Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Cîntec, joc şi voie bună la Mândra
Cîntec, joc şi voie bună la Mândra

 

Duminică, satul Mândra a sărbătorit şase secole de la prima atestare documentară, în cadrul manifestării ,,Zilele Mândrei"
Au participat la eveniment Mircea Geoană, preşedintele Senatului României, şi ministrul IMM, Constantin Niţă, oficiali de la judeţ, primari şi consilieri locali din Ţara Făgăraşului


     Evenimentul anului pentru comuna Mândra este fără îndoială ,,Zilele Mândrei" organizat de Primărie şi de primarul Şerban Ioan Taflan. Aflată la a cincea ediţie, manifestarea a reuşit să adune laolaltă şi în acest an localnici, invitaţi, prieteni şi iubitori ai satului transilvan. Mîndra, satul făgărăşean cu tradiţii vechi de peste şase sute de ani, şi-a prezentat duminică, 19 iulie a.c., în toată spendoarea obiceiurile, realizările şi ospitalitatea.

 

Muzica, jocul popular specific, frumoasele costume populare şi obiceiurile păstrate nealterate au fost capul de afiş al evenimentului. S-au prins în joc toate generaţiile satului, de la bătrînii sfătuitori, la adulţi şi pînă la copii pentru a arăta celor de aiurea că la Mândra toţi sînt uniţi. ,,Fiecare familie a satului s-a pregătit pentru acest eveniment. Este lăudabilă iniţiativa primăriei de a organiza o manifestare specifică a satului aşa cum au procedat străbunii noştri. Odată pe an este binevenită o astfel de acţiune, mai ales că am avut invitaţi speciali. Mai mult, fiecare familie are prilejul de a se reuni acasă, părinţi, bunici, copii, nepoţi, fiecare revine în sînul familiei de acolo de unde este stabilit. Iar în condiţiile actuale, destul de grele, avem toţi nevoie să ne şi bucurăm" au spus localnicii. Satul a sărbătorit duminică peste şase secole de la prima atestare documentară.


Invitaţi de seamă la eveniment
 

     Pe lista invitaţilor s-au aflat oficialităţi de la Bucureşti, de la judeţ, dar şi din Ţara Făgăraşului. Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, ministrul IMM-urilor, Constantin Niţă, Otilian Neagoe, preşedintele Oficiului Concurenţei, vicepreşedintele CJ Braşov, Ion Ochi, subprefectul Roxana Mânzatu, Preşedintele ANFP Andras Szakal, primarii din Ţara Făgăraşului, şefii serviciilor deconcentrate judeţene, consilieri locali au ţinut să participe la sărbătoarea de la Mândra. Şi asta pentru că a fost un bun prilej de a se întîlni într-un cadru tradiţional. Prezenţa presei a făcut ca numele satului Mândra să se audă la nivel judeţean şi central.

Invitaţii au fost primiţi cu pîine şi sare de localnici
 

     Startul sărbătorii a fost dat de sosirea invitaţilor. Toţi au fost întîmpinaţi de primarul comunei Şerban Ioan Taflan îmbrăcat în frumosul costum popular al satului Prima vizită s-a făcut la biserica amplasată pe dealul care mărgineşte satul. În piaţa ce se deschide la baza scărilor ce urcă pînă la biserică, invitaţii au fost primiţi cu pîine, sare şi rachiu, semn al ospitalităţii de care dau dovadă mîndrenii. S-a urcat apoi la biserică, de unde s-a putut vedea frumoasa panoramă a satului şi a zonei. Edificiul vechi de la 1800, renovat recent, a atras curiozitatea tuturor participanţilor. Preotul Ioan Mitu însoţit de parohii din celelalte sate ale comunei au oficiat o scurtă slujbă religioasă pentru invitaţii la eveniment. Sutele de participanţi au poposit apoi la troiţa amplasată la răspîntia de uliţe ale satului. Aici sătenii, cu mic, cu mare, au prezentat un frumos spectacol folcloric. Sceneta cununii de spice, dansul fetelor, ficioreasca, brîul, învîrtita au antrenat publicul.

Casa ţărănească şi şcoala au atras vizitatorii
 

     În faţa troiţei din răspîntiile de drumuri, s-au prins în joc toţi sătenii, dar şi invitaţii. Alaiul sărbătorii a străbătut uliţele satului, reabilitate recent, pînă la casa ţărănească amenajată special pentru eveniment. Aici au putut fi văzute obiecte vechi folosite de săteni la muncile cîmpului, obiecte de mobilier cu care erau amenajate camerele casei ţărăneşti precum blidare, cuiere, farfurii şi ulcele de pămînt, paturi frumos împodobite cu ţesături realizate în războiul de ţesut, fotografii ale familiilor vechi şi destoinice ale satului. Participanţii au fost invitaţi apoi să viziteze şcoala şi grădiniţa din sat. Clădirile reabilitate şi dotate la standarde europene au atras aprecieri din partea publicului. Expoziţia de fotografie realizată în şcoală cu lucrările elevilor actuali sau ale celor care au absolvit şcoala din sat a fost un alt punct de atracţie.

 

Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!

 

Ion Bocşa şi Dumitru Fărcaş au încîntat participanţii
 

     Participanţii au fost încîntaţi apoi de un frumos spectacol folcloric oferit de Primăria Mândra, Consiliul Judeţean Braşov şi Centrul de Conservare a Tradiţiilor din cadrul CJ Braşov. Au urcat pe scena amplasată în curtea Căminului Cultural Mândra renumiţii artişti de folclor Ioan Bocşa şi Dumitru Fărcaş. Au dansat Ansamblul Folcloric Poieniţa din Braşov, Ansamblul Folcloric Ţara Făgăraşului şi cunoscuţii solişti de muzică populară din Făgăraş. Toţi participanţii au fost invitaţi să deguste bucatele preparate de organizatori, şi acestea specifice zonei, sărmăluţe, aperitive, udate din belşug cu rachiu şi vin.

     ,,A devenit o tradiţie a comunei manifestarea de astăzi. Am ţinut să organizăm Zilele Mândrei astăzi, pentru că la 20 iulie a fost atestat pentru prima dată într-un document oficial satul nostru. Mircea cel Bătrîn a semnat un act de danie la 20 iulie 1400 pentru boierii Micu şi Stoia cărora le-a împărţit jumătate din sat. Am ţinut să invit la sărbătoarea satului oficialităţi din Guvern, din Parlament, de la judeţ pentru că Ţara Făgăraşului are nevoie de susţinere economică şi financiară. În urmă cu 20 de ani existau în Ţara Făgăraşului 40.000 de locuri de muncă, iar acum mai sînt 5000. Fără susţinerea celor din conducerea ţării nu reuşim să ne redresăm ca zonă. Am rezistat aici 1000 d ani, iar acum doar prin loby susţinut vom reuşi să dezvoltăm zona prin investiţii în turism, infrastructură şi numai" a spus primarul comunei Mândra, Şerban Ioan Taflan.

     ,,Am văzut azi lucruri care m-au mişcat profund. O biserică de la 1821 refăcută, tineri şi bătrîni mergînd mînă în mînă care păstrează tradiţia satului, o şcoală frumoasă şi renovată. Dar am primit un pliant al copiilor din Rîuşor, o echipă de dansuri. Ceea ce au scris aceşti copii pe pliant ar trebui să audă toţi politicienii. ,,Ne rugăm la Dumnezeu pentru ca înţelegerea să triumfe asupra ignoranţei.... adevărul să triumfe asupra înşelăciunii". Nu e de mirare că un astfel de mesaj vine din inima Transilvaniei. Aş vrea să lansez un mesaj aici în Ardeal, în Ţara Făgăraşului: la greu trebuie să ne adunăm, să găsim lucrurile care ne unesc. Am răspuns cu multă plăcere invitaţiei primarului Ioan Şerban Taflan şi mă bucur că mă aflu azi, aici. Am un sentiment de mîndrie şi dîrzenie văzînd toate aceste frumoase lucruri. Întîlnirea cu cetăţenii m-a bucurat. Îmi doresc să particip şi anul viitor la sărbătoarea de la Mândra" a spus Mircea Geoană, preşedintele Senatului României şi preşedintele PSD.

     ,,Este o zi frumoasă pentru satul Mândra. Am participat la cel puţin patru ediţii ale acestei manifestări din satul Mândra. Cunosc obiceiurile zonei, ele arată că tradiţia n-a pierit. Există mulţi tineri care au preluat tradiţiile şi le vor duce mai departe. Am văzut, azi, realizările comunei care sînt numeroase. Voi spriini finanţarea investiţiei de apă şi canal în comunele Mândra, Recea şi Hârseni" a spus Constantin Niţă, ministrul IMM şi preşedintele organizaţiei judeţene a PSD.

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Anunt mediu Salco Serv

 

     SC SALCO SERV SA Fagaras, anunta publicul interesat asupra depunerii solicitarii de revizuire a autorizatiei de mediu pentru activitatea de colectare ,transport si depozitare a deseurilor, inclusiv a deseurilor toxice periculoase din deseurile menajere, cu exceptia celor cu regim special,desfasurata in comuna Sinca cu satele apartinatoare:Sinca, Valcea, Ohaba,Persani,Sercaita, Bucium; pentru deschiderea unui centru de colectare deseuri nepericuloase (hartie si carton, PET, sticla, metal si ambalaje din lemn); pentru activitatea de colectare deseuri periculoase (DEEE-uri) si pentru activitatea de demontarea si dezasamblarea masinilor si echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor;pentru amplasare statie mobila de carburanti(motorina),activitati desfasurate in incinta societatii SC SALCO SERV SA.
     Observatiile publicului se primesc zilnic in scris la sediul APM Brasov, str. Politehnicii nr.3, pe toata perioada derularii procedurii.

BUSINESS CHALLENGE - FOR ENTREPRENEURS ONLY?

În ediţia tipărită

Tinerii făgărăseni nu cunosc însemnele nationale

 

     Însemnele sau simbolurile naţionale, aşa cum arată art. 12 din Constituţia României sînt:
Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.
Ziua naţională a României este 1 Decembrie.
Imnul naţional al României este ,,Deşteaptă-te române”.
Stema ţării şi sigiliul statului sînt stabilite prin legi organice
     Pentru tinerii făgărăşeni, însemnele naţionale reprezintă o întrebare grea la care prea puţini au putut răspunde. În schimb făgărăşenii trecuţi de prima tinereţe sau persoanele vîrstnice se mîndresc cu simbolurile naţionale şi le cunosc semnificaţia.

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 699 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

11.JPG

Cartea

Informatii utile

FaceBook

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 775
Număr afişări conţinut : 4317338

Horoscop zilnic



Ziare