Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Director de cinci stele
Director de cinci stele Email
Marţi, 24 Iunie 2014 10:03

 

Nicolae Albu, economistul din Vad, a dus numele ARO Palace Braşov pe tot mapamondul ,,Iubesc Ţara Făgăraşului şi pe făgărăşeni" susţine Nicolae Albu, doctor în turism

     Spunea părintele Bogdan de la Sibiu, ori de cîte ori i se ivea ocazia să vorbească despre Ţara Făgăraşului şi despre făgărăşeni, că nu există ţinut mai deosebit ca şi Ţara Făgăraşului, iar nimeni să nu uite, mai ales făgărăşenii mai tineri, că Ţara Făgăraşului este o ,,Ţară". Recunosc că nu am înţeles din capul locului tîlcul vorbelor lui, dar în timp, oamenii pe care i-am cunoscut mi-au desluşit vorbele părintelui. Ţara Făgăraşului este ţinutul care merită cu prisosinţă cea mai frumoasă descriere. Nicolae Albu, făgărăşean de-al locului, a reuşit într-o competiţie neobosită cu timpul să unească vechiul şi noul într-un prinos adus meleagului natal. Născut în satul Vad renumit prin frumoasele narcise şi prin obiceiul străvechi al plugarului, acel sat care l-a dat pe Augustin Bunea şi în care cercetătorii i-au căutat obîrşia geniului literar Mihai Eminescu, Nicolae Albu este localnicul care nu şi-a uitat originile. ,,Sînt mîndru că sînt făgărăşean" spune Nicolae Albu parcă în dorinţa de a completa şi în cuvinte ceea ce arată prin faptele puse în slujba plaiului natal. Rar mai întîlneşti azi un om care să-şi iubească atît de mult satul şi tradiţiile. ,,Cînd întîlneşti un făgărăşean, oriunde ar fi, trebuie să-l ajuţi, să-l cinsteşti şi astfel să-i demonstrezi că făgărăşenii au fost întotdeauna uniţi şi cu griji unii faţă de alţii" este de părere Nicolae Albu la cei 62 de ani. Plecat din bătătura satului Vad a ajuns unul din oamenii cu stare în societatea braşoveană, studiile şi experienţa în turism purtîndu-i paşii în toate colţurile lumii. De numele lui Nicolae Albu este legată dezvoltarea celui mai mare şi modern complex hotelier din Braşov, ARO Palace, singurul de cinci stele din oaşul de la poalele Tâmpei.

Familie tradiţională de făgărăşeni
 

     Tatăl său, Nicolae, a fost agricultor şi apoi contabil la SMA Făgăraş, SMA Şercaia, Şinca Veche, Perşani. Era o plăcere să stai în preajma lui şi să-i asculţi poveştile, adevărate incursiuni în istoria neamului. ,,Nicolae Albu era un exemplu de patriotism, un om cu simţul datoriei faţă de familie, profesie şi mai ales faţă de neam, un iubitor al tradiţiilor populare româneşti şi locale din Ţara Făgăraşului" îl caracterizau sătenii din Vad. Provenea dintr-o familie de români adevăraţi, tatăl tot Nicolae, a fost un ţăran înstărit din Ţara Făgăraşului, participant activ la primul război mondial şi formarea României Mari - stat naţional unitar român. A fost decorat la împlinirea a 50 de ani de la Luptele de la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz cu înalte medalii militare. Pe linie maternă Nicolae Albu îşi are obîrţia tot în Vad, într-o familie de români înstăriţi. Bunicul său, Iacob Boldiş, a fost viceprimar mulţi ani în sat orînduind treburile şi organizarea satului. A fost unul dintre cei mai buni susţinători ai ideilor de libertate pentru care au luptat partizanii din Munţii Făgăraşului. Îndrăzneala şi curajul lui i-au adus arestarea şi condamnarea la ani grei de închisoare.
Economistul Nicolae Albu le-a urmat exemplul şi duce mai departe obiceiurile Ţării Făgăraşului. ,,Cînd avem nevoie de ceva de la judeţ, ne-am obişnuit să apelăm la directorul de la ARO, Nicolae Albu, pentru că este făgărăşeanul care iubeşte necondiţionat Ţara Făgăraşului. Întotdeauna ne-a ajutat şi ne sprijină" spun primarii din Ţara Făgăraşului. Gheorghe Vasii, fostul primar al comunei Şercaia, Şerban Taflan de la Mândra şi nu doar ei au numai cuvinte de apreciere faţă de Nicolae Albu.

Toţi copiii cu studii universitare
 

     Singurul gînd al lui Nicolae Albu, tatăl, a fost să-şi dea copiii la şcoli, astfel că fiecare dintre cei trei copii a urmat cursuri universitare. Nicolae Albu a urmat cursurile Şcolii Generale de 8 ani din Vad, 1959-1967, după care s-a înscris la Liceul real din Şercaia pe care l-a absolvit cu bune rezultate la învăţătură şi sport în 1971. După ce a satisfăcut stagiul militar într-o unitate de grăniceri, s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe Economice din Craiova, pe care a absolvit-o în 1977, cu rezultate foarte bune, obţinând licenţa în economie. Liviu Ioan este inginer, absolvent al Facultăţii TCM al Universităţii Transilvania Braşov şi lucrează ca inspector la ITM Sfântu Gheorghe - Covasna. Doina căsătorită Florea este economist la Electrica Braşov, absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Economice Craiova.

A fost atras de turism
 

     Primul loc de muncă al lui Nicolae Albu a fost prin repartiţie la Uzinele Steagu Roşu din Braşov în calitate de economist, la Serviciul Personal Învăţământ, salarizare, unde a profesat vreme de 5 ani. În paralel a urmat cursurile postuniversitare de Comerţ Exterior şi Cooperare Economică Internaţională la Bucureşti, unde s-a specializat pentru Operaţiuni de Comerţ Exterior. Aşa se face că s-a transferat la Autoexport Import Braşov, Întreprindere de Comerţ Exterior specializată în exportul de camioane. A fost atras însă de turism, domeniu care în timp l-a consacrat. Astfel s-a stabilit la Braşov. ,,Între 1982-1986 am deţinut funcţia de vicepreşedinte la Agenţia de Turism pentru Tineret Braşov unde am coordonat activitatea de turism pentru tineret. Am organizat excursii interne şi externe, am obţinut bilete de odihnă, am organizat acţiuni turistice tematice pentru tineret precum serbările zăpezii, trenurile speciale pentru tineret la Costineşti, acţiuni legate de evenimentele aniversate la 1 Decembrie 1918, am organizat acţiuni la Costeşti-Deva-Sarmizegetusa, pe urmele armatei române în Războiul de Independenţă din 1877" povesteşte Nicolae Albu. În următorii patru ani îl regăsim la Agenţiei BTT Braşov ca preşedinte funcţie care i-a permis coordonarea activităţilor de tineret. După evenimentele din decembrie 1989 a lucrat ca economist la ONT Carpaţi Braşov cînd a coordonat activitatea turistică a hotelurilor din Braşov şi Poiana Braşov . În domeniul turismului s-a evidenţiat în anii 1990-1991 Unitatea OJT Predeal unde Nicolae Albu a fost numit director general. ,,Am coordonat şi gestionat activitatea economico-financiară a unei societăţi financiare cu circa 2000 de angajaţi şi peste 2000 de locuri la cazare în hoteluri, vile şi peste 3500 locuri în unităţile de alimentaţie publică, agrement" spune economistul Nicolae Albu.

 

 

 
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
 

S-a stabilit definitiv la Braşov
 

 

     S-a căsătorit cu Albu Tudoriţa, profesor, director al Şcolii Gimnaziale Nr. 11 ,,Şt. O. Iosif" Braşov, doctor în filologie. Este semnatara a numeroase studii de specialitate, dar şi autor de carte: ,,Fantasticul în opera marilor noştri clasici", ,,Marin Sorescu - Versuri inedite - Între imaginarul folcloric şi ispita versului clasic;,,Observaţii şi atitudine critică în "scrisorile" lui Ion Ghica; ,,La lilieci - Exegeză. Deschidere". Au doi copii: Albu Anca Gabriela - economist, absolvent al ASE Bucureşti -Facultatea de Marketing, absolvent al Facultăţii de Psihologie al Universităţii Bucureşti, master în comunicare şi administraţie al SNSPA - Bucureşti, activitate în turism; Albu Carmen Cristina - economist, absolvent al Facultăţii de Management al Universităţii Transilvania Braşov, master în Managementul Resurselor Umane al SNSPA Bucureşti, doctorand în Management şi Inginerie al Universităţii Transilvania Braşov - anul III, activitate în domeniul turismului şi accesării fondurilor europene pentru formare profesională a adulţilor.

Director general la ARO Palace
 

     ARO Palace era una dintre cele mai mari unităţi din cadrul OJT Predeal şi reprezentativă pentru aceasta, astăzi făcînd parte din SIF Transilvania. Nicolae Albu a preluat această unitate de turism în calitate de director general începînd cu anul 1992 şi a condus-o pînă în urmă cu un an. De anul trecut însă a tecut la SIF Transilvania unde coordonează partea de turism de la toate societăţile aflate în patrimoniul SIF. Sub conducerea economistului Nicolae Albu, S.C. Aro Palace S.A din Braşov dispunea de 5 hoteluri de la o stea - la cinci stele: Aro Palace ******, Capitol ***, Coroana **, Postăvarul *, Aro Sport *, circa 1300 de locuri de cazare şi peste 2500 de locuri la alimentaţie publică în restaurantele: Cetatea Braşov, Crama Cerbul Carpatin, Coroana, Panoramic, Casa Pădurarului, Capitol. În tot acest răstimp societatea ARO Palace a oferit prestaţii turistice de cea mai bună calitate pentru turismul internaţional şi turismul intern, a organizat evenimente speciale la Centrul Internaţional de Conferinţe Europa de la Hotelul Aro Palace: congrese internaţionale, conferinţe, aniversări, întâlniri ale oamenilor de afaceri, etc.
,,Am modernizat complexul hotelier Aro Palace astfel că a trecut de la 4 stele la 5 stele. Am deschis Restaurant Belvedere la etajul 8, am înfiinţat Centrul Internaţional de Conferinţe-Europa, Centrul de agrement Wellness and SPA, Barul de noapte, Barul de zi, Coffee shop-holul hotelului. Aveam o structură de cazare de 400 locuri în camere single, duble, apartamente, un salon restaurant de 120 locuri, BMS (Building Management System)-creierul electronic care monitorizează toţi parametrii funcţionali ai complexului hotelier: funcţionarea centralei termice şi temperatura din camere, regimul termic, aerul condiţionat şi ventilaţia, sistemul de sonorizare, iluminatul electric, sistemul de supraveghere şi siguranţă, la exterior şi interior, intrarea în funcţiune, automat, a generatorului electric, în caz de avarie. Am restructurat bucătăria şi am reutilat-o cu echipamente moderne de mare randament. De asemenea am reutilat laboratorului de cofetărie şi patiserie" relata economistul Nicolae Albu. Modernizarea complexului a impus şi un personal bine calificat. Cei mai buni bucătari, patiseri şi ospătari au fost aduşi la ARO Palace, enumerînd aici pe Cornelia Ghişoiu, singura Ledy Chef din Europa centrală şi de est.

Premiaţi la competiţii naţionale şi internaţionale


    
Dacă angajaţilor complexului ARO Palace impunea perfecţionări şi specializări periodice, Nicolae Albu a fost primul care a urmat astfel de cursuri. Astfel a dobîndit calitatea de expert contabil şi de evaluator ANEVAR. Este specialist expert în management ca urmare a absolvirii unor cursuri de management organizate de firme de specialitate (în ţară şi peste hotare) din: Viena, Londra, Lisabona, La Valetta (Malta), Roma. ,,Am participat la o mulţime de manifestări în domeniul turismului: târguri interne şi internaţionale, conferinţe, expoziţii şi concursuri de gastronomie - cofetărie la Bucureşti, Paris, Londra, Roma, Viena, Madrid, Berlin, Budapesta, Praga, Beijing, Osaka, Tokyo, Montreal, Amsterdam, New York, San Francisco, Los Angeles etc. Echipa de la ARO Palace are o bogată experienţă dobîndită în timp. Am contribuit la obţinerea a numeroase premii interne şi internaţionale pentru societate. Pot spune că zeci de ani ARO s-a clasat pe primele locuri în clasamentele naţionale. Maeştrii bucătari au obţinut rezultate de prestigiu la competiţiile de specialitate de mare anvergură şi nivel: aur şi argint la Concursul de Gastronomie de la Moscova, Olimpiada de la Erfurt, la Istanbul,la Congresul WACS- Santiago de Chile. La Campionatul European din Marina di Carara - Italia, echipa Aro Palace a reprezentat România şi pentru prima dată la o competiţie internaţională echipa României a cîştigat locul I şi Medalia de Aur. Am participat la Congresul Mondial al WACS - Dubai, unde s-a obţinut primul titlu de Master Chef - mondial prin Ghişoi Cornelia" spune directorul general de la ARo Palace, Nicolae Albu. ARO Palace sub conducerea economistului din Vad a fost o rampă de lansare, dar şi de perfecţionare la cel mai înalt nivel, adevăraţi specialişti în arta culinară, cofetărie, în activităţile hoteliere şi turistice. A specializat restaurantele Cetatea Braşov, Crama Cerbul, Casa Pădurarului, Barul de Noapte, creînd atracţii pentru turişti prin calitatea serviciilor, cât şi prin ţinuta şi autenticitatea programelor artistice deosebite la Restaurantul Cetate, Barul de Noapte.

Folclorul autentic prin ansamblul ,,Cerbul Carpatin"
 

     De numele făgărăşeanului Nicolae Albu este legată notorietatea Ansamblului Folcloric ,,Cerbul Carpatin". Fiind un pasionat al folclorului, al culturii româneşti şi al tradiţiilor a înfiinţat acest ansamblu folcloric îngrijndu-se de organizarea echipei şi de dotarea acesteia. A atras cei mai buni instrumentişti, solişti şi dansatori iubitori de folclor. Ansamblul a fost nelipsit de la toate festivalurile de folclor organizate la nivelul judeţului Braşov, dar şi în ţară sau peste graniţă. ,,A fost colaborator al TVR al Festivalului Internaţional ,,Cerbul de Aur". Ansamblul a participat la numeroase concursuri în ţară şi peste hotare în cei 20 de ani de activitate pusă în slujba turismului românesc prin cinstirea culturii populare româneşti autentice. În firecare an, ARO Palace şi ansamblul ,,Cerbul Carpatin" s-a implicat în organizarea Festivalului din Poiana Narciselor de la Vad, de sărbătoarea Sf. Constantin şi Elena. Am încercat să aduc în atenţia publicului pe marii maeştrii ai folclorului şi ai tradiţiilor făgărăşene. Îl amintesc aici pe Traian Lăscuţ Făgărăşeanul, talentatul şi renumitul clarinetist al anilor '50 ale cărui piese ţin să le adunăm într-un CD" povesteşte făgărăşeanul Nicolae Albu.

Conferenţiar la Universitatea Transilvania
 

     Începînd cu anul 2008 a dobîndit calitatea de cadru didactic asociat (conferenţiar) la Facultatea de Turism şi Alimentaţie, din cadrul Universităţii Transilvania-Braşov. Pe linia perfecţionării profesionale se înscrie şi admiterea la doctorat, urmarea Şcolii Doctorale finalizate cu dobândirea titlului de Doctor în Economie. Este autor a numeroase articole de specialitate publicate în reviste de profil economic, autor a mai multor lucrări de specialitate: ,,Turism şi Eficienţă - Principii generale", ,,Turism şi Eficienţă - Turismul Braşovean", coautor la ,,Dicţionarul de afaceri" în 5 volume. Este membru al Societăţii Academiei Române de Management (SAMRO); membru al ANEVAR; membru CECAR; membru al AGVPS Braşov. Este coordonator al sectorului de turism din cadrul Comitetului Roman al Distributiei, afiliat la Comitetul European al Distributiei, cu sediul la Bruxelles. Este deţinătorul Diplomei de Excelenţă a Asociaţiei Jurnaliştilor din Turism, a Diplomei de Excelenţă pentru întreaga activitate desfăşurată în turism - acordată de către Ministerul Turismului şi ANAT. Este pasionat de studiul in domeniul economic şi mai ales al istoriei, culturii, civilizatiei; de călătorii şi fotografie, de drumeţii, vînătoare şi pescuit, folclor şi cultură românească. (Lucia BAKI)

,,Plugarul"de la Vad
 

     Plugarul" este una dintre cele mai vechi tradiţii cu caracter agrar, organizată an de an, în a doua zi de Paşti, în Vad la care participă întreaga suflare a satului. Este un obicei de primăvară, un scenariu ritual al morţii şi renaşterii anuale a divinităţii vegetale. Rolul principal îl are flăcăul care a ieşit primul la arat în acel an. Ceremonialul cuprinde mai multe secvenţe: după alegerea plugarului urmează ca, în prima zi de Paşte, fetele să împletească legături din grîu verde cu care, a doua zi, plugarul va fi „gătit". Grîul verde este simbol al începutului unui nou ciclu. Serbarea începe cu ascunderea acestuia în gospodăriei flăcăului. După ce grîul este găsit, urmează împodobirea flăcăului; plugarul este apoi urcat pe o grapă de lemn şi purtat spre rîu de către ceilalţi feciori. Aici este scufundat cu grapă cu tot de patru ori în cele patru zări. Plugarul îi stropeşte apoi pe sătenii adunaţi pe malurile rîului, dar mai ales pe tinerii care s-au căsătorit în acel an, cu scopul ca gospodăriile şi căsnicia lor să fie rodnice şi îmbelşugate. În fiecare an, ceremonialul este urmat de o masă festivă organizată la căminul cultural din sat la care participă tot satul. De la un astfel de eveniment al satului n-a lipsit niciodată făgărăşeanul Nicolae Albu şi ansamblul „Cerbul Carpatin".

Istoria satului Vad
 

     Sătenii din Vad sînt mîndri de originile lor şi îşi artată preocuparea permanentă faţă de istoria locului. Un sătean a reuşit să adune o întreagă colecţie de date şi informaţii despre satul natal pentru a edita o monografie a satului. În legătură cu originea numelui satului „Vad” (în maghiară Vád, germană Waadt, Waden, iar în Harta Iosefină, Váád) , există două păreri. Prima părere o avem de la Augustin Bunea, fiu al satului, academician, istoric şi canonic mitropolitan la Blaj. În lucrarea sa, apărută postum, „Încercare de Istoria Românilor până la 1382”, Augustin Bunea susţine că multe sate din Ţara Făgăraşului îşi au numele de la cel al întemeietorului. Lingvistul Sextil Puşcariu însă susţinea într-un articol că: „[...] dacă cutare sat de lângă Olt se numeşte azi Vad, şi pe altul îl cheamă Fântâna, e probabil că acelui loc de trecere peste râu i se zicea, încă de pe vremea romanilor, Vadum şi celuilalt loc, cu apă bună Fontana - şi e posibil ca înainte chiar de venirea romanilor să le fi zis cu cuvintele corespunzătoare dace.” . Se cunoaşte că populaţia satului, până prin secolele al XII-lea - al XV-lea, se găsea aşezată undeva pe pârâul Urăţa, localitatea numindu-se Sălişte, în Braniştea Uraţei, (atestata în anul 1400, într-un document emis de cancelaria voievodului muntean Mircea cel Bătrân), dar din cauza lipsei de apă, tot mai acută, ori din cauza apropierii prea mari de hotarul satului Toderiţa, populaţia a început să se mute la vreo 3 – 4 km spre răsărit, în locul în care se găseşte astăzi satul Vad. Printr-un document din 10 iunie 1417, Mircea cel Bătrân a întărit lui Ion, lui Borcea şi lui Calian, „boiarinului domniei mele ca să le fie lor satul Braniştea Urăţei şi la Vadul Şercaiei [...], de moşie şi de moştenire şi de toate slujbele şi dări şi dijmele, câte le vor afla întru tot ţinutul ţării [...] domniei mele.” Pe aici si-a mînat oştile Vlad Ţepes la 1459-1460 pentru a-i pedepsi pe saşii ardeleni ce-i adăposteau pe pretendenţii la tron adversari ai domnitorului, prilej cu care temutul Dracula a ars "tîrgul Şercaia şi satul Mica". Tot prin Vad a trecut în toamna lui 1599 Mihai Viteazul înaintînd rapid spre Făgăraş şi de acolo spre Şelimbăr unde a obtinut celebra biruinţă asupra lui Andrei Bathory . Vadul este vizitat la 1773 de Iosif al II-lea, viitorul împărat luminat al Austriei (1780-1790), prilej cu care acesta dăruieşte satului un clopot completînd în acest fel darul făcut de mama sa, împărăteasa Maria Tereza, tot un clopot. La recensământul realizat în Ardeal, în anul 1733, la cererea episcopului de la Blaj, Ioan Inocenţiu Micu-Klein, în localitatea românească (Locus valachicus) Vad, erau recenzate 73 de familii, cu circa 365 de suflete, toţi români. Din punct de vedere bisericesc, Vadul anului 1733 aparţnea protopiatului de Veneţia de Jos. În 1765, satul a fost militarizat în întregime şi a făcut parte din Compania a XI-a de graniţă a Regimentului I de Graniţă de la Orlat până în 1851, când a fost desfiinţat. Primele menţionări ale instituţiilor şcolare din Vad ajung la anul 1820, primul dascăl fiind Toader Damian, apoi Iacob Cocişiu, Gheorghe Raica şi Eftimie Urian, în timpul cărora a fost realizată primul sediu de şcoală. Vadul a fost vizitat de către Nicolae Iorga, primit în casa preotului Ioan Bunea, fratele cunoscutului istoric Augustin Bunea de la Blaj . Scriitori de renume precum Mihail Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Ion Agârbiceanu au ajuns la Vad. Cercetătorul Dimitrie Vatamaniuc a poposit la Vad în căutarea originilor lui Eminescu în rîndul Iminovicilor din sat, informaţii primite de la preotul satului Grigore Vuţă, cel ce a păstorit vreme de patru decenii (1948-1988).

Dumbrava Narciselor
 

     Satul este renumit datorită milioanelor de narcise (Narcissus stellaris), (coprine, în limbajul localnicilor), care înfloresc, în luna mai, printre stejarii seculari din Dumbrava Vadului, cunoscută şi sub numele de Poiana Narciselor, care se întinde pe 400 ha şi reprezintă un monument unic în lume, şi care se află la circa 4 kilometri de sat. Pe acest amplasament se desfăşoară anual, în luna mai, „Festivalul Narciselor” la care participă tot satul, dar şi foarte mulţi turişti. Este o serbare cîmpenească la care folclorul este la loc de cinste. An de an Primăria Şercaia şi ARO Palace SA din Braşov sînt organizatorii festivalului ,,În fiecare an organizăm festivalul împreună cu Primăria Şercaia. Ansamblul ,,Cerbul Carpatin" al SC ARo Palace SA din Braşov coordonat de Gheorghe Tănase este prezent pe scena acestui festival. Orchestra condusă de prof. Ucu Iosif încîntă publicul, iar maestrul Paul Prună face la fiecare ediţie oficiile de gazdă, dar interpretează şi din repertoriul mareului artist al clarinetului, Traian Lăscuţ Făgărăşeanul. Frumuseţiile Ţării Făgăraşului trebuie protejate şi deopotrivă, promovate. Noi, făgărăşenii, sîntem cei care avem obligaţia să ne implicăm şi să ducem tradiţiile şi bogăţiile zonei noastre departe peste timp. Ar fi păcat să nu păstrăm ceea ce ne-au dat natura şi străbunii noştri. Poiana de la Vad este o minunăţie, un unicat în Europa, cu care trebuie să ne mîndrim, care ne poate aduce bunăstare, cu care putem atrage turişti. Dacă noi nu ne implicăm, atunci cine? Acesta este motivul pentru care ARO Palace se implică" a spus fostul director general de la ARO Palace, Nicolae Albu.

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Scriitorul Irvine Welsh vine în România

În ediţia tipărită

Monitorul de Făgăraş este singurul ziar fără influenţă politică

 

      În Ţara Făgăraşului mai mult decît în orice zonă a ţării, mass-media abundă. S-au scos ziare pe bandă rulantă, iar tv-urile sau radiourile se închid şi se deschid, îşi schimbă finanţatorul, unul după altul. Dacă lucrurile ar merge în linii normale, făgărăşenii ar trebui să fie cei mai bine informaţi români. Dar nu este aşa pentru că informaţiile care le sînt ,,servite” de această breaslă sînt greu credibile. Dacă am face o istorie a presei locale, lesne am constata că puţini ziarişti fac cinste acestei bresle. Şi asta pentru că majoritatea dintre ei s-au vîndut politicului pentru o brumă de bani sau mai grav pentru puţină atenţie din partea celor cu funcţii atunci cînd au fost măguliţi cu titulatura de ,,ziarişti”. Orice ziarist ar trebui să ştie că trăieşte zilnic între cei despre care scrie, doar că nu poate fi ca ei. Dacă am face comparaţie cu presa de la 1910 sau măcar cu cea interbelică, puţini sînt ziariştii de azi care ar putea ajunge la nivelul celor de atunci. Un singur exemplu am da, dr. Ioan Şenchea. Monitorul de Făgăraş, ziar editat după modelul ,,The Sun”, a rămas pînă astăzi, după 19 ani (17 octombrie 1998 ediţia cu numărul ZERO), în inimile cititorilor.(continuarea doar în ediţia tipărită)

 

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1835 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

7.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 728
Număr afişări conţinut : 3874376

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare