Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Hidrocentralele de pe Olt tăiate de la finanţare
Hidrocentralele de pe Olt tăiate de la finanţare Email
Marţi, 26 August 2014 12:44

 

 

Toate investiţiile noi sau în curs au fost tăiate de la finanţare de Guvern Pe lista neagră se află şi Hidrocentrala de la Mîndra Şantieriştii din Colonia Mîndra au rămas fără locuri de muncă Investiţa este în paragină de doi ani, Hidroelectrica nemaiplătind nici măcar chiria propretarilor de terenuri pe care se află colonia şi şantierul Hidroelectrica este în insolvenţă de doi ani

     Forfota de la şantierul din Mîndra a dispărut. Peste colonie şi peste întreg şantierul s-a aşternut liniştea, iar şantieriştii de aici trăiesc în sărăcie. De doi ani utilajele din colonia Mândra nu s-au mai mişcat, iar fabrica de betoane şi staţia de sortare n-au mai produs nici măcar un metru cub de marfă. Doar cele două pompe de apă sînt puse din timp în timp la lucru pentru că altfel colonia s-ar inunda de apă menajeră. Hidroelectrica, beneficiara investiţiei de la Mândra, sub titulatura de ,,conservare" cheltuie fonduri însemnate în fiecare an, iar Hidroconstrucţia, antreprenorul ales de Hidroelectrica, încearcă să justifice cumva sutele de milioane de lei destinate anual conservării. După 25 de ani, investiţia de la Mândra s-a oprit, deşi s-a realizat numai 50% din ea. Scăderea economică înregistrată în primul semestru din acest an a determinat Guvernul României să blocheze orice investiţie în derulare sau nou deschisă. Pe lista neagră a investiţiilor nefinanţate se află nu doar autostrăzile din ţară sau drumurile expres ci şi construcţiile de hidrocentrale. A fost nominalizată investiţia de la Mândra a Hidroelectricii care nu va mai fi finanţată deloc. Dacă iniţial hidrocentrala de la Mândra costa 108 milioane de euro şi trebuia finalizată în 7 ani, acum după 25 de ani de şantier ar mai fi nevoie de încă 180 milioane de euro pentru a fi dată în folosinţă. Astăzi, şantierul de pe Olt, în zona localităţii Mândra, arată dezolant. Utilaje părăsite, diguri acoperite cu trestie, o colonie în paragină acoperită de bălării. Printre bărăcile cîndva îngrijite şi însufleţite, sînt astăzi maidanezi şi mizerii. Nici 10 locuinţe nu mai sînt locuite de foştii şantierişti care au îngroşat de mult rîndul şomerilor.

Investiţie abandonată
 

     În colonia de la Mândra mai sînt vreo 30 de persoane. Trăiesc în sărăcie, dar nu vor să părăsească locul pentru că nu au unde să plece. Şi-au părăsit casele în urmă cu 25 de ani şi au venit pe şantierele care trebuiau să dea în funcţiune hidrocentralele de pe rîul Olt. Erau tineri cînd au venit în Ţara Făgăraşului, la Mândra, Olteţ, Voila, Noul Român sau la Avrig. Au format comunităţi noi în zonă şi localnicii i-au numit şantierişti. Erau din Suceava, Buzău, Mureş sau Banat. S-au dezrădăcinat din locurile natale şi s-au stabilit pe cursul Oltului, lîngă Făgăraş, acolo unde Hidroelectrica le-a construit case, adevărate colonii. Aveau acolo de toate, case, utilităţi, magazine. Totul a durat puţin după 1989, ca apoi regresul şantierelor să fie fără întoarcere. Unele dintre hidrocentrale au fost date în funcţiune, doar cea de la Mândra nu s-a mai finalizat. Dar chiar şi aşa, investiţia de la Mândra s-a dovedit timp de 25 de ani un sac fără fund în privinţa bugetului. De doi ani, şantierul de la Mândra stagnează, iar de o săptămînă i-a fost tăiată finanţarea prin hotărîre de Guvern. Nefinalizarea investiţiei are efecte negative pentru localităţile amplasate pe cursul Oltului în amonte de Mândra. Sate precum Comăna, Crihalma, Ticuş sînt mereu afectate de inundaţii atunci cînd plouă pentru că rîul Olt nu este îndiguit.

 

 

 
 

Creşte porumbei
 

 

     ,,Mai sîntem în colonie vreo 34 de persoane, dar puţini sînt angajaţi la Hidroelectrica. Nu mai este ce a fost în urmă cu 25 de ani cînd s-a deschis şantierul. Eu sînt de atunci aici, la Mândra. Eram 400-500 de persoane care locuiam în colonie. Am aparţinut de Hidroelectrica Argeş, dar apoi ne-au trecut la Vâlcea. Eram mecanic utilaje, apoi m-au pus pe o volă, iar acum sînt la pază. Supraveghez cele două pompe, tragem apa să nu se inunde aici. Locuiesc cu fetele mele în colonie, am două camere, baie şi bucătărie. Pentru că sînt angajatul societăţii plăresc chirie 20 de lei pe lună plus consumurile" povesteşte Dumitru Poenaru de 44 de ani. Bărbatul spune că de 2 ani aici nu se mai lucrează nimic, şantierul fiind în conservre. ,,Şi şeful nostru este şomer, fostul director Mihail Copăescu. Mai vine în şantier că are aici locuinţă, la fel ca şi alţi şefi de-ai noştri. Pe şantier am avut o viaţă bună, aveam salariile la timp, dar nu mai este aşa. Toate s-au dus de rîpă. Unii angajaţi ai societăţii sînt trimişi la lucrări la Fierbinţi unde firma face o canalizare, dar familiile lor au rămas aici în colonie" mai povesteşte bărbatul originar din Piatra Neamţ. Fostul şantierişti îşi omora timpul, în acea zi, construind un garaj pentru maşina sa, iar în rest îşi vede de pasiunea lui pentru porumbeii voiajori. ,,Am vreo 30 de porumbei şi îmi place să-i cresc. Este o pasiune a mea" spune bărbatul.

Două generaţii în şantier
 

     Anton Elena are 58 de ani şi a ajuns la Mândra, în şantier, în luna mai din 1989. Lucra ca şi betonist şi turna beton acolo unde i se cerea. Ani la rînd a făcut această muncă grea, iar acum resimte anii în care zi lumină turna beton. A venit cu soţul ei în şantier tocmai din Suceava. În urmă cu 8 ani a rămas singură, soţul decedînd din cauza unei maladii. ,,Am rămas singură de 8 ani, sînt bolnavă şi am un venit mic. Nu am unde să plec de aici, la Suceava nu mai am pe nimeni. Pe soţ l-am îngropat în sat, în cimitirul de la Mândra. Sînt eu şi căţeluşa mea, Lesi, cu care-mi petrec ziua. Nu mai lucrez din 14 iulie cînd firma m-a trimis în şomaj. În ultima vreme am fost agent de pază. Primesc 450 de lei şomaj, după care nu ştiu ce voi face. Pentru că nu mai sînt angajată plătesc o chirie de 100 de lei, iar consumurile alţi bani. Factura de curent este mare, mai ales iarna pentru că încălzirea este pe curent electric. Este foarte greu, dar nimeni nu ţine cont şi de noi, şantieriştii. Sînt înscrisă la medicul de familie de la Mândra"povesteşte Elena Anton. Femeia are o fată care a crescut în şantier la Mândra. Acum este căsătorită, s-a angajat la Arplama în Făgăraş, iar soţul ei lucrează ca zilier pe unde găseşte. Locuiesc toţi în şantier.

Bărbaţii la muncă, soţiile şi copiii în colonie
 

      Colţea Ionică are 47 de ani şi are 4 copii. A venit de la Buzău în 1989 şi de atunci n-a mai plecat de la Mţndra. Are un apartament cu două camere în colonia şantierului. A fost trimis la şantierul deschis de Hidroconstrucţia la Fierbinţi. Şi Martin Oscar lucrează tot în deplasare la canalizarea de la Fierbinţi. Familiile lor au rămas în şantier. ,,Sînt plătiţi foarte slab. După o lună de muncă mai primeşte 200 de lei pentru că restul de bani din salariul lunar este reţinut pentru consumuri şi chirie. Factura de curent ne omoară. Avem de plătit o restanţă de 2500 de lei pentru că iarna ne încălzim cu un reşou electric. Am vrut să ne pumen sobă pe lemne, dar nu ne-au dat voie fiind prea mare pericolul de incendiu. Barăcile în care locuim sînt din lemn şi un incendiu de la foc se poate produce oricînd. Am avut curentul tăiat că nu am avut bai să plătim. Este o familie aici care are de plătit 3000 de lei, dar i-au tăiat curentul"povesteşte mama şantieristului, Maria Budi de 70 de ani. Femeia a venit în şantier în vizită la nepoţi. ,,Şi eu am pensie mică de doar 350 de lei pe lună după 20 de ani vechime. Ca să-mi completez veniturile, să putem supravueţui, merg şi lucrez în Ungaria. Sînt originară din Mureş, dar am o casă în Făgăraş, în cartierul Tudor Vladimirescu, dar mai vin la copii în şantier. Este greu de toţi pentru că toate şantierele s-au închis" a spus pensionara. Copiii şantieriştilor urmează cursurile la şcoala gimnazială din Mândra. ,,Am luat premiu anul acesta. Fac naveta în sat la Şcoala Gimnazială Mândra. Îmi place la şcoală" spune fetiţa unui şantierist, elevă în clasa a IV.

Paza preluată de o firmă din Vâlcea
 

     După data de 14 iulie 2014, paza şantierului de la Mândra a fost preluată de o altă firmă care a dislocat la Mândra 6 angajaţi. Firma de pază Lex Kod Security SRL, pentru că despre ea este vorba, are în obiectiv o suprafaţă de 40 de hectare cu două puncte de pază. ,,Nu se mai lucrează nimic de doi ani, şantierul este închis. Noi trebuie să păzim utilajele, fabrica de betoane, staţia de sortare, magaziile, pompele. Eu primesc 6,5 milioane de lei pe lună" spune paznicul Ioan Bobic de 64 de ani. Directorul firmei de pază, Constantin Măgureanu, spune că acest contract a fost încheiat pe o perioadă de un an, pînă în iulie 2015. ,,Alte detalii nu pot să vă spun pentru că sînt confidenţiale" a spus telefonic Măgureanu. Hidroelectrica mai are la Mândra un angajat pe post de gestionar, Nicolae Hozoc de 60 de ani. L-am găsit la post supraveghind locaţia. ,,Am fost trimis în şomaj, dar la 31 decembrie 2013 m-au rechemat. Am fost pe rînd gestionar, tehnician, mecanic, iar acum gestionar. Din august 2013 de cînd am fost preluaţi de Vâlcea, a fost tot mai greu. Sînt singur aici, iar şefii vin mai rar" a spus gestionarul.

Directorii de la şantierul Mândra sînt şomeri
 

     Toată zona îi cunoştea pe şefii şantierului de la Mândra. Erau de 25 de ani în zonă şi colaborau foarte bine cu localnicii, cu agenţii economici dar mai ales cu primăriile. Mihail Copăescu era director general, iar Doru Oprescu director economic. Au plecat din şantier abia după data de 14 iulie 2014 cînd şantierul s-a închis definitiv. Mai au locuinţele în şantier, iar din cînd în cînd mai vin în vizită la Mândra. Am stat de vorbă cu directorul economic, Doru Oprescu. ,,Şantierul s-a deschis în 1989. Investiţia era cotată atunci la valoarea de 108 milioane de euro şi aparţinea companiei Hidroelectrica. Lucrările au fost luate în antrepriză de Hidroconstrucţia. Termenul de finalizare al lucrării a fost de 7 ani, deci în 1996 trebuia dată în funcţiune hidrocentrala de la Mândra. Era cel mai mare lac de acumulare de pe Olt. Nu s-a mai terminat lucrarea din lipsă de bani. Pot spune, că la ora actuală, s-a realizat 45-50% din investiţie. Pentru finalizarea ei ar mai fi nevoie de 180 milioane de euro, iar pînă acum s-au cheltuit cam 80 de milioane de euro. Suprafaţa pe care este amplasată toată investiţia ajunge la 400 de hectare" povesteşte directorul Oprescu.

Hidroelectrica are propietăţi la Mândra
 

      Lacul de acumulare se întinde cam pe 350 de hactare, terenuri cumpărate de Hidroelectrica de la sătenii din Mândra. ,,Lacul de acumulare a fost proiectat să oprească viiturile şi va colecta 280 milioane mc de apă. Hidrocentrala ce trebuia să fie contruită avea o putere de 19 Mw/oră. Nu s-a mai finalizat. Hidroelectrica a cumpărat terenuri de la oameni cu sume cuprinse între 80 şi 150 milioane de lei vechi hectarul. Banii au fost plătiţi. Restul suprafeţelor de teren utilizate de Hidroelectrica, pentru colonie şi şantier, peste 40 de hectare, sînt preluate cu chirie de la oameni. De doi ani nu s-a mai plătit chiria. Şantierul s-a desfiinţat, a fost în conservare de 2 ani. După mine conservarea costă mai mult decît lucrările. Iniţial s-a făcut un studiu de fezabilitate pentru acest proiect şi scopul lucrărilor a fost şi îndiguirea Oltului de la Mândra pînă la Şercaia şi Comăna. Nu s-a mai făcut. În 1996 Guvernul Văcăroiu a scos o HG prin care investiţia s-a împărţit în două. Partea de diguri să revină Ministerului Apelor, iar partea de energie la Ministerul Economiei. Numai că Ministerul Apelor n-a preluat digurile. Recent Guvernul a stabilit ca aceste lucrări, energie, să fie declarate de interes naţional şi s-a emis o HG. Un lucru bun, dar nu s-au găsit bani pentru continuarea investiţiilor" a mai spus directorul economic Doru Oprescu.

Mândrenii şi-au vîndut terenurile
 

     Se ştie că în Ţara Făgăraşului sătenii nu pot dovedi că sînt proprietari de terenuri. Şi asta pentru că în mai toate comunele comisiile locale de fond funciar conduse de primari n-au eliberat titluri de proprietate pe numele oamenilor care deţin terenuri. În cazul mîndrenilor, comisia locală de fond funciar a considerat terenurile din şantier prioritate şi a eliberat titluri de proprietate. Este motivul pentru care s-a putut face tranzacţiile cu Hidroelectrica. ,,Dacă nu ne ocupam de terenurile pe care se află şantierul şi lacul de acumulare, oamenii rămîneau fără proprietăţi pentru că erau expropriaţi. Au avut loc negocieri cu fiecare proprietar în parte, iar Hidroelectrica le-a plătit atît cît s-a negociat. Au fost sume de la 80 de milioane de lei/ha pînă la 150 miliaone de lei/ha în funcţie de arabil sau de fîneaţă. Oamenii au fost mulţumiţi" a spus primarul comunei Mândra, Şerban Taflan. Tranzacţiile au avut loc în 2004 şi s-au vîndut către Hidroelectrica 350 hectare. ,,În 2004 s-a vîndut un hectar cu 80 de milioane, iar în 2010 cu 150 milioane de lei vechi" mai spune primarul Taflan. Sînt alte 50 de hectare, după cum spune primarul din Mândra, închiriate de Hidroelectrica de la săteni. ,,Hidroelectrica trebuie să plătească chirie în valoare de 2700 lei/ha pentru terenurile arabile şi 1.100 lei/ha pentru fîneaţă. De doi ani nu s-a mai plătit chiria la oameni. Aproape toţi oamenii din sat au vîndut sau au închiriat terenuri către Hidroelectrica" a mai spus primarul.

Istoria hidrocentralelor de pe Olt
 

     Au devenit puncte de atracţie turistică, dar şi loc de relaxare pentru pescarii amatori. Indiferent de sezon, turiştii îşi descarcă bliţurile peste baraj, iar pescarii îşi întind corturile sau dau la copcă după peştele care populaeză lacurile de acumulare. Ce nu ştiu ei, este povestea construirii acestor baraje şi a hidrocentralelor de pe rîiul Olt în drumul lui neastîmpărat prin Ţara Făgăraşului. Şantierele s-au deschis prin anii '80, iar după o muncă susţinută au fost date în folosinţă completînd cantitatea de energie electrică din reţeaua naţională, dar şi înfrumuseţînd peisajul locului. Făgărăşeanul Sorin Miloiu a fost inginerul care a participat la realizarea acestor investiţii în calitate de specialist în hidroenergetică, dar şi de şef. ,,Aproape un sfert de veac am făcut parte din seminţia constructorilor de hidrocentrale care s-au băjenit de bună voie în Ţara de piatră a Făgăraşilor transilvani să dirijeze drumul Oltului prin cinci hidrocentrale care să producă energie electrică pentru ţară, pentru acest colţ de rai pe care l-a hărăzit Dumnezeu şi în care parcă totul are mersul melcului. Trecusem de curînd sub tutela Grupului de Şantiere CH Superior Rm Vîlcea, director Constantin Mengher. Era prin 1984cînd am fost numit prin decizie, inginer şef la hidrocentrala de la Viştea-sat Olteţ. Trecînd de la Făgăraş spre Avrig, pe partea dreaptă a şoselei DN1, se văd acum cinci clădiri impunătioare care sînt cele cinci hidrocentrale ale Amenajării Hidroenergetica Făgăraş-Avrig. CHE Voila: Pi= 14,2 Mw, Em= 29,1 Gwh/am, CHE Viştea: Pi= 14,2 Mw, Em=33,3 Gwh/am, CHE Arpaş: Pi=14,2 Mw, Em=36,4 Gwh/am, CHE Scoreiu, Pi= 14,2 Mw, Em=37 Gwh/am, CHE Avrig: Pi= 14,2 Mw, Em=38,7 Gwh/am" a spus ing. Sorin Miloiu Amenajarea hidroenergetica a rîului Olt are o istorie frumoasă în care s-au contopit deopotriva proiectele tehnice executate de cei mai buni specialisti în domeniu cu viaţa celor care le-au implementat. Hidrocentralele de pe Olt ascund sub tonele de ciment si de apa povesti de viaţă, sentimente, prietenii, bucurii, eşecuri, dar şi necazuri, pierderi de vieţi, despărţiri de cei dragi. ,, La Olteţ, şantierul s-a deschis în 1984. La început am fost în jur de 30-40 de oameni plus localnici vreo 20. Apoi am închiriat case şi la Viştea, am angajat mai mulţi oameni din toată zona Făgăraşului. Platformele de lucru erau în execuţie şi se măreau zilnic văzînd cu ochii. Excavatoare, buldozere, autogredere, pompe, motocompresoare, autobasculante de toate categoriile, autocamioane, cisterne, macarale şi mii de sortimente de materiale soseau zilnic şi fiecare îşi găsea locul într-un ritm împresionant. Se muncea în două schimburi a cîte douăsprezece ore, uar şefii mai mult. Şi retribuţia era pe măsură. Primul meu salariu în noua postură cred că nu o să-l uit niciodată. A fost de 9.740 lei. Am crezut că s-a greşit, că mi s-au dat bani în plus" a spus ing. Sorin Miloiu. O istorie a acestor investiţii de pe rîul Olt a fost publicată în serial în Monitorul de Făgăraş.

Cel mai mare profit
 

     La data de 30.06.2014, Hidroelectrica a raportat cel mai mare profit brut semestrial înregistrat vreodată de companie, respectiv 509 milioane lei, mai mare cu 28 milioane lei decît profitul brut înregistrat de companie în perioada similară a anului trecut cînd compania raportase tot un record al profitului de 481 milioane lei. Această performanţă financiară a fost pusă de companie pe seama unui control mai riguros al costurilor operaţionale. În primul semestru cheltuielile cu serviciile prestate de terţi au fost reduse cu 22%, iar cheltuielile cu remuneraţia personalului s-au diminuat cu 13%, în raport cu nivelurile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut. Statisticile companiei arată şi o scădere a gradului de îndatorare la băncii, cu 625 milioane euro de la 841 milioane euro la 20 iunie 2012 la 216 milioane euro la 30 iunie 2014.
     Rezultatul financiar raportat la primele 6 luni ale anului 2014 a fost de 1,49 miliarde lei, datorită reducerii preţului mediu de tranzacţionare al energiei în piaţă, ca urmare a aportului semnificativ de energie din surse regenerabile şi de reducere a consumului.
     Hidroelectrica este în insolvenţă de la data de 20 iunie 2012 cînd înregistra datorii de 4,337 miliarde de lei. După doi ani datoriile au scăzut la 1,547 miliarde de lei. Conform biroului de presă al Hidroelectrica, la 31 mai 2014 Hidroelectrica raporta un cash flow pozitiv de 68 milioane lei.
     Cresterea veniturilor societatii în 2013 cu peste 700 milioane lei faţă de anul 2012, respectiv de la 2,418 miliarde lei la 3,150 miliarde lei, a făcut posibilă plata datoriilor înscrise la masa credala şi închiderea unor linii de credit de la ING Bank, in valoare de 31 milioane lei, Alpha Bank, în valoare de 80 milioane lei, Banca Transilvania, în valoare de 120 milioane, BERD, in valoare de 110 milioane euro.

Se vînd 27 de Centrale Hidroelectrice de Mica Putere
 

     Hidroelectrica va vinde în cadrul licitaţiilor deschise cu strigare din perioada 15-18 septembrie 2014, 27 de CHEMP-uri, cu o putere totală instalată de 20,3 MW şi o energie de proiect de 60,6 GWh. Activele supuse vînzării sînt structurate în 17 pachete şi sînt situate în 9 judeţe: Suceava - CHEMP Neagra Sarului 1, CHEMP Neagra Sarului 2, CHEMP Saru Dornei 1, CHEMP Saru Dornei 2, CHEMP Falticeni, CHEMP Gura Haitii 1, CHEMP Gura Haitii 2, CHEMP Lucaciu, CHEMP Panaci, Brasov - CHEMP Tarlung 1, CHEMP Tarlung 2, CHEMP Tarlung 3, CHEMP Tarlung 4, CHEMP Halchiu Moara, Hunedoara - CHEMP Valea Cracului 1, CHEMP Valea Cracului 2, CHEMP Valea Cracului 3, CHEMP Zeicani, Neamt - CHEMP Neagra, CHEMP Bolovanis, CHEMP Cracau 1, Sibiu - CHEMP Talmaciu, CHEMP Rasinari, Bacau - CHEMP Caralita, Maramures - CHEMP Chiuzbaia, Arad - CHEMP Sebis, Arges - CHEMP Limpedea.
Începînd cu data de 23 iunie 2014, prin decizia EURO INSOL -Administratorul Judiciar al Hidroelectrica, Ovidiu Agliceru,director al Direcâtiei Producere Energie Electrică exercită şi atribuţiile funcţiei de Director General al Hidroelectrica, înlocuindu-l astfel pe Mihail Stănculescu. Acelaşi administrator a numit încă 3 noi manageri, manager al Departamentului Control Intern este dl. Radu Streangă, Roxana Alexandra Popa a fost numită manager al Departamentului Dezvoltare, iar Ovidiu Florin Şuteu, manager al Departamentului Management Energetic.

Cine trebuie să cureţe lacurile de acumulare şi digurile?
 

     Potrivit Legii Apelor nr. 107/1996, producătorul de energie intră în categoria utilizatorilor care pot fi afectaţi de calitatea apei. Cu toate acestea, lacurile de acumulare administrate de Hidroelectrica SA sînt invadate de resturi din gospodariile populaţiei, deşeuri de la exploatările forestiere,buşteni, PET-uri, anvelope uzate, animale care înfundă agregatele hidrocentralelor. Hidroelectrica SA alocă milioane de euro în fiecare an pentru achiziţia şi exploatarea maşinilor şi graifarelor de curăţat grătare şi pentru igienizarea frontului de retenţie (colectarea şi transportul plutitorilor de la suprafata apei).
Hidroelectrica mai plăteşte şi peste 80 milioane de euro anual către Administratia Naţională „Apele Române”, sumă care reprezintă contravaloarea apei uzinate în fiecare hidrocentrală, apă, care ar trebui să fie livrată la nivelul calitativ prevazut de Lege, fara copaci, PET-uri, anvelope şi alţi plutitori.
Administratia Nationala „Apele Romane” şi Garda Nationala de Mediu nu respectă legislaţia în domeniu. În zona Făgăraşului, digurile Oltului n-au fost curăţate niciodată. Asa cum se poate observa toate lacurile de acumulare sînt invadate de sute de tone de plutitori anual.

Energie vîndută pe bursă
 

- La licitaţiile din 29-30 mai 2014 Hidroelectrica a vîndut pe bursa de energie 12 pachete cu livrare în bandă şi vîrf aferente perioadei 01.07.2014-31.12.2016 totalizand cantitatea de 270.970 MWh. Valoarea totală obţinută de Hidroelectrica în cele 12 contracte este de 50 milioane lei (aproximativ 11 milioane Euro).
- Au fost încheiate 4 contracte cu Entrex Services, 3 contracte cu Electrica Distributie Transilvania Sud şi cîte un contract cu Tinmar, Transformer Energy Supply, C-Gaz & Energy Distributie, Enel Energie si GEN-I Bucharest. Preţul pachetelor de varf a depăşit valoarea de 200 de Lei/MWh, energia de vîrf cu livrare în anul 2015 s-a vîndut la un preţ de 205,43 Lei/MWh, iar preţul mediu obţinut pentru energia cu livrare în trimestrul 3 anul 2014 a fost de 202,89 Lei/MWh.
- În premieră pentru piaţa din România, s-a realizat o tranzacţie pentru un produs standard cu livrare în bandă pentru anul calendaristic 2016, licitaţia fiind cîţtigata de Enel Energie la preţul de 180,5 Lei/MWh, un preţ peste media de 176,3 Lei/MWh aferentă tranzacţiilor realizate cu livrare în bandă pentru anul 2015, ceea ce arată o tendinţă de creştere a preţului pentru energia vîndută în 2015 şi 2016 comparativ cu anul curent.

Insolvenţă de doi ani
 

     Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor Societăţii de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale – Hidroelectrica SA, a fost convocata de catre av. dr. Remus Borza, reprezentantul EURO INSOL SPRL, administrator judiciar al societăţii, pentru data de 28.02.2014 în vederea desemnării administratorului special, reprezentant al acţionarului majoritar, in cadrul procedurii de insolvenţă. Gabriel Dumitraşcu a fost numit, cu unanimitate de voturi, Administrator special al Hidroelectrica SA. Acţionarii Hidroelectrica sînt Statul Român prin Minsiterul Economiei – Departamentul pentru Energie (80,057%) şi Fondul Proprietatea (19,943%).
     Hidroelectrica este lider în producţia de energie electrică şi principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic National, un sector strategic cu implicaţii în siguranţa naţională.
     Societatea se află în procedură de reorganizare judiciară şi este condusă de către Administratorul judiciar, EURO INSOL SPRL, prin practician coordonator av. dr. Remus Borza, şi Administratorul special, Gabriel Dumitraşcu.
     In anul 2013 a înregistrat un profit brut de 902 milioane lei (peste 200 milioane de euro), după o pierdere cumulată de 693 milioane de lei în anii 2011 şi 2012.
Cu o cifră de afaceri depăşind 3 miliarde de lei în anul 2013, faţă de 2,4 miliarde de lei în 2012 şi active contabile de cca. 20 miliarde de lei, Hidroelectrica s-a clasat pe locul 3în topul celor mai profitabile 100 de companii din România.
     Societatea are in prezent 259 de hidrocentrale în exploatare, cu o putere instalată de 6462,5MW, produţtia realizată în anul 2013 fiind de 14.823 GWh.
     În data de 16 mai 2014 Hidroelectrica a consemnat o producţie record de 79.500 Mwh. In luna mai Hidroelectrica a consemnat niveluri ale productiei zilnice de 70.000 Mwh, valori pe care compania le-a înregistrat doar în anul 2005 cînd s-a consemnat şi un varf al producţiei anuale de 20,1 Twh. In luna mai, Hidroelectrica a asigurat peste 50% din consumul energetic naţional.Cantitatea cea mai mare de energie electrică a fost produsă şi livrată în sistem în perioada 13-15.05.2014. In ziua de 15 mai 2014, in bazinul mijlociu şi inferior al rîului Olt au fost tranzitate şi atenuate corespunzator de către lacurile de acumulare ale Hidroelectrica debite foarte mari, care au înregistrat chiar 2100 mc/s, comparabile cu debitul Dunării în unele luni de vară.

Acuzaţii pentru Remus Borza
 

     Conform ziarului Puterea, Hidrolectrica se ruinează în lipsa investiţiilor, iar conducerea societăţii a chefuit de Sfântul Ilie, acuză preşedintele Sindicatului Porţile de Fier, Cristinel Popescu. Sindicalistul spune că societatea a prăpădit 100.000 de euro pentru festivităţi de inspiraţie socialistă, în timp ce complexul hidroenergetic de la Porţile de Fier I a fost inundat, o turbină fiind scoasă din uz. Tot Popescu acuză că Hidroelectrica este căpuşată prin intermediul Hidroserv, cu complicitatea administratorului judiciar Remus Borza. „Recent, Trofeul Energeticianului s-a desfăşurat la Porţile de Fier. Pentru aceasta s-au depus eforturi susţinute, mai ceva ca pe vremea împuşcatului, ca CHE Porţile de Fier să arate bine pentru vizita lui Remus Borza. Şi dacă tot suntem în insolvenţă şi tăiem lucrările de reparaţii şi investiţii, Remus Borza s-a gândit că nu ar fi rău să aloce mult peste 100.000 de euro (80.000 lei au fost doar premiile) pentru organizarea Trofeului”, acuză într-un comunicat de presă transmis de liderul Sindicatului Porţile de Fier, Cristinel Popescu. Evenimentul festiv a avut loc pe 20 iulie, ziua patronului energeticienilor, Sfântul Ilie, iar două zile mai târziu, pe 22 iulie, o turbină a hidrocentralei a fost avariată de ploaie. Conform sindicalistului, angrenajul a fost avariat din cauza apei care s-a infiltrat sub dulapurile de protecţie, deşi instalaţia fusese recent retehnologizată. Sindicatul Porţile de Fier şi-a anunţat intenţia, conform ziarului Puterea, de a depune o plângere penală la Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva administratorului judiciar al Hidroelectrica Remus Borza şi directorului Hidroelectrica Serv, Radu Silaghi, pentru conflict de interese. Cristinel Popescu dezvăluia în faţa presei că Radu Silaghi este soţul Nicoletei Munteanu, asociată cu Remus Borza la firma Euro Insol. În opinia sindicalistului, contractul încheiat între Euro Insol şi Hidroelectrica presupune un comision de succes, comision ce este stabilit între anumite valori minime şi maxime, funcţie de perioada în care Hidroelectrica iese din insolvenţă, dar care este în mod foarte clar condiţionat valoric de profitul net al societăţii. „Comisionul este de 2 % din profit. Ori pentru a încasa valoarea maximă de 2,7 milioane euro, Remus Borza avea nevoie de un profit pe anul 2013 de circa 630 milioane lei. Profitul net a fost de circa 670 milioane lei. Cum s-a realizat acest profit ? Într-o măsură semnificativă şi prin reducerea cu peste 250 milioane lei a lucrărilor de mentenanţă, lucru realizat cu mara contribuţie adusă de Radu Silaghi, nimeni altul decât soţul asociatei lui Remus Borza, d-na Nicoleta Munteanu”, mai spune Cristinel Popescu citat de Puterea.
     De mai bine de doi ani, în sectorul energetic are loc un fenomen paradoxal: producătorii livrează pieţei curent electric la preţuri tot mai mici, dar la nivelul consumatorilor finali energia se facturează cu preţuri tot mai mari.

Comments
Comentariu nou Cautare
Victor   |11-02-2015 11:39:41
La naiba! Asta chiar e o investitie importanta, nu trebuie abandonata. Trebuie
gasiti bani pt finalizarea ei. Precis sunt alte lucruri in care se pierd bani
degeaba.
Fratila ion achim  - Mare pacat pentru satul Sona din cadrul comunei Ma   |20-09-2016 14:27:10
S-a sperat ca locuitori satuluai sa aiiba in sfarsit o legatura teresta peste
baraj sa nu fie nevoiti sa ocoleasca prin Fagaras,mai ales pentru copiii la
scoala.Se pare ca asteptarile au fost in zadar. Se spera in continuare ca
viitprul parlament sa revina asupra continuari lucrarilor.Realizarea lucrari ar
conduce la oprirea colmatarior pentru cele 24 de acumulari din aval,precum si
la realizarea coelalte obiective,energie electria,cresterea bivolului si a
milioane de palmipede pentru care sant construite grajdiurile necesare langa
crescatoria de porcine,ceerea unui fond piscicol si de agrement,inportant,etc.
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

În ediţia tipărită

,,În Decembrie 1989 a fost lovitură de stat“

 

      Se împlinesc în curînd 28 de ani de la evenimentele sîngeroase din Decemrie 1989, cînd românii au ieşit în stradă pentru a-şi cîştiga libertatea în faţa unui regim dictatorial condus de Nicoale Ceauşescu. Dacă pînă la fuga soţilor Ceauşescu (22 Decembrie 1989), s-au înregisrat zeci de victime în rîndul populaţiei, după aceasta numărul morţilor a crescut, depăşind 1000. Faptul explică preluarea conducerii ţării de către perestrokişti printr-o lovitură de stat, adică acei conducători formaţi la Moscova lui Mihail Gorbaciov. Emoţia publică a românilor de a ieşi în stradă pentru a răsturna regimul Ceauşescu a fost valorificată la maxim de grupul ce se pregătea să preia conducerea încă din 1984. Evenimentele au fost pregătite la întîlnirea de la Malta a preşedinţilor SUA şi URSS, iar forma de acţiune a fost decisă ulterior, 4 decembrie 1989, la Moscova, unde au fost invitaţi preşedinţii ţărilor comuniste. În cei 28 de ani ce s-au scurs, românii nu cunosc adevărul despre acele evenimente, istoricii nu l-au spus răspicat, politicienii nici atît. În schimb, jurnaliştii au încercat să despice firul în patru în ziare sau în emisiuni televizate. Concluzia a fost una singură, lovitură de stat, una sîngeroasă care a dat mulţi morţi şi răniţi.

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 620 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

4.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 743
Număr afişări conţinut : 3956235

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare