Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Şcoala peregrinului transilvan I.C. Drăguşanu
Şcoala peregrinului transilvan I.C. Drăguşanu Email
Marţi, 18 Martie 2014 10:59

 

 

Prima şcoală din Drăguş a funcţionat în tinda bisericii, iar elevii învăţau de la călugări carte bisericească şi ceva aritmetică Primul director de şcoală a fost drăguşanul Ioan Codrea

     Satul Drăguş a ieşit întotdeauna în evidenţă prin oamenii săi, unul mai harnic şi mai omenos decît altul. Drăguşul îşi are propriile personalităţi bine conturate în istoria şi memoria ţării, amintindu-i aici pe mai marii dascăli ai şcolii româneşti, IC Drăguşanu, Ioan Codrea, etc. Marele sociolog Dimitrie Gusti atunci cînd trebuia să-şi aleagă comunitatea pe care să-şi experimenteze studiile a ales-o pe cea din Drăguş, satul cu portul popular înflorat. S-a şi îndrăgostit de drăguşeni rămînîmnd ani la rînd ,,mentorul" lor. Documentarele semnate de Gusti sînt la loc de cinste în muzeul satului. Şcoala din Drăguş s-a evidenţiat de-a lungul vremii între unităţile similare din Ţara Oltului dascălii şi directorii fiind localnici şcoliţi.
Prima şcoală a satului a funcţionat în tinda bisericii.

Şcoala din tinda bisericii
 

     Din cele mai îndepărtate timpuri au servit ca şcoală tinda bisericii şi mănăstirile. Aşa s-au petrecut lucrurile şi în Drăguş unde călugării şi preoţii au fost primii învăţători. Aceştia dăruiau lumina minţii prin carte bisericească şi ceva aritmetică. Acest lucru îl făceau în schimbul unor bănişori puţini şi ceva bucate pentru traiul de toate zilele. La Drăguş au fost şapte mănăstiri în partea de sus a satului aşezate până către poalele munţilor. Satul se cunoaşte a data din sec.XIV –lea cu 320 de familii şi 1650 suflete.
După ce mănăstirile au fost în mare parte(patru ) distruse, apare în 1763 o şcoală condusă de învăţătorul Ioan Codrea. În 1840 Moise Fulea din Sibiu, directorul şcolilor ortodoxe, numeşte pe Gheorghe Stoia, un localnic, învăţător în satul Drăguş. În 1869 apare în Ardeal învăţământul obligatoriu. După obiceiul vremurilor vechi în comunele noastre româneşti doritorii de carte erau ucenici ai cantorilor de la biserică. Astfel învăţau ,,Bucovna’’, ,,Ceaslovul” şi ‘’Psaltirea’’. Învăţau atâţia câţi încăpeau în casele acestor cantori.

Ion Codru Drăguşanu a învăţat la şcoala din sat
 

     Un rol determinant în dezvoltarea şcolii la Drăguş l-a avut renumitul Ion Codru Drăguşanu care a făcut primele clase la Drăguş. După revoluţia din 1848 conducătorii bisericii, amintindu-i aici pe preoţii învăţători Făgărăşanu Ion, Făgărăşanu Solomon, Jurcovan şi Ghindea, au cumpărat un teren pe care au ridicat o casă menită să servească drept şcoală . A sevit în acest scop până în 1876. Locul era peste drum de primărie. Din acel an şcoala s-a mutat într-o clădire care servise drept locuinţă pentru ofiţerul de graniţă. Acel local a fost obţinut în urma rugării făcute de preotul Ioan Făgărăşanu către Guvernul pentru treburile ardeleneşti din Viena (1863-1684). Localul a servit ca şcoală până în anul 1972. În 1909 au fost transformate, din aceeaşi curte, grajdiul şi şura în şcoală. La acea vreme şcoala era una confesională . Elevii satului mergeau în aceste clădiri, dar pentru că erau în număr din ce în ce mai mare funcţionau clase şi în case particulare, la Sân şi la Diucă.

