Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Nadaş, o poveste cu grofi
Nadaş, o poveste cu grofi Email
Marţi, 01 Aprilie 2014 14:20

 

 

      Bătrînii satelor făgărăşene vorbesc şi astăzi cu sfială despre grofii care le-au stăpînit pămînturile. Erau numai cîteva familii care dominau Ţara Oltului de la Turnu pînă la limita Bârsei cu dealurile Perşanilor. Aveau mult pămînt, iar făgărăşenii din ţinut erau iobagii acestora. Haiducul Andrei Budac din Cârţişoara a fost unul dintre făgărăşenii răzvrătiţi ai începutului de veac XX care a avut curajul de a se pune cu ei. Şi pentru că nu s-a limitat la blidul din faţa sa, a fost ucis de jăndarii puşi de grofi. Sătenii i-au răsplătit faptele închinîndu-i o baladă care s-a păstrat peste timp cîntîndu-se şi astăzi. Teleki, Foldvari, Ieraru, Chiorniţă, Bereski, Petki, Deak, Keszei şi încă pe atîţia au pus jugul pe ţăranii români şi nu l-au mai lăsat multă vreme. Badea Cârţan, tot din Cârţişoara, a desluşit povestea grofilor atunci cînd s-a dus, pe jos, să-şi caute originile pînă la Roma. Schimbarea a venit abia la 1921 cînd a avut loc prima reformă agrară iar sătenilor li s-a împărţit pământ din moşia grofilor, iar aceştia au fost despăgubiţi. O a doua împroprietărire s-a înregistrat la 1945, de această dată din pământurile statului. Sînt documente care atestă aceste despăgubiri. Povestea grofilor a fost lăsată în urmă, iar ţăranii făgărăşeni şi-au făcut viaţa în funcţie de pămînt. A durat cîteva decenii după care toată averea le-a fost din nou luată, de data aceasta de comunişti. După 1989 a venit alt tăvălug. Pămîntul, glia strămoşească, n-a plecat niciunde, niciodată, a stat martor la tot ceea ce a trecut peste el. Grofii, comuniştii, democraţii, sau alţii care vor mai fi nu sînt decît amprente care umbresc averea strămoşească.

Grofii din Ţara Făgăraşului
 

     De departe cel mai cunoscut grof este contele Iosif Teleki, de unde şi denumirea a unei părţi a satului Recea ( Recea-Teleki ) Acesta avea mai multe domenii în Ţara Făgăraşului şi nu numai. Grofii sau conţii de aici încălcau frecvent articolul de Lege nr.18/1723 care stipula printre altele ca iobagii ,,să nu mai fie încărcaţi, spre paguba binelui public, cu sarcini peste obicei sau peste cele înscrise în urbăriile întocmite în regulă“ Sînt cunoscute mai multe plîngeri ale iobagilor în acest sens înregistrate în urma unei anchete din anul 1726 demarate de către autorităţile habsburgice. Iobagii din Arpaşu de Jos îşi exprimau nemulţumirile cu privire la contele Iosif Teleki: ,,spre iarnă, după ce şi-a isprăvit tot lucrul, ne lasă şi nouă două zile pe săptămînă să ne lucrăm, dar primăvara, îndată ce începe lucrul, cei care avem boi, cînd cu carul sau cînd cu plugul lucrăm, asemenea la toate strînsurile facem serviciu săptămîna întreagă şi cari n-au vite, pe aceia pedestru îi mînă în fiecare zi şi astferl nouă nu ne dă o singură zi; cînd avem sărbătoare, afară de Duminecă, pe toţi oamenii din casă, capabili de lucru, îi scoate la slujbă, aşa ca şi cînd noi n-am avea niciodată sărbătoare. Pentru o piele de vulpe plătim dumnealui 3 florinţi ungureşti şi în fiecare an îi dăm 1 ferie de unt, 60 cîble de ovăs sau cel puţin 55, ori se produce, ori nu. În afară de acestea, de la fiecare casă cîte 2 ferdele de mere pădureţe, cînd se produc, pentru oţet, şi 2 ferdele de ghindă de fag, 1 măsură de alune, pe care trebuie să le adunăm Dumineca, pentru că peste săptămînă n-ajungem din cauza slujbelor“ Alţii îi obligau pe iobagii din Ţara Făgăraşului să se deplaseze şi la alte moşii mult mai îndepărtate de locul de baştină al acestora. Iobagii din Berivoii Mici se plîngeau cu privire la tratamentul aplicat de către groful Francisc Foldvari: ,,Noi cari sîntem iobagii lui Francisc Foldvari, din cauza serviciului greu nu puţin ne consumăm, pentru că în cursul anului, cînd cu borne, cînd cu leţe, cînd cu pari de vie de 2-3 ori trebuie să mergem în satul Găneşti de lîngă Târnava Mică, lîngă Diciosânmărtin, de unde nu ne mai lasă acasă cîte 3 săptămîni şi ne-am speriat foarte că vom rămîne fără vite în jug“. La Căciulata dominau grofii Ieraru, Chiorniţă şi Bereski. În 1921 are loc prima reformă agrară iar sătenilor li se împarte pământ din moşia grofului Bereski, acesta fiind despăgubit. O a doua împroprietărire are loc în 1945, de această dată din pământurile statului. La Crihalma era grof unul pe nume Petki, din regiunea Ciuc, care s-a căsătorit cu fiica lui Dumitru Mailat. Până în anul 1840, toţi urmaşii familiei Petki se numesc Josef. Cei din Corbi se plîngeau de Toma Deak din Sevestreni: ,,Noi ca taxalişti dăm anual pentru slujbă 50 de florinţi, şi mai demult slujeam 4 săptămîni, aduceam 1 bute de vin de la Blaj sau Ibaşfalău dar acum ne mînă de 2-3 ori; numai anul acesta am fost de 3 ori la Mănărade, de 2 ori la Cetatea de baltă cu cîte 2 care şi odată cu 3 care; am datora 4 măsuri de unt, pe care-l dam înainte în natură, acum ne ia 192 bani pentru el, fiindcă e belşug de unt, dar cînd era puţin din cauza morţii vitelor, atunci nu ne luau bani, ci trebuia să ne ducem în Ţara Românească şi de acolo să cumpărăm unt...Acum sub dregătorul curţii Toma Deak din Sevestreni s-a început să ne dijmuiască din tot felul de bucate. Iobagii din Viştea de Jos şi din Rucăr se plîngeau de tratamentul preferenţial al grofului Keszei: ,,În ce priveşte slujba noastră, domnul Keszei are între noi trei familii de iobagi, cărora le merge mai bine ca nouă“. Conform urbariului domeniului Făgăraşului din anul 1758 locuiau 757 iobagi capi de familie iar la finalul conscrierii erau indicate satele scoase de sub administraţia fiscului, aflătoare în proprietate particulară, conţinînd informaţii ce mergeau pînă în 1714: Poiana Mărului, proprietate a lui Constantin Brâncoveanu; Holbav-văduva contelui Joseph Teleki de Szek; Vad-văduva baronului Joseph Nalaczi; Bucium-Joseph Jasinczi, Stephan Nalaczi, Gabor Alvinczi; Berivoii Mari-Constantin Brâncoveanu; Recea Mică ( Telechi )-văduva contelui Joseph Teleki; Iaşi-Pal Teleki; Luţa-Ladislau Balassi; Sâmbăta de Sus-Constantin Brâncoveanu; Ucea de Jos-văduva lui Andras Horvath; Arpaşu de Jos-familia Teleki; Streza-Cârţişoara-familia Teleki; Oprea -Cîrţişoara-familia Teleki.

De la Nadăş la Făgăraş
 

     Aş spune că povestea cu grofi a rămas doar în scripte, dar satul arădean Nadăş este un exemplu care răzbate dincolo de filele istoriei. Chipurile nişte urmaşi ai vechilor grofi care au dominat Nadăşul şi împrejurimile lui şi-au găsit obîrşia şi s-au năpustit asupra gliei nădăşenilor. Cu puterea dată de fel şi fel de documente pe care s-au pus sigilii şi ştampile ale instituţiilor statului, au mers ca un tăvălug peste sat pentru a-şi lua averea. N-au ţinut cont de nimic, nici de cimitir, nici de casele oamenilor, nici de biserică, nici de bătătura cu animale, nici de pădure. 8700 hectare de pămînt era un atuu prea mare pentru ca familia Colteu să se împiedice de 1200 de nădăşeni. Povestea Nadăşului a prins vechime şi a uluit întreaga ţară. A ajuns şi la Făgăraş unde un judecător ar trebui să-şi pună explicit îndemînarea şi priceperea pentru a destructura o întreagă filieră de tip mafiot. Adelina Dejenariu este judecătorul căreia i-a revenit cauza ,,Nadăş". Pînă acum dosarul a primit termene în trei rînduri, pe 28 mai fiind înfăţişarea a cărei soartă ar depinde, conform judecătorului, de dosarele aflate la DNA.

 

 

 
 

Tăvălugul pus la cale de grofii contemporani
 

 

     Sătenii din Nadăş au aflat tîrziu, foarte tîrziu, ce tăvălug avea să treacă peste ei. Iar cînd s-au trezit cu buldozerele în bătătură şi cu un executor însoţit de jandarmi care urmau să-i dezrădăcineze din casele moştenite de la părinţii şi străbunicii lor, au început să bată la toate uşile pentru a-şi găsi dreptatea. Atunci jocurile erau deja făcute. Au trecut de atunci cîţiva ani, iar nădăşenii n-au reuşit să descîlcească iţele grav încurcate de grofii contemporani. Au cheltuit miliarde de lei din ceea ce nu aveau, dar documentele obţinute de familia Colţeu cîntăreau mai mult decît dreptatea. Sătenii au convingerea că dreptatea este de partea lor, dar şi familia Colţeu trage nădejde la acelaşi lucru şi spune că reprezintă urmaşii celui care ar fi stăpînit satul cîndva. Sînt o serie de procese care dezbat subiectul Nadăş, iar pînă la finalizarea lor va mai trece multă apă pe Mureş şi pe Olt, în cazul dosarului judecat la Făgăraş.

Echipa de susţinere a nădăşenilor
 

     Convinşi că dreptatea este de partea sătenilor chiar şi atunci cînd autorităţile refuză să o vadă, nădăşenii au atras de partea lor o mînă de oameni care s-au pus să-i ajute necondiţionat. S-a format o echipă de solidaritate şi susţinere a nădăşenilor care de 10 luni este alături de ei. Adrian Grigoriu, Valentin Roman, Alexandru Gheorghe, Vasilica Coroiu, Ionuţ Frâncu, Mihaela Mitrea, Marcel Bărbătei şi Alexandrina Mihail sînt românii de aiurea care îi ajută pe nădăşeni. Şi de la Făgăraş s-au alăturat cîţiva tineri printre care Cătălin Beltechi şi Longin Corşatea. ,,Noi suntem cei despre care avocatul familiei Colţeu, un anume Ciobanu, a afirmat într-o întâmpinare adresată Curţii, că suntem „ultranţionalişti şi antisemiţi”. Acelaşi individ se referea la sătenii din Nadăş numindu-i „porcari care bântuie prin păduri”. În opinia respectivului domn avocat, cei ce se revoltă şi atacă pe căi legale hotărâri judecătoreşti prin care unii magistraţi dispun măsuri contrare legilor pe care le invocă în chiar respectivele hotărâri, sunt ultranaţionalişti, antisemiţi şi porcari" spun susţinătorii sătenilor.
     ,,Dreptate a avut părintele Arsenie Boca când spunea că “vor lua totul şi se vor crede de neatins, dar asta le va fi şi punctul lor slab” explică Adrian Grigoriu.
     ,,A fost pierdută o bătălie în care duşmanul infiltrat în rândurilie victimelor a facilitat victoria temporară a lui. Abia acum ne apucăm de treaba restatantă de 7 ani. Avem o strategie stabilită cu claritate. Atacul asupra sătenilor se bazează pe lipsa lor de cunoştinţe juridice şi atrageara lor în cursa prin infiltrarea între ei a unor avocati care simulează că acţionează în interesul lor, dar, în realitate, îi lipseşte de apărare şi nu dă instanţelor posibilitatea de a efectua o judecată completă, eşecul fiind, în final, atribuit în mod pervers judecătorilor.
     Grupul de solidaritate şi suport şi-a asumat sarcina de a aduce în completarea la lupta sătenilor ceea ce le lipseşte în cunoştinţele juridice şi de a se descurca prin hăţişul creat de mafioţi în sistemul juridic" au explicat susţinătorii sătenilor. Unii dintre ei au fost prezenţi la fiecare termen dat de judecătoarea de la Făgăraş alături de săteni.

Colţeu fuge de declaraţii publice
 

     Am stat de vorbă cu sătenii care bat km pînă la Făgăraş pentru a-şi susţine cauza. Avocatul lor, Vasilica Coroiu, spune că de acum au un plan care nu poate da greş. Oamenii sînt convinşi că vor reuşi. ,,În lumea asta nimeni, nici chiar banii mulţi, nu-l pot învinge pe Dumnezeu. Noi sîntem un sat cu oameni cu frică de Dumnezeu şi vom reuşi" explică Nicolae Rad, Nadaş, nr. 238, cantor la biserică. La termenul din februarie s-au deplasat la Făgăraş 40 de persoane. Au venit cu un autocar şi cu un steag al României. Săptămîna trecută a venit la judecătorie un grup mai restrîns. De fiecare dată n-au lipsit însă susţinătorii lor de bună credinţă.
La fiecare termen sînt prezenţi la Făgăraş şi reprezentanţii familiei Colţeu sau chiar soţii Colţeu. Am încercat să stau de vorbă şi cu ei, să le public părerea, dar au refuzat.

Cum văd specialiştii cazul Nadăş?
 

     Gigantica ilegalitate de la Nadăş scoate la iveală gigantica maşinărie infracţională care subminează statul român de 24 de ani, comentează Ion Coja.
,,Ca în orice operaţiune mafiotă, grupul de atac se împarte în două unităţi operaţionale : unul atacă şi unul blochează reacţia victimei. După acelaşi model, în urma unei îndelungate şi complexe pregătiri, întreaga noastră ţara a fost atacată din exterior în 1989 şi paralizată din interior de complicii duşmanului extern. Cazul NADĂŞ este aplicarea la scară locală a ce s-a făcut la scară naţională de 24 de ani.
În cazul NADĂŞ, instrumentul de atac sunt judecătorii TRIPA, LUCIU şi BOLOŞ la Judecătoria Ineu şi OPREAN la Tribunalul Arad care au dat hotărâri contare legii şi contrare probelor. Instrumentul de paralizare a reacţiei victimelor este avocatul Lupu Stelian".

Pe scurt situaţia la NADĂŞ
 

- Groful GROSS-WEISS deţinea la 1901 o suprafaţă de 8.762 de ha.
- Prin reformele agrare din 1913 (Franz Iosef) şi 1921 (Ferdinand) şi diverse contracte de cumpărare de teren între săteni şi grofi, circa 4.200 de ha pământ agricol, păşune şi păduri au trecut în proprietatea sătenilor, composesoratului deţinut de săteni şi comunei.
- În 1939, ELENA GROSS-WEISS, văduvă, vinde restul de 4.500 de ha, în întregime pădure către firma FORESTIERĂ NADĂŞ şi reţine nişte acţiuni care în scurt timp le-a vândut şi pe astea către acţionarul majoritar (80%), un român pe nume Micloşi.
- În 1948 FORESTIERA NADĂŞ este naţionalizată şi cele 4.500 de ha de pădure trec în proprietatea statului, iar după 1989 în administrarea Romsilva.
- Notarul VLAI din Arad emite către COLŢEU VIORICA şi COLŢEU MIHAI un certificat de moştenitor prin care aceştia ar moşteni averea ELENEI MAIROVITZ, o moştenitoare directă a Elenei GROSS-WEISS. Legătura se face de notarul VLAI prin declaraţiile a doi martori, azi unul decedat, care au susţinut că o rudă a lui Mairovitz şi o descendentă a lui GROSS WEISS sunt aceeaşi persoană deşi aveau nume diferite şi părinţii diferiţi. Martorii erau copii la vremea respectivă.
- De notat că nici unul din cei 14 descendenţi ai Elenei GROSS-WEISS stipulaţi în testamentul din 1955 întocmit la Tel Aviv şi executat la Geneva nu a făcut vreo cerere de retrocedare, ştiind că nu mai este absolut nimic de luat.
- Familia Colteu cere la Comisia Judeţeană reconstituirea dreptului de proprietate pe averea deţinută la 1901 de GROSS WEISS, dar cererea lor este respinsă. COLTEU atacă decizia Comisiei Judeţene la Judecătoria Ineu în 2006 şi judecătoarea LUCIU MARIANA le acordă întreaga suprafaţă fără să verifice nici un act şi fără nici o expertiză topografică; dosarul se judecă în contradictoriu cu Comisia Judeţeană şi Comisia Locală din cadrul Primăriei, primarul ascunzând acest dosar de săteni astfel aceştia nu au putut să facă intervenţie – fapt de esenţă căci ei, ca şi primăria, erau înscrişi în Cartea Funciară şi pentru a putea fi radiaţi trebuiau să fie anulate reformele agrare din 1913 şi din 1921.
- Sentinţa este pronunţată în baza legilor 1/2000 şi 247/2005 care vizează restituiri doar a abuzurilor făcute de regimul comunist după 1945.
- Comisie Judeţeană face recurs (nu şi primarul) şi câştigă;
- COLŢEU face Contestaţie în Anulare şi câştiga cu doi judecători contra unul. Familia COLTEU este pusă de primar în posesia suprafeţelor deţinute de primărie, Romsilva îi dă posesia pe păduri. Următorul pas este în ograda familiei COLŢEU care formează Ocol Silvic privat şi exploatează la greu toată pădurea şi încasează toate subvenţiile APIA. Se poate vorbi de un jaf de de aprox 3 milioane de euro pe an;
- Familia COLŢEU nu poate înregistra la CF sentinţa şi revine la judecătoria Ineu unde în procedură necontencioasă, judecătorul TRIPA dispune înregistrarea în CF fără documentaţie cadastrală. Astfel COLŢEU se înregistrează în CF peste săteni şi primărie fără ca titlurile de proprietate să fie anulate.
- Urmează executarea silită a sătenilor.
- Sătenii angajează un avocat, pe LUPU STELIAN de la Baroul Bihor, care însă s-a dovedit că reprezintă interesele părţii adverse.
- În 2012 Colţeu a început executările silite ale terenurilor din extravilan. La prima executare, doamna Biriş încearcă să se spânzure dar se rupe sfoara şi scapă. Sătenii angajează pe LUPU să formuleze şi să depună contestaţie la executare, dar acesta pierde, ca prin minune 12 contestaţii la executare; LuPU a pierdut toate dosarele prin inacţiune şi refuz de a ataca hotărârile. În schimb av LUPU a încasat de la săteni onorarii de 3 miliarde de lei vechi.
- Avocatul COROIU Vasilica a formulat cererea ce constituie prima revizuire cu două capete de acuzare: MIHAI şi VIORICA COLTEU nu aveau calitate de moştenitor a familiei GROSS-WEISS şi s-a retrocedat un teren asupra căruia fam GROSS-WEISS nu mai avea nici un drept de la 1939, respectiv, chiar dacă MIHAI şi VIORICA COLŢEU ar fi avut calitate de moştenitor, nu ar fi avut ce moşteni. În prima fază, cererea av. Coroiu a ajuns la av LUPU care trebuia s-o depună în numele sătenilor, dar acesta a depus-o incompletă, fără a doua parte. Prima revizuire s-a respins de judecătoarea BOLOŞ în fond şi în recurs de completul condus de judecătorul OPREAN. Soluţia din recurs a fost atacată de săteni într-o primă Contestaţie în Anulare la Tribunalul Arad ajungând prin procedura de repartizare aleatorie tot la completul condus de judecătorul OPREAN; Completul condus de judecătorul OPREAN a respins conexarea celor două contestaţii în anulare şi s-a respins şi strămutarea de către ICCJ . A doua cerere de revizuire a fost formulată de av COROIU, depusă chiar de dânsa în numele unui mare număr de săteni, priveşte în totalitate faptul că MIHAI şi VIORICA COŢEU nu aveau calitate de moştenitor a familiei GROSS-WEISS.
- DNA a intrat pe rol în urma unei plîngeri depuse de av. Coroiu Vasilica la data de 13 ianuarie 2014, dosar nr. 1/P/2014 la DNA Timişoara. Procurorii DNA au instituit sechestru pe avere şi au făcut percheziţii la locaţiile familiei Colteu.

Miza cazului Nadăş este pădurea
 

     Ţăranul român nu este obişnuit să stea prin tribunale. El se ştie stăpân în ţara sa, pe pământul său, pe ţarina sa moştenită de la moşii lor ce au vărsat sânge pentru ca cei de azi să nu mai fie iobagii cuiva în vatra strămoşească. La Nadăş tocmai pe acest aspect s-a mizat, pe intimidara oamenilor paşnici prin decizii de instanţă şi ordine judecătoreşti aduse de executori. Miza? Ajutorul de la APIA, care depăşeşte 800.000 de euro anual pentru cele 8.700 de hectare, dar şi pădurea, care, este ciopârţită şi exploatată de familia Colţeu şi acoliţii ei. Prin urmare, chiar dacă tot acest caz se va soluţiona, la un moment dat, în favoarea sătenilor, aşa cum este normal să fie, în toţi anii ăştia din 2006 până la respectivul moment, cineva îşi umple buzunarele cu banii din exploatarea lemnului. La fel se întâmplă cu terenurile agricole şi cu recoltele care sunt însuşite de aceeaşi familie Colţeu şi cei aflaţi în spatele ei. Şi totul în timp ce impozitele pe terenuri continuă să fie plătite de către săteni. Un bun pas a fost însă implicarea DNA care a stopat exploatarea terenurilor de familia Colţeu. ,,Au dat foc la pădure pentru a se ascunde urmele tăierii pădurii" spun sătenii.

Judecătorii implicaţi
 

- Floriţa Boloş este personajul-magistrat care a respins revizuirea în fond în 2013, în baza actelor care dovedeau că familia Colţeu nu are nimic de moştenit, chiar dacă ar avea vreo calitate de moştenitori. Dovadă a „calităţii” sale morale stă faptul că în prezent se află după gratii, fiind prinsă cum lua şpagă într-un caz asemănător, legat tot de retrocedări ilegale, în cursul acestui an, scrie presa arădeană.
- Horea Corneliu Oprean, judecător la Tribunalul Arad, a făcut parte din ultimele două complete de judecată care au analizat cererea de recurs. El este cel care i-a evacuat din sală pe săteni spunînd că nu e cinema şi care a afirmat că ,,simte presiune pe el". A dat cîţtig de cauză familiei Colţeu.
- Vasilica Coroiu, avocatul sătenilor: ,,Nu ne vom opri aici, vom apela la alte căi procedurale pentru a rezolva acest caz în favoarea sătenilor. S-a încheiat o etapă, intrăm în alta, cu optimism şi încredere.”(Lucia BAKI)

Restituiri pe bandă
 

     Profesorul universitar Ioan Sabău-Pop a estimat la cât se ridică anvergura actualei situaţii din Transilvania, unde se retrocedează, prin încălcarea tratatelor, mii de hectare de pământ.
     ”Având în vedere hemoragia problemei şi dezechilibrul social – economic produs de pretinsele „restituiri” care s-au făcut şi se fac în continuare: clădiri, instituţii publice, terenuri, păduri, etc. solicitate de bisericile - catolică, reformată, evanghelică, minorităţilor, calvină, lutherană, alte culte decât cele româneşti, de societăţi şi asociaţii fantomă (ex. Statusul romano – catolic înfiinţat dubios la Miercurea Ciuc), diferite entităţi create exact cu acest scop ( obşti, asociaţii, composesorate), de particulari pretinşi urmaşi ai marilor latifundiari de la finele sec. XIX – lea sunt voci care estimează peste 65 miliarde de euro. Este o avuţie naţională imensă”, a declarat Ioan Sabău-Pop pentru DeCe News . Folosindu-se de hotărâri judecătoreşti contrare legii, s-au retrocedat sute de mii de hectare în toată ţara, în Transilvania mai grav ca oriunde. Un sat de români Valea Mare, Covasna pe cale de a fi şters de pe faţa pământului, un poligon al Armatei de 1,000 de ha plătit integral în 1926 de statul român, în Sf. Gheorghe, Covasna, alte 63 de mii de hectare de pădure în Bihor, 12 mii de hectare de pădure în Covasna şi Buzău.

În urmă cu un veac
 

     ,,Circa 200 de familii cu ramificaţiile lor, deţineau prin spoliere seculară averi imense şi în Transilvania, în principal latifundiare. La lucrările Conferinţei de Pace de la Paris care au precedat Tratatul, Guvernul Ungariei a pretins că familiile nobiliare deţin 80% din proprietăţile Transilvaniei şi sunt motorul economic al provinciei, motiv pentru care trebuie alipită Ungariei, a explicat pentru DeCe News avocatul Ioan Sabău.
     Latifundiarii maghiari au fost despăgubiţi pentru exproprieri, iar reforma agrară pentru Transilvania, Banat şi Crişana (Legea din 28 iulie 1921), a dus la împroprietărirea fără discriminarea familiilor sărace, a orfanilor de război, veteranilor, răniţilor şi nu numai.
     A urmat o presiune imensă şi susţinută a grupurilor maghiare revizioniste, o luptă dusă pe arenele diplomaţiei internaţionale pentru hrănirea visului de reîntregire a Ungariei.
     Optanţii unguri, prin exponentul lor, Guvernul Ungariei, instaurat după alungarea „Ciumei Roşii” a lui Bela Kun de către armata română la 4 – 19 august 1919, au făcut lobby şi presiuni bine concertate, ani de-a rândul, la toate forurile politice interne şi internaţionale, inclusiv în Liga Naţiunilor. Au cerut să li se aplice prin Reformă un regim preferenţial, în sensul să rămână suprafeţe mari neexpropriate cât şi cuantumul despăgubirilor la sume exorbitante pentru că ei au pierdut Transilvania şi li se cuvine un tratament privilegiat pe care l-au avut dintotdeauna.
     După Conferinţa de Pace de la Paris din 1919, cercurile ungureşti revizioniste pe fondul chestiunii de a manipula opinia publică mondială în problema Ungariei au demarat un mecanism procesual generalizat. „Procesul optanţilor a fost deci o extraordinar de dibace încercare a cercurilor revizioniste de a ţine în şah opinia publică mondială timp cât mai îndelungat pe tema Ungariei, pentru a câştiga simpatia lumii pentru realizarea visurilor de refacere a Ungariei" (Onosifor Ghibu)
Ioan Sabău-Pop vorbeşte despre greşeala diplomatului Nicolae Titulescu de a accepta disputa cu maghiarii la Liga Naţiunilor şi, pe cale de consecinţă, la Tribunalul de mare Instanţă de la Paris. Decizia politicianului român, spune avocatul, a deschis o cutie a Pandorei cu blocaje politice şi costuri imense care-şi revarsă efectele până în prezent.

Cât a plătit România ca să răscumpere Transilvania de la grofi
 

     De reţinut că în urma procesului „optanţilor unguri”, România a plătit în franci, aur şi coroane aur, echivalentul a 3,2 tone aur de 24 karate şi a dispus în plus ca despăgubirile de război datorate de Ungaria pentru România să fie vărsate la fondurile de despăgubiri pentru optanţii unguri.
     Acest contencios a fost judiciar închis prin plata drepturilor de către România între anii 1927 – 1932. Astfel, ceea ce face Statul Român în zilele noastre, restituind încă o dată acele proprietăţi urmaşilor grofilor şi conţilor unguri este o imensă greşeală.Greşeala provine din mai multe direcţii. Legiferarea stufoasă şi ambiguă ex. Legea nr. 247/2005, asumată prin răspunderea guvernamentală a coaliţiei de atunci, cu proiect adus în mapă din Budapesta urmată de HG nr. 890/2005 şi cauzată de eroarea politică imensă, generată de prostie sau trădare au dus la acest jaf naţional fără precedent. În celelalte state foste socialiste, inclusiv Ungaria, nu s-a restituit nimic foştilor proprietari români.Originea greşelilor multiple, chiar cu complicităţi suspecte o găsim cu evidenţă la autorităţile administrative care „au pus în aplicare legislaţia de restituire” stufoasă şi interpretabilă. S-au dat titluri de proprietate şi hotărâri judecătoreşti de mii de hectare, de parcă ar fi fost beţe de chibrituri, fără responsabilitatea funcţiei şi fără maturitatea celor care au făcut-o, cu consecinţe negative ireparabile. (Sursa: http://www.dcnews.ro/jaful-mileniului-in-transilvania-se-retrocedeaza-pamantul-cumparat-de-romania-de-la-grofi-si-dat-unor-romani-la-reforma-agrara-sate-intregi-evacuate-cu-tot-cu-cimitire_376863.html#sthash.CU3OVOWi.dpuf )

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Scriitorul Irvine Welsh vine în România

În ediţia tipărită

Chirii modice la ANL

 

     În acest an au primit locuinţe în blocurile ANL patru familii de făgărăşeni. Repartiţia a fost realizată în blocurile A, C, H şi J, în apartamente de 2 camere, iar chiriaşii s-au mutat încă din luna august. Dacă în urmă cu cîţiva ani numărul cererilor depuse în vederea obţinerii unei locuinţe ANL depăşea 1.000, astăzi mai sînt înregistrate doar 70 de solicitări. Tinerii din municipiu nu se mai bat pentru o locuinţă ANL, deşi chiriile sînt sfidător de mici faţă de cele practicate pe piaţa liberă. Dacă în ANL o chirie nu depăşeşte 50 euro/lună, pe piaţa liberă se cer şi 200 euro/lună, în condiţiile unui confort similar (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 
Taximetriştii, nemultumiţi de noile sensuri unice

 

     Începînd cu data de 16 octombrie 2017, Primăria Făgăraş aplică noi restricţii de circulaţie pe unele străzi din municipiu. Acestea au fost stabilite în urma unor dezbateri publice, iar Comisia de circulaţie a definitivat forma restricţiilor. Făgărăşenii care au aflat despre aceste noi modificări au păreri împărţite, unii laudă iniţiativa Primăriei Făgăraş, iar alţii nu sînt de acord cu modificările considerîndu-le inadecvate. (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1452 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

10.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 734
Număr afişări conţinut : 3873005

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare