Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Editoriale Babes: Stop morder
Babes: Stop morder

 

      Cîti dintre noi îsi mai amintesc de sacrificiul lui Liviu Cornel Babes? Rãspunsul pare sã fie clar: putini, foarte putini.
     La 2 martie 1989, brasoveanul Liviu Cornel Babes s-a învoit de la serviciu pentru a-si sãvîrsi crezul, de altfel unul deosebit de curajos pentru acea perioadã dominatã si controlatã de securitatea comunistã. Liviu Cornel Babes învinsese un întreg regim politic dictatorial. Si-a dat foc, iar torţa vie a trupului sãu a alunecat pe pîrtia din Poiana Brasov. A lãsat un îndemn natiunii noastre cu semne vãdite ale unui creier spãlat de comunisti: ,,Stop morder, Auschwitz-Brasov“. Oamenii cu parpalace negre si lungi, dar bine legati, au ascuns bine cazul. Noroc cã în acea zi de primãvarã timpurie pe pîrtie s-a aflat un cetãtean strãin, un scotian, care a asistat la întreg filmul derulat de curajosul brasovean si a încercat sã-i acorde ajutor. Scotianul a prezentat apoi sacrificiul românului în presa din tara sa, astfel cã întreaga Europã a fost încã o datã martorã la viata românilor sub regimul ceausit.

     La un sfert de veac de la moartea lui Liviu Cornel Babes, sînt organizatii care-l comemoreazã si care le amintesc românilor cã Babes a fost un martir. Dar o fac în stil românesc. Un erou, douã comemorãri, în aceeasi zi, dar la cîteva sute de metri distantã. O mînã de oameni la un parastas si cam tot pe atîtia la altul, fiecare însã cu politicienii lui. Octav Bjoza, presedintele AFDPR, a vorbit despre martirul Liviu Cornel Babes, dar si de unitatea românilor. ,,În astfel de momente ar trebui sã fim uniti. Ce exemplu dãm tinerilor nostri?“ spunea Bjoza, unul dintre miile de români luptãtori împotriva regimului comunist.
     Precum sacrificiul lui Liviu Cornel Babes au fost si altele, în decembrie 1989, dar sporadic si dupã aceea. Dar românul nu s-a trezit. Este motivul pentru care românii de astãzi îsi meritã viata. O viatã dominatã de sãrãcie, controlatã de oameni politici de proastã calitate, de oameni incompetenti la conducerea tãrii, de oameni care nu-si iubesc tara, dar care ocupã posturi cheie. Si încotro ne îndreptãm?
     Am stat recent de vorbã cu un om politic. Mare mi-a fost uimirea sã constat cã acesta trãieste într-o altã realitate. De fapt, România trãieste în douã lumi paralele. Una a românilor celor multi, sãraci, stresati, dar liberi si o Românie politicã, îmbuibatã, uzatã si smecherã. Cele douã nu mai au nimic în comun, sînt despãrtite total prin manipulare grosolanã, prin birocratie, prin limbaj de lemn, prin tot felul de interese strãine celui national. Cîtã dreptate avea pictorul spaniol Francisco de Goya spunînd ,,somnul ratiunii naste monstri!“. Eroi, martiri, sacrificii, libertate, istorie, cît mai reprezintã toate acestea pentru niste ,,monstri“ asa cum i-a numit cîndva maestrul Goya? (Lucia Baki)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Caută in site ...

Adio, Majestate!

 

      România iubeşte monarhia. Ar fi concluzia la care ar ajunge orice persoană care deschide televizorul, ascultă radioul sau citeşte presa scrisă, pentru că mijloacele media abundă de articole despre regele Mihai şi monarhie. Dar dacă ne-am întoarce în urmă cu vreo două decenii, lucrurile n-ar sta chiar aşa. Regele Mihai a fost alungat din ţară de regimul post-decembrist condus de Iliescu şi Roman, aşa cum s-a întîmplat în 1947, pe vremea regimului bolşevic. Urmaşii acelor comunişti, pesediştii actuali, depun flori şi lumînări pentru monarhul României care a trecut la cele sfinte, iar pe bloguri postează mesaje de compasiune arătîndu-şi astfel nesimţirea.
     Fiind într-o vizită în Danemarca, am avut ocazia să trăiesc vizita familiei regale în oraşul în care am poposit vreme de o săptămînă. Au fost multe pregătiri, oficialităţile au fost băgate în priză cu mult timp înaintea vizitei. Localnicii erau preocupaţi să-şi întîlnească Regina, iar în ziua sosirii familiei regale, locul era înţesat de lume. Oraşul nu avea mai mult de vreo 20.000 de locuitori, dar atunci numărul celor prezenţi era şi de cinci ori mai mare. Era puhoi de lume. Eu nu mai văzusem atîta agitaţie şi oameni la un loc de pe vremea cînd Ceauşescu vizita vreo localitate. Pe cînd eram în anul I de facultate, era anunţată participarea preşedintelui ţării la deschiderea anului universitar, la Cluj. Cîtă zarvă, eram forţaţi să ieşim, să-l aclamăm! Pe noi, bobocii, ne-au închis pe stadionul din Cluj ca pe nişte oi, pentru a vedea iubitul conducător cît de ovaţionat este de tineri. Ceva similar era şi în oraşul danez, la vizita Reginei. Deosebirea însă consta în faptul că acei cetăţeni au mers la întîlnirea cu Regina din plăcere, pe cînd noi eram forţaţi. Le zîmbeau feţele, plîngeau oamenii de emoţie.

Citește mai departe...

Vizitatori online

Avem 1686 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

8.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 738
Număr afişări conţinut : 3965792

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare