Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Virgil Fulicea, personalitatea uitată în depozitul Cetăţii Făgăraşului
Virgil Fulicea, personalitatea uitată în depozitul Cetăţii Făgăraşului Email
Marţi, 08 Aprilie 2014 09:48

 

 

  Sculptorul făgărăşean a donat Muzeului Ţării Făgăraşului ,,Valer Literat" averea sa artistică

     Răsfoind cartea ,,Întoarcere în timp", reuşeşti, graţie autorilor Liviu Literat şi Alexandra Rus, să-l cunoşti pe sculptorul Virgil Fulicea. Iar dacă stai de vorbă şi cu făgărăşenii care l-au cunoscut îndeaproape pe artist, trăieşti un fel de tristeţe, aceea că nu l-ai cunoscut în anii de glorie ai lui, dar în acelaşi timp te cuprinde un sentiment de sinceră mîndrie că ai ceva comun cu marele sculptor: acelaşi meleag natal de care eşti mîndru, Ţara Făgăraşului. ,,Sunt făgărăşan. Plecat de acolo, am rămas mereu cu gîndul şi cu inima alături de ţara în care îmi cunosc şi recunosc strămoşii. E firesc, că tot ce mi-e mai drag, munca mea, să o las Făgăraşului. Considerînd că nu-mi pot arăta altfel apartenenţa faţă de Ţara Oltului, unde m-am născut, mi-am trăit copilăria şi unde mi se întorc gîndurile, m-am hotărît să donez lucrările mele de sculptură Muzeului Cetatea Făgăraşului, spre a-i servi acestuia ca prim patrimoniu de acest gen. Dau aceste lucrări, precum şi altele ce le voi putea realiza, muzeului amintit, în mod gratuit, fără nicio remuneraţie sau contra serviciu. Cred că este singurul mod în care poţi răspunde că te-ai născut şi ai crescut în cunoştinţă de neam şi de ţară". ( Virgil Fulicea: 24 ianuarie 1975)

Zestrea sculptorului donată Făgăraşului
 

     O încăpere care cîndva servea drept prăvălie, cam întunecoasă ce-i drept, dar amplasată undeva în zona centrală a Clujului, i-a fost încredinţată prin 1953, făgărăşeanului Virgil Fulicea. A transformat-o în atelier de lucru, dar era şi locul în care-şi primea musafirii, pretenii, colegii, studenţii, ucenicii şi marile personalităţi culturale ale vremii. Aici şi-a pus toată măiestria şi talentul, iar din mîinile sale au ieşit adevărate opere de artă. Rînd pe rînd lucrările au plecat spre destinaţia dată de artist încă de cînd erau în proiect. Găsim sculpturile semnate Virgil Fulicea în marile oraşe ale ţării, iar cele mai multe dintre ele la Făgăraş. O frumoasă colecţie Virgil Fulicea se află la Muzeul Ţării Făgăraşului ,,Valer Literat", 76 de piese. O parte dintre ele sînt expuse în spaţiile expoziţionale ale instituţiei, dar multe dintre ele zac în depozitele acesteia, din motive greu de înţeles de către publicul iubitor de artă. ,,Ce-i era mai drag, munca, opera, singura lui avere, zestrea sa a fost donată Făgăraşului, 76 de piese, sculpturi, reliefuri, machete, parte în material definitiv, bronz, marmură, alabastru, piatră, lut ars, parte în curs de transpunere, ghips, machete, proiecte statuare, fiecare de o valoare artistică şi pecuniară inestimabilă. Mă întreb, cine din confraţii de breaslă, sau de altă profesie, ar mai fi fost capabil de un astfel de gest, de atîta generozitate şi dăruire?" titra prof. univ. Liviu Literat în volumul ,,Întoarcere în timp".

 

 

 
 
 

Uitat de făgărăşeni
 

 

     Era în anul 1977 cînd preţioasa donaţie a sculptorului făgărăşean a ajuns la Făgăraş cu destinaţia Muzeul Ţării Făgăraşului. În luna aprilie a fost organizată ,,Galeria Virgil Fulicea" cînd a fost şi deshiderea oficială a acesteia. La scurt timp, maestrul a trecut la cele sfinte, ianuarie 1979, la vîrsta de 72 de ani. Memoria artistului care şi-a iubit, poate, mai mult locurile natale decît munca a fost comemorată la Făgăraş prin expoziţii organizate în 1983, 1987 şi în 1997 cu ocazia unui simpozion naţional. Muzeul Ţării Făgăraşului ,,Valer Literat" a organizat la împlinirea a 100 de ani de la naşterea sculptorului, în 2007, un important eveniment sub titulatura ,,Centenar Virgil Fulicea". De atunci însă nu s-a mai vorbit despre Virgil Fulicea. Şi mai mult mare parte din colecţia sa a fost depusă în depozitul muzeului, din lipsă de spaţiu. ,,Mare artist şi mare făgărăşean. Păcat că numele lui este astăzi într-un con de umbră şi uitare. Îmi doresc şi aştept ca lucrurile să intre în normalitate şi valorile să fie apreciate din nou. Eram la Făgăraş cînd am auzit că sculpturile Fulicea nu sînt atît de valoroase. Poate este un motiv pentru care unele piese stau în depozit" este de părere istoricul Ioan Ciupea.

Apreciat de clujeni
 

     ,,Clujul i-a recunoscut meritele şi l-a omagiat. Primăria Cluj i-a atribuit numele sculptorului unei străzi centrale, legată şi vecină cu Institutul de Arte Plastice ,,Ion Andreescu", pe casa din Cluj a maestrului a fost amplasată o placă, relief din piatră artificială cu chipul sculptorului cu inscripţia: ,,în această casă a trăit, a gîndit şi a creat sculptorului Virgil Fulicea (1907-1979)", lucrare semnată de sculptorul Vasile Rus, discipol al maestrului. La Blaj a fost omagiat în 1998 printr-un simpozion comemorativ şi o placă montată pe casa familiei Fulicea, identică plăcii de la Cluj.

Familie veche cu diplome nobiliare
 

     ,,Virgil Fulicea provine dintr-o familie cu rădăcini adînci în trecutul Ţării Oltului consemnate în urbarii şi diplome nobiliare, boeronale, datînd din prima jumătate a secolului 17. Originile l-au preocupat pe Virgil Fulicea încă din adolescenţă, dar ajuns la maturitate a făcut investigaţii în istoriografia comunităţii româneşti din Ţara Oltului. Pe baza datelor culese a alcătuit o lucrare bine documentată ,,Cu privire la originea familiei Fulicea din satul Mărginenii Făgăraşului" care se află în manuscris la Muzeul de Artă din Cluj Napoca.
     Virgil Fulicea este al treilea copil din familia notarului cercual din comuna Recea, Victor Fulicea, 1869-1945, şi Galina, 1886-1959, născută Nemeş. Părinţii, Victor era fiul preotului Matei Fulicea din Mărgineni şi al Anei, născută Urs. Mama, Galina, provine dintr-o familie de ţărani din Dejani. Tatăl ajunge notar în Recea, după care ajunge la Făgăraş fiind destituit din funcţie de prefectul judeţului căruia nu i s-a subordonat, unde se întreţine din slujbe mărunte. A fost deţinut politic în imperiul austro-ungar în primul război mondial. Astfel Galina ajunge sprijinul familiei, suportă exilul în timpul războiului, dar îşi creşte copiii care erau mici. Copiii au fost daţi la şcoli, la Radu Negru, Victor s-a înrolat, Virgil a fost atras de artă şi literatură. I-a apreciat pe profesorii Valer Literat la română şi franceză şi Procopie Benţea la desen şi caligrafie. A absolvit liceul cu media cea mai mare, bacalaureatul susţinîndu-l la Sibiu. S-a dus la Cluj să-şi urmeze studiile urmînd în paralel facultatea de drept şi Artele plastice. A profesat ca avocat doar cîteva luni şi a demisionat scîrbit de modul în care se face dreptate. Dar, ulterior, a obţinut un doctorat în drept. Şi-a urmat însă chemarea şi a îmbrăţişat cariera didactică, fiid profesor de caligrafie şi desen la Blaj, 1932-1948, apoi la Cluj, 1948-1955. Din 1955 trece ca profesor de sculptură la Şcoala Medie de Arte Plastice, 1952-1954, după care, îşi începe cariera universitară la Institutul de Arte Plastice ,,Ion Andreescu" din Cluj, 1955-1979.

Istoria familiei transmisă nepoţilor
 

     În arborele genealogic al familiei Fulicea sînt implicate mai multe familii din satele Mărgineni- Urs, Dejani- Nemeş şi Răceanu, iar prin extindere şi din Luţa- Literat respectiv din Vad- Bunea.
     ,,O legendă transmisă din taţi în fii pretinde a şti că pe vremuri ,,cînd a început a se zidi biserici şi mănăstiri pe Ţara Oltului" doi fraţi pe nume Filik, unul călugăr şi altul pietrar, ar fi venit din Lombardia, peste Dalmaţia, Balcani şi Dunăre în Ţara Făgăraşului. Din aceşti fraţi şi-ar fi luat început familia Fulicea..." Aşa şi-a început maestrul Virgil Fulicea cercetările legate de origini. Cu tenacitate şi cu multă răbdare a reuşit să-şi prefigureze arborele genealogic pornind de la 1600. A adunat document cu document cotrobăind prin praful arhivelor fără să lase la întîmplare niciun moment al evoluţiei în timp a neamului său, fie pe linie maternă sau paternă. Cînd a pus tocul pe masă şi a închis călimara cu cerneală a ţinut să trimită cîte o copie din munca sa de cercetare tuturor celor mai tineri decît el care purtau numele Fulicea şi care îşi aveau originile pornind de la vechile diplome boeronale. ,,Dragă Marcel, Sînt cel mai în vîrstă Fulicea şi care mai cunosc rădăcinile şi trunchiul care poartă crengile de azi ale familiei. Cum în orice moment pot muri şi cum vouă, acum nu vă arde de rădăcini şi de origine, iar mai tîrziu nu vor mai fi urme pe care să le cercetaţi şi să umblaţi după ele, trimit la fiecare nepot pe care-l ştiu că face parte din careva ramură a copacului, datele privind familia. Le-am cules din documente şi din spusa celor mai în vîrstă ca mine. ..." scria sculptorul tuturor nepoţilor. Din înscrisurile semnate de sculptor devenite astăzi documente valoroase lesne se poate vedea talentul scrisului pe care maestrul l-a avut. Virgil Fulicea a reuşit să îmbine arta modelării marmurei şi a bronzului cu arta condeiului.

Ioan Ciupea: ,,Dragostea pămîntului"
 

     ,,Originar, după tată, din satul Mărgineni, născut în Vaida Recea şi cu liceul făcut la Făgăraş, Virgil Fulicea l-a iubit pe fiecare în parte şi deopotrivă întreaga Ţară a Făgăraşului, prezentă în sufletul lui şi în vremea creaţiei lucrării ,,Negru Vodă" sau a ,,Fetei din Dejani", dar şi a altora. Era deja autorul apreciat şi larg recunoscut al multor lucrări expuse în spaţiul public, Cluj, Braşov, Turda, Blaj, Abrud, sau prezentate în expoziţii, era profesorul iubit al multora dintre artiştii plastici care s-au format la Şcoala Clujeană de Arte Frumoase, dar gîndurile sale se întorceau mereu la locurile naşterii şi copilăriei. Şi decizia a venit firesc prin donaţia făcută Muzeului din Cetatea Făgăraşului. Actului de donaţie, Maestrul i-a găsit şi cel mai potrivit titlu: ,,Dragostea Pămîntului", cuvintele olografe aşezate înaintea caracterelor impersonale ale dactilogramei dorind parcă să dea, inconfundabil, măsura autenticităţii trăirilor de care era stăpînit. Un fapt este cert: artistul şi-a împlinit datoria faţă de ,,ţara" lui, îmbogăţind-o spiritual cu actul de mare nobleţe săvîrşit. Rămîne ca şi localnicii să-şi onoreze obligaţiile asumate, prin însăşi acceptarea acestui nepreţuit dar" scria Ioan Ciupea.

Ucencele trebuiau să ajungă la Victoria
 

     ,,Ucencele" a fost ansamblul care l-a impresionat pe profesorul universitar Liviu Literat cînd l-a văzut expus prima dată la ,,Galeriile de artă" din Cluj în 1957. ,,Şi erau mîndre, pline de viaţă şi voioase, aşa ca într-o ,,învîrtită a fetelor" din zona Drăguşului-Ucenelor de la poalele Făgăraşilor. Aveam să aflu mai tîrziu chiar de la autorul lucrării că ,,Ucencele" erau doar o parte, miezul, unui ansamblu statuar de mari proporţii, gîndit pentru oraşul Victoria, oraşul marelui Combinat chimic izvodit, nu de mult, pe vatra şi hotarele satului Ucea de Sus, pînă sub munte. Acesta reprezenta o poartă ţărănească, din lemn de stejar masiv încrustat cu ornamente stilizate în care, ele, ucencele, formează punctul central de atracţie şi de simetrie al întregii construcţii" scria prof. Liviu Literat în cartea ,,Întoarcere în timp". A fost şi prima întîlnire cu maestrul Virgil Fulicea, iar de atunci şi-au mai întîlnit cărările foarte des. ,,Azi lucrarea se află la Liceul de Ate Plastice ,,Romul Ladea" din Cluj, donată de sculptor în memoria anilor petrecuţi ca profesor de sculptură la fosta Şcoală medie de arte palstice din Cluj, 1950-1955. Sînt tot frumoase, dar locul albului de ghips l-a aluat, poate spre a astupa mizeria depusă, statul de vopsea maroniu închis care le-a acoperit în întregime. Păreau nişte plăsmuiri din arta africană" Liviu Literat.

Dorinţă: ,,Brâncoveanu" sub nucul mănăstirii, iar ,,Radu Negru" la intrarea în liceu
 

     ,,Lucra tocmai la ,,Brâncoveanu odihnind" şi ne-a zis: Ţineţi voi minte nucul ăla mare din faţa Mănăstirii de la Sâmbăta de Sus, unde-şi odihnesc oamenii, după slujbă, la umbră, ostenelile drumului? Statuia asta pentru locul ăla o fac şi acolo aş vrea să fie pusă, sub nuc! La fel ca şi în cazul lui ,,Radu Negru" Voievod, pe care-l văd înălţat pe soclu în faţa liceului cu acelaşi nume din Făgăraş. Atelierul pentru el era raţiunea de a fi şi condiţia de a munci, de a exista. Acolo se simţea în largul său, acasă. Acolo lucra, îndruma studenţii şi primea vizitatorii- colegi, prieteni, personalităţi din elita culturală a Clujului şi de aiurea. I-au trecut pragul şi s-au încins la discuţii Lucian Blaga, prof. Victor Papilian, Liviu Rusu, Virgil Vătăşianu, Eugen Crăciun, etc Orele petrecute în atelier cu Virgil Fulicea, Baciu Gilu, erau o adevărată desfătare" Liviu Literat. Dorinţa sculptorului n-a fost însă îndeplinită. Statuia lui Negru Vodă nu tronează astăzi intrarea în liceul Radu Negru, iar la Mănăstirea Brâncoveanu nu se află statuia domnitorului.

,,Nu apare în preocupările recente ale Făgăraşului"
 

     ,,Eram tînăr student la Cluj cînd l-am întîlnit prima dată pe sculptorul Virgil Fulicea. Ştiam că sîntem rude din poveştile bunicii mele care era vară primară cu dînsul. Locuia împreună cu soţia sa, Viorica, într-o casă aproape de Teatrul Naţional. Apoi l-am vizitat, de multe ori, în atelierul său de pe strada Bolyai, lîngă restaurantul Someşul. M-a frapat accentul lui specific zonei noastre, a Făgăraşului, de care era foarte mîndru. M-a imprtesionat, de asemenea, statura impozantă, înalt, bine făcut, se vedea că a fost campion la haltere în tinereţe, cu o voce caldă şi blîndă în ciuda staturii şi a muncii pe care o făcea. Atelierul în care lucra era o încăpere destul de mică în care cîndva fusese prăvălie, iar acum era bine utilată de dînsul pentru un atelier de sculptură. Avea în lucru portretul rectorului Universităţii Babeş Bolyai, Constantin Daicoviciu, care completa galeria de rectori ai Universităţii clujene realizată de dînsul. Atunci mi-a povestit că a mai realizat o serie de portrete cu personalităţi care au fost expuse în anfitreatul Facultăţii de Farmacie de pe strada Pasteur din Cluj. Era foarte ataşat de Făgăraş deşi era stabilit la Cluj de mulţi ani şi îi ajuta pe mulţi dintre făgărăşenii care ajungeau la el. Era bun prieten cu intelectualii făgărăşeni stabiliţi la Cluj precum prof. Liviu Literat, prof. Ioan Grecu, prof. Ciocănelea Victor, dr. Funariu V. , prof. Ion Goia, prof. Manta Ioan, Stela Simonetti, prim solista Operei din Cluj. Îmi aduc aminte că-mi spunea că a început artele cu pictura exemplificîndu-mi un tablou intitulat ,,Cina cea de taină". Apoi s-a reprofilat pe sculptură ajungînd profesor şi decan la catedra de sculptură de la Institutul de Artte Plastice din Cluj. Iubea artele în general fiind un bun narator şi poet. A scris versuri şi critică de artă. Aflînd că studiez Farmacia m-a sfătuit să cercetez extractele din busuioc spunîndu-mi că este o plantă tămăduitoare. Era de o modestie proverbială, caracteristică făgărăşenilor, nefiind interesat de partea materială a vieţii. Drept urmare n-a avut, deşi putea, maşină, casă proprietate sau alte proprietăţi. Pentru dînsul pe primul plan era arta. Pe toate lucrările sale le-a donat fără pretenţii la Cluj, Făgăraş, ...Cea mai mare donaţie a făcut-o însă Muzeului Făgăraşului şi poate fi văzută şi astăzi în Cetate. Mă frapează însă faptul că marele Virgil Fulicea nu apare în preocupările recente ale Făgăraşului, ar fi indicat un eveniment anual dedicat memoriei lui, numele străzii pe care a locuit, strada 13 Decembrie, ar trebui să-i poarte numele, o statuie care să fie amplasată într-o zonă importantă a oraşului, toate ar evidenţia personalitatea celui care s-a ridicat de pe meleagurile noastre ducînd numele Făgăraşului aiurea. A avut un singur frate, Victor, mai mare, care a fost militar de carieră, care a trăit la Sibiu, a fost cu domiciliul forţat după război şi a avut un singur fiu, Victor, profesor universitar la Institutul de Arhitectură ,,Ioan Micu" din Bucureşti. Soţia sculptorului, a fost Viorica, medic stomatolog, o femeie frumoasă, blondă, şi au format o frumoasă pereche. N-au avut copii din păcate. Iubea nespus plaiurile făgărăşene de care-şi amintea cu multă plăcere, iar ori de cîte ori avea ocazia povestea despre locurile natale şi despre oamenii de acasă. S-a reîntors destul de rar la Făgăraş din cauza timpului care niciodată nu-i era de ajuns" a povestit farmacistul Miloşan Ioan

Pe urmele sculptorului
 

     ,,Clujul păstrează ca într-un album cu poze, mărturii nepieritoare în timp ale urmelor maestrului săpate în piatră, turnate în bronz, modelate în lut, gips sau alte materiale şi prin asta prilej ,,de a se fura uitării" celor care l-au cunoscut, pe el sau opera sa" Liviu Literat. Cei care vor să cunoască un mare sculptor român al secolului 20, pot urma drumul pavat cu operele sale în Cluj spre exemplu. Apoi pot străbate Blajul, Abrud, Braşov, Turda, Gherla şi apoi pot defini imaginea artistului studiindu-i colecţia de la Făgăraş.
- Cum cobori Feleacul, pe Calea Turzii, la intrarea spre centrul oraşului, lîngă zidul Turnului Croitorilor, acolo, unde în 5 februarie 1601 a fost martirizat şi ucis căpitanul de oşti al lui Mihai Viteazu, Baba Novac, se află pe un soclu de 4 m se află o capodoperă a sculptorului Virgil Fulicea înaltă de 3,3 m întruchipîndu-l pe Baba Novac. Lucrarea a fost finalizată în 1974 şi dezvelită în 1977.
- În faţa Institutului de Speologie se află statuia marelui speolog român Emil Racoviţă, exploratorul Antarcticii, creatorul speologiei ca ştiinţă, statuie din bronz de 110 cm şi un soclu de 250 cm. O copie din gips se află la Liceul ,Emil Racoviţă".
- În Grădina Botanică se află statuia ctitorului acesteia, prof. Alexandru Borza, statuie din piatră de 220 cm, creată în 1973 şi dezvelită în 1976.
- În parcul central, pe aleea scriitorilor şi artiştilor, se găseşte statuia compozitorului Sigismund Toduţă, fost prof. la Conservatorul de muzică din Cluj.
- ,,Bocitoarea" se află în Cimitirul central din Cluj la mormîntul prof. Ion Goia de la Facultatea de medicină. Tot în acest cimitir este troiţa de la mormîntul familiei sale.
- În grădina de vară a Casei Universitarilor se află o fîntînă decorativă realizată în 1959 la care elementul de interes este o figurină din bronz de 120 cm denumită ,,Primula" sau ,,Tinereţe".
- ,,Galeria rectorilor" o suită de portrete la care a lucrat 10 ani şi care se află în sediul Rectoratului Universităţii a fost comanda rectorului academician Constantin Daicovici. O galerie similară de portrete a realizat pentru Farmacie la cererea prof. Ervin Popper, decanul acesteia.
- La casa familiei Fulicea, strada Ion Vidu, nr. 12 , Cluj, se află o placă din marmură comemorativă. Pînă la decesul soţiei (13,02.2007)aceasta păstra ca-ntr-un sanctuar piese de artă, sculpturi, tablouri, albume, aşa cum le aranjase Virgil Fulicea: ,,Autoportret"- ultima lucrare, ,,Fată la rîu", o frescă ,,Madona cu ochi albaştri" semnat de Lucia Piso, un bust al Stelei Simonetti, ,,Ovidiu", etc.
- Arhiva documentară despre viaţa şi opera artistului se află la Muzeul de Artă Cluj Napoca.
- În faţa Teatrului Dramatic din Braşov se află statuia din bronz a lui Andrei Mureşeanu, de 330 cm, dezvelită în 1973.
- ,,Omul stăpîn peste ape" bronz, 250 cm, la Drobeta Turnu Severin.
- Statuia lui George Coşbuc, bronz, 70 cm, la Cluj, etc.
(Lucia Baki)

Portretul sculptorului (1907-1979)

     S-a născut la 9 august 1907 în comuna Vaida-Recea. Tatăl său, Victor Fulicea, a fost notar în comună şi era originar din satul Mărgineni. A urmat şcoala primară în satul natal, a absolvit Liceul „Radu Negru“din Făgăraş în 1926, Academia de Arte Frumoase din Cluj, în 1932 şi Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Economice din Cernăuţi, în 1934. S-a specializat în arta frescei.
     A fost profesor de desen şi caligrafie la Liceul „Vasile cel Mare“ din Blaj, în 1933 şi la Liceul de Artă din Cluj, între1948-1955, lector la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu“din Cluj, disciplina sculptură în 1955, conferenţiar în 1964 şi profesor universitar în 1970. Încă din timpul studenţiei la Şcoala de Arte Frumoase din Cluj s-a impus atenţiei şi aprecierii colegilor şi cadrelor didactice, datorită puterii sale de muncă şi unei înzestrări artistice remarcabile. În calitate de profesor de desen şi caligrafie la Liceul „Vasile cel Mare“ din Blaj, participă la reînvierea tradiţiei culturale a oraşului, alături de alţi oameni de litere şi, în special, alături de prietenul său, Pavel Dan, cu care colaborează strîns în cadrul revistei „Baltagul“(1934-1936); A fost o prezenţă vie şi activă în viaţa culturală a Transilvaniei, salutată cu căldură de personalităţi literare ale epocii, inclusiv de către Ion Agârbiceanu. Exceptînd pictura, sculptura şi studierea tehnologiei pentru frescă, Virgil Fulicea scrie, pledază pentru arta şi valorile ei perene şi publică, sub pseudonimul Teofil Urs, chiar versuri.
     După căsătoria sa cu dr. Viorica Bocoşiu face, în 1938, o călătorie de studiu în Italia. Îşi statorniceşte preferinţa în exprimarea gîndurilor şi sentimentelor prin sculptură portretistică. La Blaj, Virgil Fulicea s-a ocupat de organizarea Muzeului Memorial 1848. După mai mulţi ani de detenţie politică îşi reia activitatea ca profesor de liceu la Cluj şi apoi, în 1955, de lector la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu“, disciplina sculptură, conferenţiar (în 1964) şi profesor universitar (în 1970). Prieten apropiat cu Lucian Blaga, i-a dedicat sculptura „La rîu“. Acesta i-a închinat lui Virgil Fulicea poezia „Vara la rîu“.
     În ultimele zile ale vieţii sale, Virgil Fulicea şi-a modelat propriul „Autoportret“. Este autorul a numeroase sculpturi în piatră, bronz sau lut ars, ce împodobesc multe oraşe ale Transilvaniei. Aşa-numitul grup statuar Horea, Cloşca şi Crişan, Alexandru Borza, Emil Racoviţă, Baba Novac, portretele în basorelief a 12 rectori din galeria cu acelaşi nume de la Rectoratul Universităţii Babeş Bolyai pe holul ce duce la rectorat şi portretele a 10 savanţi români, chimişti şi farmacişti de la Amfiteatrul Facultăţii de Farmacie (1857), toate în Cluj-Napoca. Busturile unor personalităţi de seamă din istoria şi cultura naţională, amplasate în frecventate puncte de circulaţie publică: Emil Racoviţă (1956), George Coşbuc (1957), Horea (1958), Iuliu Haţieganu (1971), Alexandru Borza (1976), toate transpuse în bronz, vizibile în Cluj-Napoca, Constantin Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus), Andrei Mureşanu (Braşov-1971), Negru Vodă (Făgăraş), Avram Iancu (Câmpeni, Târgu Mureş, Aiud), Iacob Murăşeanu şi Gheorghe Şincai (Blaj-1975), Emil Isac (Cluj), Horea (Abrud-1959), Pavel Dan (Turda-1970), Mitropolitul Vasile Suciu (Blaj), Ostaşul Român (Cluj-Napoca), Baba Novac (Cluj-Napoca-1976), Ana Ipătescu (Liceul din Gherla-1962), Iuliu Haţieganu (Clinica Medicală III, Cluj-1971), Omul stăpân pe ape (Turnu Severin,1969).
     Exceptând piesele existente în Muzeele de Artă din Cluj, Bucureşti, Sibiu, Braşov, Turda, Câmpeni, Abrud, Virgil Fulicea, ca făgărăşean de obârşie, a dorit să fondeze un Muzeu de Artă la Făgăraş, donând o parte semnificativă a creaţiei sale Muzeului Cetăţii Făgăraşului, în data de 24 ianuarie 1975. „Considerând că nu-mi pot arăta apartenenţa către „Ţara Oltului“, unde m-am născut şi mi-am trăit copilăria, şi unde, şi acum mi se întorc gândurile, las lucrările mele de sculptură ce mi-au mai rămas, sau am turnat în material definitiv, „dubletele“după cele ce au intrat în patrimoniul statului prin achiziţii, Muzeului Ţării Făgăraşului, spre a-i servi acestuia ca un prim patrimoniu de acest gen“. În muzeul Făgăraşului se păstrează multe alte machete expresive de artă, concepute sub impulsul unor trăiri şi structurări de etern românesc, precum: Ip, „Deportaţii“, „Monumentul de la Bobâlna“, „Horea, Cloşca şi Crişan“, „Mihail Sadoveanu“, „Descătuşarea“, „Avram Iancu ecvestru“, pentru Târgu Mureş, „Mihai Viteazul“, „Fetele Drăguşului“şi altele.
     Din activitatea deosebit de prodigioasă a sculptorului Virgil Fulicea nu lipsesc nici lucrări în care exprimă sentimente de generoasă rezonanţă umanistă de gingăşie şi armonie, puritate, demnitate şi de nobleţe sufletească: „Maternitatea“, „Fată la râu“, „Copil“ I, II, „Amintire“ şi altele. În 17 ianuarie 1979 a încetat din viaţă, mormîntul lui fiind în Cimitirul Central din Cluj-Napoca. În 10 august 2007 a fost sărbătorit în cadrul unui Simpozion naţional „Centenarul Virgil Fulicea“, organizat de Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat“, prilej cu care i s-a conferit titlul de „cetăţean de onoare“ post mortem al municipiului Făgăraş şi s-a făcut nominalizarea unei străzi din oraş cu numele sculptorului. (Volumul ,,Personalităţi din Ţara Făgăraşului. 1800-prezent" Ioan Grecu, Ioan Funariu, Lucia Baki Nicoară)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Scriitorul Irvine Welsh vine în România

În ediţia tipărită

Chirii modice la ANL

 

     În acest an au primit locuinţe în blocurile ANL patru familii de făgărăşeni. Repartiţia a fost realizată în blocurile A, C, H şi J, în apartamente de 2 camere, iar chiriaşii s-au mutat încă din luna august. Dacă în urmă cu cîţiva ani numărul cererilor depuse în vederea obţinerii unei locuinţe ANL depăşea 1.000, astăzi mai sînt înregistrate doar 70 de solicitări. Tinerii din municipiu nu se mai bat pentru o locuinţă ANL, deşi chiriile sînt sfidător de mici faţă de cele practicate pe piaţa liberă. Dacă în ANL o chirie nu depăşeşte 50 euro/lună, pe piaţa liberă se cer şi 200 euro/lună, în condiţiile unui confort similar (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 
Taximetriştii, nemultumiţi de noile sensuri unice

 

     Începînd cu data de 16 octombrie 2017, Primăria Făgăraş aplică noi restricţii de circulaţie pe unele străzi din municipiu. Acestea au fost stabilite în urma unor dezbateri publice, iar Comisia de circulaţie a definitivat forma restricţiilor. Făgărăşenii care au aflat despre aceste noi modificări au păreri împărţite, unii laudă iniţiativa Primăriei Făgăraş, iar alţii nu sînt de acord cu modificările considerîndu-le inadecvate. (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1516 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

4.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 734
Număr afişări conţinut : 3873094

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare