Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Memoria Comerţului Făgărăşean
Memoria Comerţului Făgărăşean Email
Marţi, 25 Februarie 2014 10:43

 

 

Memoria Comerţului Făgărăşean

     Muzeul Ţării Făgăraşului ,,Valeriu Literat“ găzduieşte, în perioada 21.02-30.04 a.c., o inedită expoziţie cu tematica ,,Memoria Comerţului Făgărăşean“. Făgărăşenii sînt aşteptaţi să facă o călătorie în trecut şi să admire lumea cosmopolită a minunatului Făgăraş de odinioară. Şi ziarul ,,Monitorul de Făgăraş" vă propune o istorie în imagini a Făgăraşului de altădată. Este bine de ştiut cum şi unde îşi promovau afacerile făgărăşenii veacului trecut. ,,Expoziţia cuprinde trei secţiuni: Prima secţiune este alcătuită din piese de patrimoniu incluse în colecţiile Muzeului: maşini de cusut, îmbrăcăminte, îmbrăcăminte de modă-avem aici trei bluze din epocă, 2 maşini de călcat tip Naumann şi Singer din perioada 1920, un aparat foto, un ceas, un felinar pentru lumînare, un cîntar circular cu arc, o broască de uşă (zar) şi un lacăt, toate din anul 1910. A doua secţiune cuprinde imagini cu firmele Făgăraşului vechi, iar cea de-a treia reclame comerciale din presa vremii. Toate cele trei secţiuni cuprind materiale din perioada 1900-1940“ a declarat muzeograful Constantin Băjenaru. Anuarul Socec din perioada 1924-1925 face un recensămînt al tuturor meseriaşilor din întreaga Ţară a Făgăraşului cu nume şi adresă. Aici sînt trecuţi cei mai celebri avocaţi, antreprenori, case de asigurări, bănci, cizmari, bărbieri, birturi, cafenele, fabrici de ţigle şi cofetării. De departe cofetăriile Chiba şi Embacher au rămas printre cele mai vestite care se mai păstrează şi astăzi în conştiinţa făgărăşenilor. Expoziţia este o frescă vie, un adevărat Pompei al vechiului Făgăraş şi dezvăluie întreaga activitate comercială în care concurenţa era foarte acerbă.

Reclamele vremii
 

     Reclamele ne fac cunoscute celebrele hoteluri ale Făgăraşului, Transilvania, Mercur, Paris, care funcţionau în centrul Făgăraşului. ,,Hotelul Paris era localizat undeva prin preajma Catedralei Ortodoxe, iar după el se afla celebrul restaurant Cocoşul Alb“ a explicat muzeograful Constantin Băjenaru.
     Reclamele dezvăluie activitatea unor comercianţi celebri ai urbei precum Carol Balthes şi Ignaz Zsomberg, pitari; Stefan Walter şi Ioan Roth-măcelari. Reclamele te farmecă prin îndemnul lor: ,,D.L.Aldan, Fogaras, vis-a-vis de Hotel Mercur şi de ,,Furnica“ Dinţi şi măsele americane din aur de 22 de carate garantat bucata 16-20 coroane, cu garanţă de 10 ani. Dinţi pe cauciuc bucata de la 3 coroane. Întreaga dantură 28 bucăţi k-70-cu garanţă 5 ani, plombe de aur, porţelan, platină, argint şi email de la 2 coroane. Garanţă 2 ani. Scoaterea unui dinte sau măsea cu injecţiune 2 coroane şi fără dureri, garantez şi fără injecţie“ sau reclama afişată de unul dintre pălărierii făgărăşeni: ,,Rog pe Onoratele dame să binevoiască a-şi cîştiga convingerile despre intenţiunile mele solide prin cercetarea prăvăliei mele fără nici o obligaţie de cumpărare“ G.Weisz era unul dintre cunoscuţii comercianţi făgărăşeni ce confecţiona pălării iar Ion Welter vindea pălării şi căiţe pentru copii. Tot din Expoziţia de reclame aflăm şi de alţi comercianţi celebri precum Dragomir Marcu (croitor pentru bărbaţi ), Nicolae Modoiu (cojocar) şi Emma Maeltz care deţinea un atelier de modă pentru dame, aceasta avea studii la Viena în acest sens. O altă reclamă te farmecă prin îndemnul ,,Cumpăraţi de la români“. Găsim reclame pentru bere de bună calitate cum este cea a lui Costi Toma pentru berea Czell. ,,Costi Toma a fost unul dintre cei mai renumiţi comercianţi ai oraşului şi un mare iubitor de cultură“ ne spune Constantin Băjenaru. Un lucru foarte important pentru făgărăşeni îl constituie activitatea lui Francisc Gutwirth, mare arhitect. ,,El este cel care a proiectat şi construit actuala Catedrală Ortodoxă din Sibiu“ a mai completat muzeograful Constantin Băjenaru. Reclamele dezvăluie activităţi şi profesii diferite. Bela Fischer şi Modacsi ( lîngă fosta Baie Comunală )erau fotografi. J.Jaros era un comerciant cu activităţi multiple ( băcănie, vopseli, material, vinuri ) ce deţinea o firmă înfiinţată în anul 1887. Şi nu în ultimul rînd reclama lui George Sorea ne aşteaptă cu îndemnul: ,,Locul de întîlnire al fruntaşilor români din Făgăraş şi jur, mai ales în zilele tîrgului de săptămînă, Vinerea, este restaurantul George Sorea, la Hotel Paris unde se află cea mai bună bere de Steibruck, vinuri veritabile şi bucătărie escelentă. Serviciu prompt şi culant“ Între comercianţii făgărăşeni avea loc un fenoman des întîlnit în oraşele cosmopolite: meseriaşii saşi, unguri sau evrei îşi făceau reclamă la români şi invers. Adevărata evanghelie ,,Q“ a istoriei române ni se dezvăluie din reclamele timpului pe care s-a aşternut colbul, dincolo de manualele falsificate şi sloganurile puerile al unor partide care îndeamnă la un naţionalism rău înţeles, departe de bunul simţ al românului. ( Ştefan Botoran )

Elitele Fãgãrasului vechi
 

     Fãgãrasul vechi a cunoscut cea mai mare dezvoltare în perioada 1850- 1940. Elitele Fãgãrasului de la sfîrsitul veacului XIX si începutul celui de-al XX-lea erau renumite nu doar în tarã, dar si în afara granitelor, iar produsele si comertul fãgãrãsenilor a rãzbãtut în tãrile Europei si în marile orase din România. Erau renumite prãjiturile Embacher, vinurile si cogniacul de curmale ale lui Costi Toma, tipografiile lui Pop, Hatiegan sau Lazãr. Vîrstnicii urbei îsi amintesc si acum cu mare plãcere despre viata trãitã în acele vremuri. Ei povestesc cu admiratie despre farmacistii Fãgãrasului care erau dedicati întru-totul meseriei lor, diagnosticau si preparau medicamentele personal. Amintim farmaciile Herman, Brumboiu, Grama, Kontesveller. Si restaurantele erau renumite prin ofertele lor diversificate, amintind aici pe Bozdoc, Dinu, Motoc, Taflan sau Zãgan. Dacã Bozdoc era restaurantul tinerilor intelectuali necãsãtoriti, Dinu îi primea pe toti tãranii fãgãrãseni veniti la oras, iar Mercur era doar pentru familiile bune ale orasului. Si cofetãriile erau la mare cãutare, mai ales pentru doamnele Fãgãrasului si copii. Prãjiturile lui Embacher, dulciurile Chiba sau înghetata lui Werner erau deliciul tuturor celor care poposeau în Piata Unirii a urbei. Piata centralã a Fãgãrasului era ocupatã de negustorii si proprietarii evrei, sasi si unguri între care s-a asezat un singur român, Nicolae Toma, si care a uimit prin stilul, rafinamentul si corectitudinea afacerilor sale. Negustorii, breslarii si comerciantii fãgãrãseni îsi aveau proprietãtiile pe strãzile lãturalnice ale orasului, Pãlãriei, Olari, Ulita Grecilor, Ulita Becleanului, spre cimitor, etc.

Negustorii Fãgãrasului vechi
 

     Comertul român în Fãgãras era bine structurat si dezvoltat sa începutul veacului trecut. În Piata mare a tîrgului toti comerciantii erau români si doar unul strãin, in anume Lenghel. Amintim cîtiva dintre acestia, Mihail Popescu, George Gollian si George Aiser. Dupã 1910 însã raportul dintre ei s-a schimbat, cei mai multi fiind strãini si doar cîteva firme române. Conform monografiei pr. Nicolau Aron din Galati ,,Cel mai fruntas negutãtor în Fãgãras, pînã în 1910 cînd a trecut la cele eterne a fost Ioan Peia. Acesta a reprezentat si pe filiala ,,Concordiei" din Fãgãras societate de conzum în Sibiu, desfiintatã în 1899 cu pierdere. Un alt fruntas, foarte bun negutãtor în Fãgãras a fost Adrian Furcã, rãposat în 1902. Azi figureazã la loc de frunte firma ,,Agricola" proprietatea d-lor Turcu si Urs, urmasii lui Ioan Peia, cari vând în mare si în mic, în casele frumos reparate, din nou edificate si bine întocmite ale rãposatului Peia- de cãtrã vãduva Lucretia Peia, cãsãtoritã Bârsan dimpreunã cu noul bãrbat Gherghe Bârsan. Apoi firmele lui Ioan Grecu si Nicolae Szilagyi, cari sunt în piata mare. Ioan Grecu îsi are casele propri cumpãrate de la ,,Furnica". În anul acesta 1913 s'a deschis în Fãgãras si o mãcelãrie românã, condusã cu multã pricepere de mãcelarul român Gheorghe Stinghe, venit din Brasov".

 

 

Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!

Hotel Paris, reprezentativ pentru Fãgãras
 

 

     ,,Ospãtãria româneascã este reprezentatã prin hotelierul George Sorea (Hotel Paris) unde îsi au românii toate productiunile si toate întrunirile. Sorea este nãscut în Galati si-si are sotie din Presmer, o femeie luteranã foarte harnicã, care se pricepe de minune în ale bucãtãriei. Putinii mãestri români din Fãgãras au fost: Nicolae Modoiu, cojocar-bondar, Toma Visia, covaciu (ferar), Iuliu Colcer, covaciu, Victor Poparad, covaciu, Zahiu Rohan, cojocar, Petru Reurean, mãsar, Ioan Podgursky, mãsar, Nicolae Burlea, croitor, Ioan Moldovan, bãrbier, Ioan Tutoiu, brutar, Vladimir Vraciovici, croitor de dame, Virgil Ciora, rotar, Alexandru Moldovan, pantofar, Petru Pop, cismar, Frederic Zolter, rotar, Mihail Szabo, mãsar, Ioan Colcer, rotar, Nistor Langa, croitor, Vasile Popa, rotar, Dragomir Marcu, croitor, si Molint Lorent, tinichier“. (Monografia pr. Aron)

Bresa româneascã din Piata mare a Fãgãrasului
 

     Cînd Costi Toma a rãmas sã conducã prospera afacere a familiei Nicolae Toma, aceasta era cotatã ca fiind una dintre cele mai apreciate din Fãgãras, fiind prima familie de români care ocupase un loc în centrul tîrgului. Si poate singura care a depãsit granitele Fãgãrasului ajungînd în cele mai renumite case din Europa. Lui Costi Toma i-au fost de mare ajutor studiile si experienta deprinse la Bucuresti si pe care le-a aplicat, cu succes, în afacerea familiei. Dacã negotul cu vin era principala activitate, Costi si-a extins domeniul la îmbutelierea berii si la distilarea fructelor. Din pivnitele casei Toma plecau cele mai fine vinuri transilvane îmbuteliate spre Viena, Paris si orasele din Transilvania. Pivnitele adãposteau butoaie si de 1000 decalitri. La parterul casei Toma, cu vedere spre Piata Mare a tîrgului, a fost amenajat magazinul de vinuri. Pe o altã laturã a casei a adus o linie de îmbuteliat bere, de provenientã germanã. Berea Czell era adusã de la Brasov si era îmbuteliatã la fabrica Toma dupã care pleca în toate colturile tãrii. Fabrica de bere era amplasatã pe locul fostei fabricii Tropicana de care avem cunostintã noi, astãzi. Masinile încãrcate cu bere pãrãseau fabrica prin strada Regalã. Prima reclamã din Piata Fãgãrasului a fost amplasatã pe casa Toma si se referea la Berea Czell. Costi Toma avea legãturi de afaceri cu multe state din Europa si Africa, unde a reusit sã-si exporte produsele sau sã importe materie primã. Conform presei vremii, Costi Toma reprezenta Fãgãrasul la Viena, Paris, Bucuresti, etc. Legãturile externe l-au ajutat sã îsi diversifice activitatea. A adus din Germania o distilãrie de bãuturi spirtoase pe care o monteazã pe o laturã a casei sale. Produce cel mai renumit cognac al acelor timpuri din curmale. Calitatea bãuturii îi atrage titulatura de ,,furnizor al Curtii regale". (notar Mariana Sãbãdus, descendentã din familia Toma)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Caută in site ...

Adio, Majestate!

 

      România iubeşte monarhia. Ar fi concluzia la care ar ajunge orice persoană care deschide televizorul, ascultă radioul sau citeşte presa scrisă, pentru că mijloacele media abundă de articole despre regele Mihai şi monarhie. Dar dacă ne-am întoarce în urmă cu vreo două decenii, lucrurile n-ar sta chiar aşa. Regele Mihai a fost alungat din ţară de regimul post-decembrist condus de Iliescu şi Roman, aşa cum s-a întîmplat în 1947, pe vremea regimului bolşevic. Urmaşii acelor comunişti, pesediştii actuali, depun flori şi lumînări pentru monarhul României care a trecut la cele sfinte, iar pe bloguri postează mesaje de compasiune arătîndu-şi astfel nesimţirea.
     Fiind într-o vizită în Danemarca, am avut ocazia să trăiesc vizita familiei regale în oraşul în care am poposit vreme de o săptămînă. Au fost multe pregătiri, oficialităţile au fost băgate în priză cu mult timp înaintea vizitei. Localnicii erau preocupaţi să-şi întîlnească Regina, iar în ziua sosirii familiei regale, locul era înţesat de lume. Oraşul nu avea mai mult de vreo 20.000 de locuitori, dar atunci numărul celor prezenţi era şi de cinci ori mai mare. Era puhoi de lume. Eu nu mai văzusem atîta agitaţie şi oameni la un loc de pe vremea cînd Ceauşescu vizita vreo localitate. Pe cînd eram în anul I de facultate, era anunţată participarea preşedintelui ţării la deschiderea anului universitar, la Cluj. Cîtă zarvă, eram forţaţi să ieşim, să-l aclamăm! Pe noi, bobocii, ne-au închis pe stadionul din Cluj ca pe nişte oi, pentru a vedea iubitul conducător cît de ovaţionat este de tineri. Ceva similar era şi în oraşul danez, la vizita Reginei. Deosebirea însă consta în faptul că acei cetăţeni au mers la întîlnirea cu Regina din plăcere, pe cînd noi eram forţaţi. Le zîmbeau feţele, plîngeau oamenii de emoţie.

Citește mai departe...

Vizitatori online

Avem 773 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

10.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 738
Număr afişări conţinut : 3959682

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare