Hidrocentralele de pe Olt tăiate de la finanţare |
![]() |
Marţi, 26 August 2014 12:44 | ||||||||||||||||||||||||||||||
În colonia de la Mândra mai sînt vreo 30 de persoane. Trăiesc în sărăcie, dar nu vor să părăsească locul pentru că nu au unde să plece. Şi-au părăsit casele în urmă cu 25 de ani şi au venit pe şantierele care trebuiau să dea în funcţiune hidrocentralele de pe rîul Olt. Erau tineri cînd au venit în Ţara Făgăraşului, la Mândra, Olteţ, Voila, Noul Român sau la Avrig. Au format comunităţi noi în zonă şi localnicii i-au numit şantierişti. Erau din Suceava, Buzău, Mureş sau Banat. S-au dezrădăcinat din locurile natale şi s-au stabilit pe cursul Oltului, lîngă Făgăraş, acolo unde Hidroelectrica le-a construit case, adevărate colonii. Aveau acolo de toate, case, utilităţi, magazine. Totul a durat puţin după 1989, ca apoi regresul şantierelor să fie fără întoarcere. Unele dintre hidrocentrale au fost date în funcţiune, doar cea de la Mândra nu s-a mai finalizat. Dar chiar şi aşa, investiţia de la Mândra s-a dovedit timp de 25 de ani un sac fără fund în privinţa bugetului. De doi ani, şantierul de la Mândra stagnează, iar de o săptămînă i-a fost tăiată finanţarea prin hotărîre de Guvern. Nefinalizarea investiţiei are efecte negative pentru localităţile amplasate pe cursul Oltului în amonte de Mândra. Sate precum Comăna, Crihalma, Ticuş sînt mereu afectate de inundaţii atunci cînd plouă pentru că rîul Olt nu este îndiguit.
![]() ![]() Creşte porumbei
,,Mai sîntem în colonie vreo 34 de persoane, dar puţini sînt angajaţi la Hidroelectrica. Nu mai este ce a fost în urmă cu 25 de ani cînd s-a deschis şantierul. Eu sînt de atunci aici, la Mândra. Eram 400-500 de persoane care locuiam în colonie. Am aparţinut de Hidroelectrica Argeş, dar apoi ne-au trecut la Vâlcea. Eram mecanic utilaje, apoi m-au pus pe o volă, iar acum sînt la pază. Supraveghez cele două pompe, tragem apa să nu se inunde aici. Locuiesc cu fetele mele în colonie, am două camere, baie şi bucătărie. Pentru că sînt angajatul societăţii plăresc chirie 20 de lei pe lună plus consumurile" povesteşte Dumitru Poenaru de 44 de ani. Bărbatul spune că de 2 ani aici nu se mai lucrează nimic, şantierul fiind în conservre. ,,Şi şeful nostru este şomer, fostul director Mihail Copăescu. Mai vine în şantier că are aici locuinţă, la fel ca şi alţi şefi de-ai noştri. Pe şantier am avut o viaţă bună, aveam salariile la timp, dar nu mai este aşa. Toate s-au dus de rîpă. Unii angajaţi ai societăţii sînt trimişi la lucrări la Fierbinţi unde firma face o canalizare, dar familiile lor au rămas aici în colonie" mai povesteşte bărbatul originar din Piatra Neamţ. Fostul şantierişti îşi omora timpul, în acea zi, construind un garaj pentru maşina sa, iar în rest îşi vede de pasiunea lui pentru porumbeii voiajori. ,,Am vreo 30 de porumbei şi îmi place să-i cresc. Este o pasiune a mea" spune bărbatul. Anton Elena are 58 de ani şi a ajuns la Mândra, în şantier, în luna mai din 1989. Lucra ca şi betonist şi turna beton acolo unde i se cerea. Ani la rînd a făcut această muncă grea, iar acum resimte anii în care zi lumină turna beton. A venit cu soţul ei în şantier tocmai din Suceava. În urmă cu 8 ani a rămas singură, soţul decedînd din cauza unei maladii. ,,Am rămas singură de 8 ani, sînt bolnavă şi am un venit mic. Nu am unde să plec de aici, la Suceava nu mai am pe nimeni. Pe soţ l-am îngropat în sat, în cimitirul de la Mândra. Sînt eu şi căţeluşa mea, Lesi, cu care-mi petrec ziua. Nu mai lucrez din 14 iulie cînd firma m-a trimis în şomaj. În ultima vreme am fost agent de pază. Primesc 450 de lei şomaj, după care nu ştiu ce voi face. Pentru că nu mai sînt angajată plătesc o chirie de 100 de lei, iar consumurile alţi bani. Factura de curent este mare, mai ales iarna pentru că încălzirea este pe curent electric. Este foarte greu, dar nimeni nu ţine cont şi de noi, şantieriştii. Sînt înscrisă la medicul de familie de la Mândra"povesteşte Elena Anton. Femeia are o fată care a crescut în şantier la Mândra. Acum este căsătorită, s-a angajat la Arplama în Făgăraş, iar soţul ei lucrează ca zilier pe unde găseşte. Locuiesc toţi în şantier. Colţea Ionică are 47 de ani şi are 4 copii. A venit de la Buzău în 1989 şi de atunci n-a mai plecat de la Mţndra. Are un apartament cu două camere în colonia şantierului. A fost trimis la şantierul deschis de Hidroconstrucţia la Fierbinţi. Şi Martin Oscar lucrează tot în deplasare la canalizarea de la Fierbinţi. Familiile lor au rămas în şantier. ,,Sînt plătiţi foarte slab. După o lună de muncă mai primeşte 200 de lei pentru că restul de bani din salariul lunar este reţinut pentru consumuri şi chirie. Factura de curent ne omoară. Avem de plătit o restanţă de 2500 de lei pentru că iarna ne încălzim cu un reşou electric. Am vrut să ne pumen sobă pe lemne, dar nu ne-au dat voie fiind prea mare pericolul de incendiu. Barăcile în care locuim sînt din lemn şi un incendiu de la foc se poate produce oricînd. Am avut curentul tăiat că nu am avut bai să plătim. Este o familie aici care are de plătit 3000 de lei, dar i-au tăiat curentul"povesteşte mama şantieristului, Maria Budi de 70 de ani. Femeia a venit în şantier în vizită la nepoţi. ,,Şi eu am pensie mică de doar 350 de lei pe lună după 20 de ani vechime. Ca să-mi completez veniturile, să putem supravueţui, merg şi lucrez în Ungaria. Sînt originară din Mureş, dar am o casă în Făgăraş, în cartierul Tudor Vladimirescu, dar mai vin la copii în şantier. Este greu de toţi pentru că toate şantierele s-au închis" a spus pensionara. Copiii şantieriştilor urmează cursurile la şcoala gimnazială din Mândra. ,,Am luat premiu anul acesta. Fac naveta în sat la Şcoala Gimnazială Mândra. Îmi place la şcoală" spune fetiţa unui şantierist, elevă în clasa a IV. După data de 14 iulie 2014, paza şantierului de la Mândra a fost preluată de o altă firmă care a dislocat la Mândra 6 angajaţi. Firma de pază Lex Kod Security SRL, pentru că despre ea este vorba, are în obiectiv o suprafaţă de 40 de hectare cu două puncte de pază. ,,Nu se mai lucrează nimic de doi ani, şantierul este închis. Noi trebuie să păzim utilajele, fabrica de betoane, staţia de sortare, magaziile, pompele. Eu primesc 6,5 milioane de lei pe lună" spune paznicul Ioan Bobic de 64 de ani. Directorul firmei de pază, Constantin Măgureanu, spune că acest contract a fost încheiat pe o perioadă de un an, pînă în iulie 2015. ,,Alte detalii nu pot să vă spun pentru că sînt confidenţiale" a spus telefonic Măgureanu. Hidroelectrica mai are la Mândra un angajat pe post de gestionar, Nicolae Hozoc de 60 de ani. L-am găsit la post supraveghind locaţia. ,,Am fost trimis în şomaj, dar la 31 decembrie 2013 m-au rechemat. Am fost pe rînd gestionar, tehnician, mecanic, iar acum gestionar. Din august 2013 de cînd am fost preluaţi de Vâlcea, a fost tot mai greu. Sînt singur aici, iar şefii vin mai rar" a spus gestionarul. Toată zona îi cunoştea pe şefii şantierului de la Mândra. Erau de 25 de ani în zonă şi colaborau foarte bine cu localnicii, cu agenţii economici dar mai ales cu primăriile. Mihail Copăescu era director general, iar Doru Oprescu director economic. Au plecat din şantier abia după data de 14 iulie 2014 cînd şantierul s-a închis definitiv. Mai au locuinţele în şantier, iar din cînd în cînd mai vin în vizită la Mândra. Am stat de vorbă cu directorul economic, Doru Oprescu. ,,Şantierul s-a deschis în 1989. Investiţia era cotată atunci la valoarea de 108 milioane de euro şi aparţinea companiei Hidroelectrica. Lucrările au fost luate în antrepriză de Hidroconstrucţia. Termenul de finalizare al lucrării a fost de 7 ani, deci în 1996 trebuia dată în funcţiune hidrocentrala de la Mândra. Era cel mai mare lac de acumulare de pe Olt. Nu s-a mai terminat lucrarea din lipsă de bani. Pot spune, că la ora actuală, s-a realizat 45-50% din investiţie. Pentru finalizarea ei ar mai fi nevoie de 180 milioane de euro, iar pînă acum s-au cheltuit cam 80 de milioane de euro. Suprafaţa pe care este amplasată toată investiţia ajunge la 400 de hectare" povesteşte directorul Oprescu. Lacul de acumulare se întinde cam pe 350 de hactare, terenuri cumpărate de Hidroelectrica de la sătenii din Mândra. ,,Lacul de acumulare a fost proiectat să oprească viiturile şi va colecta 280 milioane mc de apă. Hidrocentrala ce trebuia să fie contruită avea o putere de 19 Mw/oră. Nu s-a mai finalizat. Hidroelectrica a cumpărat terenuri de la oameni cu sume cuprinse între 80 şi 150 milioane de lei vechi hectarul. Banii au fost plătiţi. Restul suprafeţelor de teren utilizate de Hidroelectrica, pentru colonie şi şantier, peste 40 de hectare, sînt preluate cu chirie de la oameni. De doi ani nu s-a mai plătit chiria. Şantierul s-a desfiinţat, a fost în conservare de 2 ani. După mine conservarea costă mai mult decît lucrările. Iniţial s-a făcut un studiu de fezabilitate pentru acest proiect şi scopul lucrărilor a fost şi îndiguirea Oltului de la Mândra pînă la Şercaia şi Comăna. Nu s-a mai făcut. În 1996 Guvernul Văcăroiu a scos o HG prin care investiţia s-a împărţit în două. Partea de diguri să revină Ministerului Apelor, iar partea de energie la Ministerul Economiei. Numai că Ministerul Apelor n-a preluat digurile. Recent Guvernul a stabilit ca aceste lucrări, energie, să fie declarate de interes naţional şi s-a emis o HG. Un lucru bun, dar nu s-au găsit bani pentru continuarea investiţiilor" a mai spus directorul economic Doru Oprescu. Se ştie că în Ţara Făgăraşului sătenii nu pot dovedi că sînt proprietari de terenuri. Şi asta pentru că în mai toate comunele comisiile locale de fond funciar conduse de primari n-au eliberat titluri de proprietate pe numele oamenilor care deţin terenuri. În cazul mîndrenilor, comisia locală de fond funciar a considerat terenurile din şantier prioritate şi a eliberat titluri de proprietate. Este motivul pentru care s-a putut face tranzacţiile cu Hidroelectrica. ,,Dacă nu ne ocupam de terenurile pe care se află şantierul şi lacul de acumulare, oamenii rămîneau fără proprietăţi pentru că erau expropriaţi. Au avut loc negocieri cu fiecare proprietar în parte, iar Hidroelectrica le-a plătit atît cît s-a negociat. Au fost sume de la 80 de milioane de lei/ha pînă la 150 miliaone de lei/ha în funcţie de arabil sau de fîneaţă. Oamenii au fost mulţumiţi" a spus primarul comunei Mândra, Şerban Taflan. Tranzacţiile au avut loc în 2004 şi s-au vîndut către Hidroelectrica 350 hectare. ,,În 2004 s-a vîndut un hectar cu 80 de milioane, iar în 2010 cu 150 milioane de lei vechi" mai spune primarul Taflan. Sînt alte 50 de hectare, după cum spune primarul din Mândra, închiriate de Hidroelectrica de la săteni. ,,Hidroelectrica trebuie să plătească chirie în valoare de 2700 lei/ha pentru terenurile arabile şi 1.100 lei/ha pentru fîneaţă. De doi ani nu s-a mai plătit chiria la oameni. Aproape toţi oamenii din sat au vîndut sau au închiriat terenuri către Hidroelectrica" a mai spus primarul. Au devenit puncte de atracţie turistică, dar şi loc de relaxare pentru pescarii amatori. Indiferent de sezon, turiştii îşi descarcă bliţurile peste baraj, iar pescarii îşi întind corturile sau dau la copcă după peştele care populaeză lacurile de acumulare. Ce nu ştiu ei, este povestea construirii acestor baraje şi a hidrocentralelor de pe rîiul Olt în drumul lui neastîmpărat prin Ţara Făgăraşului. Şantierele s-au deschis prin anii '80, iar după o muncă susţinută au fost date în folosinţă completînd cantitatea de energie electrică din reţeaua naţională, dar şi înfrumuseţînd peisajul locului. Făgărăşeanul Sorin Miloiu a fost inginerul care a participat la realizarea acestor investiţii în calitate de specialist în hidroenergetică, dar şi de şef. ,,Aproape un sfert de veac am făcut parte din seminţia constructorilor de hidrocentrale care s-au băjenit de bună voie în Ţara de piatră a Făgăraşilor transilvani să dirijeze drumul Oltului prin cinci hidrocentrale care să producă energie electrică pentru ţară, pentru acest colţ de rai pe care l-a hărăzit Dumnezeu şi în care parcă totul are mersul melcului. Trecusem de curînd sub tutela Grupului de Şantiere CH Superior Rm Vîlcea, director Constantin Mengher. Era prin 1984cînd am fost numit prin decizie, inginer şef la hidrocentrala de la Viştea-sat Olteţ. Trecînd de la Făgăraş spre Avrig, pe partea dreaptă a şoselei DN1, se văd acum cinci clădiri impunătioare care sînt cele cinci hidrocentrale ale Amenajării Hidroenergetica Făgăraş-Avrig. CHE Voila: Pi= 14,2 Mw, Em= 29,1 Gwh/am, CHE Viştea: Pi= 14,2 Mw, Em=33,3 Gwh/am, CHE Arpaş: Pi=14,2 Mw, Em=36,4 Gwh/am, CHE Scoreiu, Pi= 14,2 Mw, Em=37 Gwh/am, CHE Avrig: Pi= 14,2 Mw, Em=38,7 Gwh/am" a spus ing. Sorin Miloiu Amenajarea hidroenergetica a rîului Olt are o istorie frumoasă în care s-au contopit deopotriva proiectele tehnice executate de cei mai buni specialisti în domeniu cu viaţa celor care le-au implementat. Hidrocentralele de pe Olt ascund sub tonele de ciment si de apa povesti de viaţă, sentimente, prietenii, bucurii, eşecuri, dar şi necazuri, pierderi de vieţi, despărţiri de cei dragi. ,, La Olteţ, şantierul s-a deschis în 1984. La început am fost în jur de 30-40 de oameni plus localnici vreo 20. Apoi am închiriat case şi la Viştea, am angajat mai mulţi oameni din toată zona Făgăraşului. Platformele de lucru erau în execuţie şi se măreau zilnic văzînd cu ochii. Excavatoare, buldozere, autogredere, pompe, motocompresoare, autobasculante de toate categoriile, autocamioane, cisterne, macarale şi mii de sortimente de materiale soseau zilnic şi fiecare îşi găsea locul într-un ritm împresionant. Se muncea în două schimburi a cîte douăsprezece ore, uar şefii mai mult. Şi retribuţia era pe măsură. Primul meu salariu în noua postură cred că nu o să-l uit niciodată. A fost de 9.740 lei. Am crezut că s-a greşit, că mi s-au dat bani în plus" a spus ing. Sorin Miloiu. O istorie a acestor investiţii de pe rîul Olt a fost publicată în serial în Monitorul de Făgăraş. La data de 30.06.2014, Hidroelectrica a raportat cel mai mare profit brut semestrial înregistrat vreodată de companie, respectiv 509 milioane lei, mai mare cu 28 milioane lei decît profitul brut înregistrat de companie în perioada similară a anului trecut cînd compania raportase tot un record al profitului de 481 milioane lei. Această performanţă financiară a fost pusă de companie pe seama unui control mai riguros al costurilor operaţionale. În primul semestru cheltuielile cu serviciile prestate de terţi au fost reduse cu 22%, iar cheltuielile cu remuneraţia personalului s-au diminuat cu 13%, în raport cu nivelurile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut. Statisticile companiei arată şi o scădere a gradului de îndatorare la băncii, cu 625 milioane euro de la 841 milioane euro la 20 iunie 2012 la 216 milioane euro la 30 iunie 2014. Hidroelectrica va vinde în cadrul licitaţiilor deschise cu strigare din perioada 15-18 septembrie 2014, 27 de CHEMP-uri, cu o putere totală instalată de 20,3 MW şi o energie de proiect de 60,6 GWh. Activele supuse vînzării sînt structurate în 17 pachete şi sînt situate în 9 judeţe: Suceava - CHEMP Neagra Sarului 1, CHEMP Neagra Sarului 2, CHEMP Saru Dornei 1, CHEMP Saru Dornei 2, CHEMP Falticeni, CHEMP Gura Haitii 1, CHEMP Gura Haitii 2, CHEMP Lucaciu, CHEMP Panaci, Brasov - CHEMP Tarlung 1, CHEMP Tarlung 2, CHEMP Tarlung 3, CHEMP Tarlung 4, CHEMP Halchiu Moara, Hunedoara - CHEMP Valea Cracului 1, CHEMP Valea Cracului 2, CHEMP Valea Cracului 3, CHEMP Zeicani, Neamt - CHEMP Neagra, CHEMP Bolovanis, CHEMP Cracau 1, Sibiu - CHEMP Talmaciu, CHEMP Rasinari, Bacau - CHEMP Caralita, Maramures - CHEMP Chiuzbaia, Arad - CHEMP Sebis, Arges - CHEMP Limpedea. Potrivit Legii Apelor nr. 107/1996, producătorul de energie intră în categoria utilizatorilor care pot fi afectaţi de calitatea apei. Cu toate acestea, lacurile de acumulare administrate de Hidroelectrica SA sînt invadate de resturi din gospodariile populaţiei, deşeuri de la exploatările forestiere,buşteni, PET-uri, anvelope uzate, animale care înfundă agregatele hidrocentralelor. Hidroelectrica SA alocă milioane de euro în fiecare an pentru achiziţia şi exploatarea maşinilor şi graifarelor de curăţat grătare şi pentru igienizarea frontului de retenţie (colectarea şi transportul plutitorilor de la suprafata apei). - La licitaţiile din 29-30 mai 2014 Hidroelectrica a vîndut pe bursa de energie 12 pachete cu livrare în bandă şi vîrf aferente perioadei 01.07.2014-31.12.2016 totalizand cantitatea de 270.970 MWh. Valoarea totală obţinută de Hidroelectrica în cele 12 contracte este de 50 milioane lei (aproximativ 11 milioane Euro). Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor Societăţii de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale – Hidroelectrica SA, a fost convocata de catre av. dr. Remus Borza, reprezentantul EURO INSOL SPRL, administrator judiciar al societăţii, pentru data de 28.02.2014 în vederea desemnării administratorului special, reprezentant al acţionarului majoritar, in cadrul procedurii de insolvenţă. Gabriel Dumitraşcu a fost numit, cu unanimitate de voturi, Administrator special al Hidroelectrica SA. Acţionarii Hidroelectrica sînt Statul Român prin Minsiterul Economiei – Departamentul pentru Energie (80,057%) şi Fondul Proprietatea (19,943%). Conform ziarului Puterea, Hidrolectrica se ruinează în lipsa investiţiilor, iar conducerea societăţii a chefuit de Sfântul Ilie, acuză preşedintele Sindicatului Porţile de Fier, Cristinel Popescu. Sindicalistul spune că societatea a prăpădit 100.000 de euro pentru festivităţi de inspiraţie socialistă, în timp ce complexul hidroenergetic de la Porţile de Fier I a fost inundat, o turbină fiind scoasă din uz. Tot Popescu acuză că Hidroelectrica este căpuşată prin intermediul Hidroserv, cu complicitatea administratorului judiciar Remus Borza. „Recent, Trofeul Energeticianului s-a desfăşurat la Porţile de Fier. Pentru aceasta s-au depus eforturi susţinute, mai ceva ca pe vremea împuşcatului, ca CHE Porţile de Fier să arate bine pentru vizita lui Remus Borza. Şi dacă tot suntem în insolvenţă şi tăiem lucrările de reparaţii şi investiţii, Remus Borza s-a gândit că nu ar fi rău să aloce mult peste 100.000 de euro (80.000 lei au fost doar premiile) pentru organizarea Trofeului”, acuză într-un comunicat de presă transmis de liderul Sindicatului Porţile de Fier, Cristinel Popescu. Evenimentul festiv a avut loc pe 20 iulie, ziua patronului energeticienilor, Sfântul Ilie, iar două zile mai târziu, pe 22 iulie, o turbină a hidrocentralei a fost avariată de ploaie. Conform sindicalistului, angrenajul a fost avariat din cauza apei care s-a infiltrat sub dulapurile de protecţie, deşi instalaţia fusese recent retehnologizată. Sindicatul Porţile de Fier şi-a anunţat intenţia, conform ziarului Puterea, de a depune o plângere penală la Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva administratorului judiciar al Hidroelectrica Remus Borza şi directorului Hidroelectrica Serv, Radu Silaghi, pentru conflict de interese. Cristinel Popescu dezvăluia în faţa presei că Radu Silaghi este soţul Nicoletei Munteanu, asociată cu Remus Borza la firma Euro Insol. În opinia sindicalistului, contractul încheiat între Euro Insol şi Hidroelectrica presupune un comision de succes, comision ce este stabilit între anumite valori minime şi maxime, funcţie de perioada în care Hidroelectrica iese din insolvenţă, dar care este în mod foarte clar condiţionat valoric de profitul net al societăţii. „Comisionul este de 2 % din profit. Ori pentru a încasa valoarea maximă de 2,7 milioane euro, Remus Borza avea nevoie de un profit pe anul 2013 de circa 630 milioane lei. Profitul net a fost de circa 670 milioane lei. Cum s-a realizat acest profit ? Într-o măsură semnificativă şi prin reducerea cu peste 250 milioane lei a lucrărilor de mentenanţă, lucru realizat cu mara contribuţie adusă de Radu Silaghi, nimeni altul decât soţul asociatei lui Remus Borza, d-na Nicoleta Munteanu”, mai spune Cristinel Popescu citat de Puterea.
Powered by !JoomlaComment 3.26
3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved." |