Gusti a apreciat şcoala din Drăguş
 

     Din 1928 -1942 este numit director de şcoală tânărul absolvent Rogozea Gheorghe care a înfiinţat şi Clubul Husarilor, mult apreciat de renumitul prof. sociolog Dimitrie Gusti. Şcoala este încadrată cu învăţători harnici, de nădejde precum Sofonea Ioan, Gherman Gheorghe, Sofonea Gheorghe, Sofonea Ana şi Eugenia. Aşa se face că şi numărul elevilor a crescut impunîndu-se construirea unui nou lăcaş cu două săli de clasă, un hol şi o cancelarie. Este clădirea către nord, la fântâna lui Ghemeş. Şcoala funcţionează cu cadre didactice, cu pregătire corespunzătoare. Până în 1964 sînt şapte clase, apoi se înfiinţează şcoala de 8 ani.

Şcoala din Uliţa Mare
 

     În 1948 se construieşte încă o clădire în partea de est (către Uliţa Mare) fiind director profesorul de limba română Sofonea Gheorghe (Nechit) fondatorul şi dirijorul corului din sat. Din 1960 este numit director de şcoală profesorul de istorie –geografie, Tătaru Vichente din Drăguş care rămîne în şcoală pînă în 1976.
Deşi Drăguşul nu mai este comună se bucură de sprijin din partea lui Remus Codrea, primar şi apoi viceprimar la Primăria Viştea care a condus comuna vreme de 40 de ani. A fost cel care şi în 1972 a antrenat întregul sat pentru construirea unui nou lăcaş de şcoală chiar în mijlocul satului. Aportul directorului Tataru Vichente şi al întregului colectiv de cadre didactice, al cetăţenilor satului a fost considerabil. Conform proiectului, noua şcoală avea opt săli de clasă spaţioase, laboratoare, bibliotecă, săli de material didactic. Şcoala funcţionează din 1972 în noua clădire, iar la şcoala veche ramâne gradiniţă de copii şi punctul muzeistic al satului.

After school după război
 

     Gradiniţa de copii Drăguş este înfiinţată încă din timpul celui de-al II-lea Război Mondial urmare a ideiilor implantate de echipa lui Dimitrie Gusti, (1929-1935). A fost grădiniţă sezonieră în care după program copiii mâncau şi dormeau pînă la ora 17.00 când veneau părinţii din câmp.
Prima educatoare şi directoare a Grădiniţei de copii din Drăguş a fost educatoarea Rogozea Aurelia care a funcţionat pâna în 1950. Marele noroc al satului a fost că instituţiile cultural educative au fost conduse, de-a lungul timpului, de oameni ai satului care au fost harnici, omenoşi şi care au respectat tradiţiile locale implicînd în activităţile zilnice întregul sat. Aşa se succed la conducerea grădiniţei de copii educatoarele: Poparad Olimpia, Biliboacă Olimpia, Fogoroş Livia, Scurtu Maria, Biliboacă Paraschiva, Dineti Adriana, Nichiu Daniela –toate din Drăguş.

 

 

Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!

Directoare un sfert de veac
 

 

     Din 1976 este numită directoare la Şcoala Generală Drăguş, prof. Rogozea Lavinia care conduce instituţia pînă în anul 2001.,,Şcoala a avut parte de un colectiv unit cu un număr mare de drăguşeni care şi-au pus amprenta drăguşenească: hărnicie, omenie, responsabilitate. Majoritatea şi-au dat toate gradele didactice aşa că în 1982 şcoala este remarcată de Inspectoratul Şcolar Braşov ca fiind cea mai bună din punct de vedere al preocupării pentru perfecţionare. Întreg colectivul în egală măsură este antrenat în diverse activităţi culturale, sportive, meserii- domenii în care s-au obţinut realizări la nivel naţional şi mai mult" explică actualii dascăli de la Drăguş.

Construcţii noi
 

     În perioada 1976-1989, satul se aventurează în lucrări de investiţii de amploare. Se edifică în primul rînd căminul cultural şi apoi sala de sport. Erau lucrări mari dar fondurile avute la dispoziţie erau foarte reduse. Aşa se face că sătenii au fost cei care şi-au dat mîna alături de dascălii şcolii pentru a construi obiectivele prospuse. ,,Cutremurul social ‘’ din 1989 a prins şcoala în pregătirea serbării tradiţionale de Crăciun care se organiza pe scena căminului cultural. ,,Până să savurăm transformările, în anul şcolar următor şcoala a rămas descoperită la majoritatea disciplinilor şcolare, greutate şi responsabilitate enormă pentru cei ce au rămas. În două luni au fost căutate persoane care să se poată încadra în iureşul cerinţelor procesului de învăţământ. Au fost numite ca suplinitori şase persoane din sat cu rezultate bune la liceu şi în conduită. S-a ţinut seama de pretenţiile sătenilor ceea ce le-au obigat să se perfecţioneze fiecare pentru locul pe care îl ocupă" au explicat dascălii şcolii.

Sprijiniţi de Primărie
 

     Legătura strânsă cu primăria a fost atuu-ul de care s-au folosit dcadrele didactice ale şcolii. Aşa se face că la şcoală au fost aduse importante îmbunătăţiri pe lîngă adaptarea competentă la noile condiţii instructiv-educative. S-a realizat încălzirea centrală, s-a racordat clădirea la reţeaua de apă curentă, s-a construit canalizare. Amintim aici primarii care au acordat şcolii importanţa şi locul pe care-l avea: Sofonea Dorel, ing.Pop Vasile şi din 2006 ing. Sucaciu Gheorghe. Au loc în anii 2004-2011 multe modernizări, transformări benefice ale clădirilor şcolare, sala de sport şi grădiniţei de copii.
Se schimbă şi colectivul de cadre didactice, vin dascăli noi pregătiţi după specialităţi şi procesul de învăţământ la Drăguş rămâne şi se ridică pe cele mai înalte cote.

Şcoală germană
 

     După cum era şi normal, Şcoala Generală din Drăguş a preluat numele personalităţii satului, Ioan Codru Drăguşanu. În cursul lunii februarie 2014., primarul Gheorghe Sucaciu, a primit aprobarea pentru înfiinţarea unei secţiei de limbă germană la Şcoala Generală ,,I.C. Drăguşanu" din Drăguş. ,,Am primit aprobare de la Ministerul Educaţiei Naţionale şi de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov pentru înfinţarea secţiei de limbă germană începînd cu clasa 0. Conform unui program al Ministerului de Externe vom avea cadre didactice din Germania care vor veni în mediu rural. Ne-am gîndit şi la dascălii care vor preda elevilor şi la care le vom oferi cazarea necesară. Cu acordul sătenilor, profesorii care vor veni la Drăguş vor fi găzduiţi în gospodăriile oamenilor. Aşteprăm părinţii care doresc să viziteze şcoala din Drăguş să ne contacteze la telefon 0268/249610. Din luna septembrie a.c., Primăria Drăguş va achiziţiona încă un microbuz pentru a face faţă transportului elevilor care vin din alte localităţi sau chiar din sat. În cazul în care vom avea cereri pentru înfiinţarea claselor I -IV de limba germană noi vom asigura cadre didactice şi transport pentru elevi. Părinţii îşi pot înscrie elevii la şcoala generală din Drăguş nu doar la clasa de germană ci şi la clasă normală de limba română", a spus primarul comunei Gheorghe Sucaciu. În prezent la Şcoale Generală şi la Grădiniţa din Drăguş îşi desfăşoară activitatea 104 elevi din care 10 sînt navetişti. Anul trecut Primăria Drăguş a investit în mai multe lucrări de renovare la Şcoala Generală din Drăguş. Sălile de clasă au fost renovate, mobilierul şi uşile au fost schimbate. S-au mai executat lucrări de amenajare gard şi parc de joacă. Primarul spune că va premia elevii cu rezultate deosebite la sfîrşitul anului şcolar.

În perioada 1976-1989 la Drăguş funcţionau:
-Rogozea Lavinia –prof.biologie –agricultură, director
-Sofonea Ioan –prof.matematică, director 1984-1988
-Pop Viorica –prof. limba română, director adjunct
-Sucaciu Viorel –prof. limbi moderne, director Cămin Cultural
-Cristea Georgeta –prof. fizică –chimie
-Şandru Georgeta –prof.educaţie fizică
-Tătaru Vichente –prof. istorie-geografie
-Vale Rodica –învăţătoare
-Haneş Angela – învăţătoare
-Costea Rodica – învăţătoare
-Sucaciu Mariana – învăţătoare
-Popa Lucia - învăţătoare
-Tataru Letiţia- învăţătoare
-Grecu Maria – învăţătoare

Dascălii şcolii din anul 2000
-Rogozea Lavinia –prof. - director
-Sofonea Ioan –prof. matematică
-Şerban Maria –prof. fizică- chimie
-Stoia Doina –prof. limba română
-Bordeanu Luminiţa –prof. limbi moderne
-Rogozea Marcela –geografie –istorie
-Popa Lucia –învăţător, director 2000-2004
-Fogoroş Cristina –învăţător
-Sitea Victoria – învăţător
-educatoare : Dineti Adriana , Nichiu Daniela ,Fogoroş Simona
După Popa Lucia preia direcţiunea şcolii prof. de matematică Sofonea A. Ioan.

Dascălii de după 2011
Din 2011 este director de şcoală prof. Sucaciu Melania, cu următorul colectiv didactic :
-Sucaciu Melania –prof. biologie –director
-Petreciuc Mihaela –prof. lb.română
-Stoian Daniela –prof.matematică
-Voicu Silvia –prof. lb. englezâ
-Voicu Nicoleta –prof. geografie
-Comaromi Cristian- prof. istorie
-Ganea Codruţa –prof. fizică chimie
-Popa Lucia –prof. înv.primar
-Fogoroş Cristina –prof .înv.primar
-Sucaciu Mariana-învăţăator
-Dineti Adriana –educatoare
-Nichiu Daniela –educatoare
-Stoia Mariana-educatoare
-Codrea Simona –educatoare
-Rogozea Marceala –înv.-secretar
-Nistor Magdalena- contabil

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Pastravul de Fagaras

pastrav.jpg

În ediţia tipărită

Chirii modice la ANL

 

     În acest an au primit locuinţe în blocurile ANL patru familii de făgărăşeni. Repartiţia a fost realizată în blocurile A, C, H şi J, în apartamente de 2 camere, iar chiriaşii s-au mutat încă din luna august. Dacă în urmă cu cîţiva ani numărul cererilor depuse în vederea obţinerii unei locuinţe ANL depăşea 1.000, astăzi mai sînt înregistrate doar 70 de solicitări. Tinerii din municipiu nu se mai bat pentru o locuinţă ANL, deşi chiriile sînt sfidător de mici faţă de cele practicate pe piaţa liberă. Dacă în ANL o chirie nu depăşeşte 50 euro/lună, pe piaţa liberă se cer şi 200 euro/lună, în condiţiile unui confort similar (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 
Taximetriştii, nemultumiţi de noile sensuri unice

 

     Începînd cu data de 16 octombrie 2017, Primăria Făgăraş aplică noi restricţii de circulaţie pe unele străzi din municipiu. Acestea au fost stabilite în urma unor dezbateri publice, iar Comisia de circulaţie a definitivat forma restricţiilor. Făgărăşenii care au aflat despre aceste noi modificări au păreri împărţite, unii laudă iniţiativa Primăriei Făgăraş, iar alţii nu sînt de acord cu modificările considerîndu-le inadecvate. (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1710 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

11.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 734
Număr afişări conţinut : 3866423

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare