, poate miloasă, a călăului, şi, grămadă, trupul bătrînului părinte a căzut în ţărîna udată de sîngele tuturor copiilor săi“ Trupurile domnitorului, ale sfetnicului Ianache cu cele ale prinţilor au fost aruncate în Bosfor de unde au fost pescuite de creştinii evlavioşi care le-au îngropat cum se cuvine în biserica cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului“ din insula Halki. Capetele lor au fost purtate în prăjini pe străzile oraşului, după care au fost înfipte la poarta Seraiului unde au rămas trei zile, înainte să fie şi ele aruncate în mare. ,,Trupul îi fu adus, mai tîrziu, în ţară şi îngropat la Biserica Sf. Gheorghe din Bucureşti, zidită de el, sub o candelă pusă de soţia sa Marica. Candela descoperită în 1914, tocmai cînd se împlineau două sute de ani de la moartea domnului martir, are următoarea inscripţie: <<Această candelă, ce s-au dat la Sfeti Gheorghe cel Nou, luminează unde odihnesc oasele fericitului Domn Io Constandin Brâncoveanul Basarab Voievod şi iaste făcută de Doamna Măriei Sale Maria, care şi Măria Sa nădăjduiaşte în Domnul iarăşi aice să i se odihnească oasele, Iulie 12 zile 7228>> ( 1720 ) ( ConstantinC. GIURESCU, op. cit. Istoria... 342-349 )

 

 

 
 
 
 

Simpozion la Protopopiatul Ortodox Făgăraş
 

 

     Joi, 25 Septembrie a.c. s-a desfăşurat la Protopopiatul Ortodox Făgăraş un amplu program pe tema comemorării a 300 de ani de la Martiriul Sfinţilor Brâncoveni. Evenimentul a început în sala culturală ,,Teofil Părăian“ a Protopopiatului Făgăraş de pe strada Andrei Mureşanu nr.2. la care au asistat făgărăşeni, preoţi, profesori şi elevi de la Liceul Teologic ,,Constantin Brâncoveanu". Cu acest prilej a avut loc o slujbă de binecuvîntare condusă de P.S. Andrei Făgărăşanul, Episcop Vicar după care, la ora 10.00, a început sesiunea de comunicări ştiinţifice intitulată: ,,Ctitorie în piatră şi duh: Sfinţii Martiri Brâncoveni şi Ţara Făgăraşului“.

Pr. Marcel Dobre: ,,N-am avut numai partizani în munţi ci şi mişei şi cozi de topor la poale"
 

     După slujba Arhierească protopopul Marcel Dobrea a dat curs comunicărilor ştiinţifice cu un cuvînt de bun venit dar şi o scurtă alocuţiune istorică: ,,Au fost destule trădări şi laşităţi în istoria neamului românesc“. Părintele Marcel Dobrea a amintit aici de unii domnitori care şi-au trădat chiar şi credinţa strămoşească precum Mihnea Turcitul dar nu a uitat să evidenţieze şi lupta anticomunistă. ,,N-am avut numai partizani în munţi ci şi mişei şi cozi de topor la poale. Domnia lui Constantin Brâncoveanu a contribuit la intrarea culturii româneşti în cultura europeană. Epoca sa a fost una din marile epoci ale istoriei noastre. A reuşit într-o conjunctură internaţională dificilă să aibă o domnie relativ lungă. Ţara Făgăraşului şi Făgăraşul îi cinstesc cu multă demnitate pe ocrotitorii lor-Sfinţii Martiri Brâncoveni. Liceul Teologic şi o grădiniţă îi poartă numele“ a spus potopopul Marcel Dobre. Anterior evenimentului o altă manifestare culturală a avut loc la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus intitulată ,,Cultura brâncovenească în contextul culturii europene“, eveniment ce s-a desfăşurat în zilele de 22, 23 şi 24 septembrie.

Ac. Marius Plumb: Prestigiul de care se bucura domnitorul Ţării Româneşti în Europa
 

     Academicianul Marius Porumb nu a putut să ajungă astfel că textul comunicării sale a fost citit de către Părintele Marcel Dobrea. Subiectul a fost legat de Constantin Brâncoveanu ca ctitor şi ocrotitor al românilor transilvăneni: ctitoria unor lăcaşuri de cult din Ţara Făgăraşului precum şi procesul de unificare culturală a spaţiului locuit de români în general. Referatul a scos în evidenţă şi prestigiul de care se bucura domnitorul Ţării Româneşti în Europa. S-a amintit prietenia acestuia cu generalul austriac Rabutin care l-a trimis pe arhitectul său militar pentru a face măsurătorile în vederea construirii bisericii ,,Sfîntul Nicolae“ din Făgăraş precum şi desfiinţarea ctitoriei domnitorului de la Sîmbăta de Sus printr-o ordonanţă a guvernului austriac în anul 1785 cînd Mănăstirea a fost bombardată din ordinul generalului Preiss.

PS Andrei Făgărăşanul: Numai cel care suferă pentru credinţă ştie ce este un martir
 

     Preasfinţitul Părinte Andrei Făgărăşanul a vorbit despre familia domnitorului: ,,Cu multă bucurie am venit spre a ne aduce aminte de cel care a spălat cu sînge păcatele neamului românesc din sec. XVII-XVIII. Părinţii domnitorului au fost Popa şi Stanca Brâncoveanu. Tatăl moare de tînăr iar Matei, fratele lui, a murit tot de tînăr. A mai rămas Barbu care moare la Istanbul, Stanca şi Constantin. Mama lor i-a crescut în numele legii lui Dumnezeu, în numele slujirii neamului românesc. A vorbi despre martiri este foarte greu pentru că numai cel care suferă pentru credinţă ştie cel mai bine“.

Pr. Dr. Mihai Săsăujan: Brâncoveanu a reuşit să ferească Ţara Românească de războaie
 

     Pr. Dr. Mihai Săsăujan din cadrul Facultăţii de Teologie ,,Justinian Patriarhul“ din Bucureşti s-a înscris la cuvînt cu tema ,,Martiriul Sfinţilor Brâncoveni în documentele vremii“. Acesta a făcut mai întîi o scurtă prezentare a domniei lui Constantin Brâncoveanu. ,,Domnia sa s-a contextualizat într-un moment dificil în spaţiul european în care 3-4 puteri mari înconjurau Ţara Românească. Într-un astfel de context Constantin Brâncoveanu a reuşit să ferească Ţara Românească de războaie. El a purtat o singură bătălie unde a repurtat o victorie împotriva austriecilor, la Zărneşti“ De fapt în această bătălie domnitorul l-a sprijinit pe principele Transilvaniei. Mihai Săsăujan a vorbit în continuare despre dimensiunea culturală a domniei lui Constantin Brâncoveanu ca şi ctitor al şi ocrotitor al culturii româneşti, mai ales despre Academia de la Sf. Sava, ,,europeană prin excelenţă“ La această şcoală de prestigiu au predat profesori greci şi italieni. ,,A reuşit să creeze în cultură şi artă la Bucureşti-spune mai departe preotul profesor Mihai Săsăujan-un loc al influenţelor neo-bizantine şi occidentale apusene...În timp ce în Transilvania şi la Iaşi s-au tipărit doar 6 cărţi, în Ţara Românească au fost tipărite 560 de cărţi. E drept că aici au existat şi mai multe tipografii: Bucureşti, Snagov, Tîrgovişte, Buzău“ Profesorul universitar, care se trage la rîndul său din Ţara Făgăraşului-comuna Recea, a mai evidenţiat faptul că domnitorul a luptat pentru promovarea limbii române în cărţile de cult şi pentru sprijinirea întregului spaţiu ortodox, mai ales a ortodocşilor din Transilvania. În ceea ce priveşte actul martiric Mihai Săsăujan a citat dintr-o scrisoare pe care domnitorul i-a trimis-o ţarului Rusiei la începutul domniei (1688): ,,Slujba mea este să-mi duc nevoile...chiar să-mi vărs sîngele...“.

Dr. Elena Băjenaru: Constantin Brâncoveanul zideşte Mănăstirea în anul 1696
 

     Dr. Elena Băjenaru, directorul Muzeului ,,Valeriu Literat“ al Ţării Făgăraşului a ţinut un referat ştiinţific pe tema ,,Familia Brâncoveanu şi Ţara Făgăraşului“ în care a scos în evidenţă rolul domnitorului în sprijinirea românilor ortodocşi din Ţara Făgăraşului care se confruntau cu propaganda autorităţilor imperiale austriece pentru a-i constrînge să adere la Unirea cu Biserica Romei precum şi motivele politice ale catolicizării românilor din Transilvania ţinînd cont de numărul acestora, pentru contracararea calvinismului preponderent în Dietă; ridicarea de lăcaşuri de cult în Ţara Făgăraşului etc. Cel mai important centru ortodox din Ţara Făgăraşului a fost Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus a cărei odisee începe odată cu anul 1654 cînd Preda Brâncoveanu-bunicul domnitorului cumpără moşia de la Sâmbăta de Sus unde s-a construit un mic schit, la poalele Munţilor Făgăraş pe al cărui loc Constantin Brâncoveanul zideşte Mănăstirea în anul 1696. Elena Băjenaru a amintit şi de cei 15 dascăli pe care Brâncoveanu i-a adus aici în vederea înfiinţării unei şcoli de grămătici.

Prof. Cornel Teulea: Brâncovenii ar trebui căutaţi de acum încolo mai mult în religie decît în istorie
 

     Renumitul profesor şi scriitor făgărăşean Cornel Teulea, membru al Uniunii Scriitorilor din România, şi-a adus şi el contribuţia la succesul sesiunii de comunicări prin tema ,,Trei aspecte axiologice brâncoveneşti raportate la istorie“ Primul aspect axiologic este cel politic: ,,Valorile politice au avut o perpetuă criză la noi iar principalul motiv a fost întîrzierea noastră. Evul Mediu românesc se întemeiază la noi atunci cînd în Apus acest proces începe să se încheie“. Dramaturgul Cornel Teulea a vorbit şi despre contextul în care Brâncoveanul a venit la domnie-Austria, Franţa, Germania şi Rusia n-au fost de acord cu domnia sa. Aspectul prioritar, după cum subliniază profesorul făgărăşean, a fost ,,păstrarea fiinţei statului“ ,,El a înţeles că politica este artă bazată pe intuiţie ca orice artă“ a spus profesorul Cornel Teulea scoţînd în evidenţă abilitatea diplomatică a lui Constantin Brâncoveanu subliniind de asemenea şi faptul că Brâncoveanu urmărea în perspectivă să-i scoată pe turci din peninsula Balcanică dar acest lucru nu a putut fi posibil tocmai din cauza ,,egoismelor marilor puteri externe şi ale celor interne“ făcînd aluzie la puternica familie a Cantacuzinilor. Al doilea aspect axiologic despre care vorbeşte profesorul făgărăşean este cel moral. Morala este bazată mai ales pe valori personale: curajul, vitejia, cumpătarea şi iubirea spune el citîndu-l pe Tudor Vianu. Nu a trecut cu vederea nici dificultăţilor cu care s-a confruntat domnitorul în plan economic pentru a plăti tributul către Imperiul Otoman şi a menţine un echilibru economic stabil: creşterea obligaţiilor fiscale ale ţărănimii riscîndu-şi popularitatea. ,,Ca persoană implicată politic este perfect încadrată în moralitate. Compromisurile au ţinut de prea-plinul de conştiinţă...Politica pungilor de aur a fost un răspuns la lipsa de logică şi legimitate otomană“ a spus în continuare prof. Cornel Teulea. Al treilea aspect axiologic este cultura spunînd că noi am avut şi în acest domeniu ,,aceeaşi întîrziere păguboasă“ iar ,,influenţele europene s-au impus doar cu contribuţia lui Constantin Brâncoveanu“ De asemenea şi profesorul Cornel Teulea a evidenţiat importanţa Academiei de la Sf. Sava-,,forma cea mai înaltă de învăţătură a şcolilor brâncoveneşti“ unde se mergea pe sistemul de predare socratic care consta într-un dialog viu între dascăl şi elevi. ,,O astfel de abordare în învăţămîntul românesc de astăzi tributar comunismului ar fi considerată obrăznicie“ a mai subliniat profesorul Cornel Teulea. Toate cele trei aspecte axiologice se încadrează în valoarea spirituală care transcende întreaga viaţă umană: ,,Valoarea religioasă integrează restul valorilor. Nimeni nu-l poate găsi pe Dumnezeu în afara Bisericii. Ctitoriile lui Brâncoveanu au fost deschideri spre Dumnezeu“ În ceea ce priveşte martiriul domnitorului, profesorul făgărăşean a mai spus: ,,Negociatorul puterilor lumeşti refuză să-şi negocieze credinţa cu turcii. Sfinţenia la care a ajuns Brâncoveanu este astăzi recunoscută oficial de întreaga lume. Brâncovenii ar trebui căutaţi de acum încolo mai mult în religie decît în istorie“.

Lector Dr. Ciprian Iulian Toroczkai: Martirii sînt prin excelenţă imitatori ai lui Iisus Hristos
 

     Un alt profesor făgărăşean, Lector Dr. Ciprian Iulian Toroczkai de la Facultatea de Teologie Andrei Şaguna din Sibiu, a vorbit despre ,,Martiriul ca act eclesial de auto-formare: exemplul martirilor Brâncoveni“ ,,Tertulian spunea că sîngele martirilor este sămînţa Bisericii. Martirii sînt prin excelenţă imitatori ai lui Iisus Hristos. Martiriul ne obligă să ne punem întrebarea în ce măsură sîntem creştini. Martiriul leagă comunitatea. Martirii au fost cei care îl mărturiseau deplin pe Hristos încă de la începutul Bisericii. Martiriul dincolo de cuvinte nu este un act uşor. Asistenţa la moartea fiilor trebuie căutată în educaţia Brâncovenilor legată de demnitatea de creştin...“ Ciprian Toroczkai a mai spus un lucru extrem de interesant şi original care a mărit valoarea simpozionului: ,,Puţini ştiu că în timpul lui Brâncoveanu s-ar fi putut realiza Unirea celor trei ţări române“. Părintele Marcel Dobrea a vorbit la rîndul său despre ,,Această Sfîntă şi dumnezeiască Biserică a Răsăritului: biserica Sfîntul Nicolae din Făgăraş“

Album de artă
 

     În continuare a avut loc o lansare de carte a volumului ,,Biserica Brâncoveanului. Biserica Sfîntul Nicolae din Făgăraş“-album de artă apărut la Editura ,,Andreiana“ din Sibiu. La ora 17.00 s-a oficiat ,,Acatistul Sfinţilor Brâncoveni“ în Biserica ,,Sf. Nicolae“ iar la ora 18.00 a avut loc un concert al cvintetului ,,Anatoly“ din Braşov. Evenimentul s-a încheiat cu vizionarea piesei de teatru ,,Constantin Brâncoveanu“ de Nicolae Iorga într-un rol de excepţie al regretatului actor Ştefan Iordache care a avut loc în sala ,,Teofil Părăian“ a Protopopiatului. Pelicula a fost împrumutată direct din Arhiva Televiziunii Române la rugămintea Părintelui Marcel Dobrea.

Biserica ,,Sfîntul Nicolae“ din Făgăraş
 

     A fost zidită de către Constantin Brâncoveanu în anul 1698. ,,Voievodul Constantin Brâncoveanu zideşte mîndra biserică de la răsăritul oraşului...pe care pune o inscripţie de toată frumuseţea, săpată în piatră, cu slove scoase în relief, cu emblema lui de Domn al Ţării Româneşti şi cu menţiunea că biserica a fost zidită în al zecelea an al domniei sale, ca şi cum ar fi fost ridicată în propria ţară, nu în ţară străină“ spune Nicolau Aron în ,,Monografia bisericilor, şcoalelor şi reuniunilor române din Făgăraş“- 1913. Edificiul a fost înzestrat cu un hrisov emis la data de 17 octombrie 1699 prin care se acorda bisericii din Făgăraş dreptul de a încasa în fiecare an la Sf. Dumitru suma de 250 de taleri, din vămile domneşti de la Rucăr şi Dragoslavele, cu precizarea: ,,dacă vor ţine legea pravoslavnică“ Ştefan Cantacuzino şi Nicolae Mavrocordat întăresc acest hrisov. Pictura catapetesmei aparţine lui Preda, artist format la şcoala din Hurezi. În biserică se mai găseşte din vechiul ansamblu de piese iconostasul original pe care academicianul Marius Porumb îl consideră ,,cel mai amplu dintre fruntariile epocii brâncoveneşti, fiind sensibil mai mare decît cel al bisericii principale de la Mănăstirea Hurezi, ori al Mitropoliei din Târgovişte“ ( Marius PORUMB, Dicţionar de pictură veche românească din Transilvania, sec. XIII-XVIII, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1988 ) Ortodocşii făgărăşeni s-au putut bucura doar 25 de ani de acest lăcaş pentru că după ce Ioan Pataki a fost numit episcop greco-catolic la Făgăraş biserica le-a fost luată cu forţa de către autorităţile imperiale austriece iar biserica a fost înălţată la rangul de catedrală unită. În anul 1948 lăcaşul a revenit posesorilor de drept. (Ştefan Botoran)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Caută in site ...

Adio, Majestate!

 

      România iubeşte monarhia. Ar fi concluzia la care ar ajunge orice persoană care deschide televizorul, ascultă radioul sau citeşte presa scrisă, pentru că mijloacele media abundă de articole despre regele Mihai şi monarhie. Dar dacă ne-am întoarce în urmă cu vreo două decenii, lucrurile n-ar sta chiar aşa. Regele Mihai a fost alungat din ţară de regimul post-decembrist condus de Iliescu şi Roman, aşa cum s-a întîmplat în 1947, pe vremea regimului bolşevic. Urmaşii acelor comunişti, pesediştii actuali, depun flori şi lumînări pentru monarhul României care a trecut la cele sfinte, iar pe bloguri postează mesaje de compasiune arătîndu-şi astfel nesimţirea.
     Fiind într-o vizită în Danemarca, am avut ocazia să trăiesc vizita familiei regale în oraşul în care am poposit vreme de o săptămînă. Au fost multe pregătiri, oficialităţile au fost băgate în priză cu mult timp înaintea vizitei. Localnicii erau preocupaţi să-şi întîlnească Regina, iar în ziua sosirii familiei regale, locul era înţesat de lume. Oraşul nu avea mai mult de vreo 20.000 de locuitori, dar atunci numărul celor prezenţi era şi de cinci ori mai mare. Era puhoi de lume. Eu nu mai văzusem atîta agitaţie şi oameni la un loc de pe vremea cînd Ceauşescu vizita vreo localitate. Pe cînd eram în anul I de facultate, era anunţată participarea preşedintelui ţării la deschiderea anului universitar, la Cluj. Cîtă zarvă, eram forţaţi să ieşim, să-l aclamăm! Pe noi, bobocii, ne-au închis pe stadionul din Cluj ca pe nişte oi, pentru a vedea iubitul conducător cît de ovaţionat este de tineri. Ceva similar era şi în oraşul danez, la vizita Reginei. Deosebirea însă consta în faptul că acei cetăţeni au mers la întîlnirea cu Regina din plăcere, pe cînd noi eram forţaţi. Le zîmbeau feţele, plîngeau oamenii de emoţie.

Citește mai departe...

Vizitatori online

Avem 771 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

9.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 738
Număr afişări conţinut : 3959683

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare