Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Prefecţii judeţului Braşov şi afacerile lor
Prefecţii judeţului Braşov şi afacerile lor Email
Marţi, 11 Februarie 2014 13:45

 

 

      După decembrie 1989, judeţul Braşov a avut 14 prefecţi, fiecare numit, conform legii, de către prim ministrul vremii prin HG. De bună seamă numirea unui prefect n-a respectat întotdeauna criteriul competenţei ci în primul rînd criteriul politic. Astfel că Prefectura Braşov a fost colorată în 24 de ani în diferite nuanţe, de la roşu la galben şi albastru. Cetăţenii ştiu că funcţia de prefect reprezintă braţul lung al guvernului, al premierului, în teritoriu. Tocmai de aceea atunci cînd au fost nedreptăţiţi au apelat cu încredere la prefect. Prefectul este garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local. Acesta are atribuţia de a verifica legalitatea actelor administrative ale consiliului judeţean, ale consiliului local sau ale primarului; asigură, la nivelul judetului aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi a hotărîrilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii publice. Tot prefectul este cel care utilizează, în calitate de şef al protecţiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat şi baza logistică de intervenţie în situaţii de criză. Prefectul dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracţiunilor şi apărarea drepturilor şi a siguranţei cetăţenilor, prin organele legal abilitate. Prefectul are atribuţii clare în direcţia respectării legilor, a prevenirii actelor de corupţie şi fraudare a banilor publici.
Nu mai încape îndoială că fiecare prefect postdecembrist a ajuns în funcţie printr-o conjunctură de partid, care i-a asigurat şi după plecarea din funcţie posturi bine plătite şi afaceri prospere. Cu mici excepţii, prefecţii Braşovului au excelat prin scandaluri şi afaceri cu bunuri şi fonduri publice, dar niciunul dintre ei n-a suportat braţul lung al legii pe care avea obligaţia s-o respecte şi să vegheze la aplicarea corectă a ei.
Monitorul de Făgăraş propune cititorilor o retrospectivă a activităţii Prefecturii Braşov din ultimii 24 de ani, dar şi a modului în care prefecţii numiţi aici şi-au îndeplinit atribuţiile şi sarcinile de serviciu pentru care au fost remuneraţi de la bugetul de stat. Prin ce s-a evidenţiat fiecare prefect al Braşovului, Monitorul de Făgăraş vă prezintă în acest material.

Ţara Făgăraşului, ciumă pentru prefecţi
 

     De cînd s-a desfiinţat judeţul Făgăraş, Ţara Făgăraşului s-a subordonat Braşovului. Toate instituţiile judeţene n-au mai depăşit graniţa municipiului Braşov, caz în care făgărăşenii au fost nevoiţi să bată drumul Braşovului pentru a-şi rezolva problemele. După decembrie 1989 s-a crezut că se va reveni la vechea organizare, iar Ţara Făgăraşului va redeveni judeţ. Au fost cîteva încercări de acest gen, dar după nici 5 ani s-a renunţat definitiv la idee. Singurul lucru care s-a făcut a fost reînfiinţarea a trei comune, Drăguş, Sâmbăta de Sus şi Şinca Nouă. Prefectura Braşov în cei 24 de ani n-a reuşit să-şi înfiinţeze o subunitate stabilă la Făgăraş cu toate că era al doilea municipiu din judeţ după Braşov. Sporadic a avut un subprefect care s-a transformat treptat în ,,angajat corespondent" de tip poştaş (transporta la sediul Prefecturii Braşov doleanţele făgărăşenilor fără drept de rezolvare a lor) ca apoi să se defiinţeze funcţia. Într-o vreme chiar prefectul se deplasa în zonă pentru a se întîlni cu făgărăşenii la audienţe (odată pe lună) dar şi această practică a dispărut odată cu doleanţele cetăţenilor care au adunat tone de praf în birourile călduroase ale Prefecturii Braşov. Căt despre rezolvarea problemelor cetăţenilor nici gînd. Un singur exemplu poate demonstra cît de eficientă a fost munca prefecţilor postdecembrişti pentru făgărăşeni. La Judecătoria Făgăraş sînt cele mai multe cauze de fond funciar şi asta pentru că Prefectura Braşov n-a putut să aplice corect legile funciare adoptate de guvernanţi de-a lungul unui sfert de veac.

Rectorul devenit prefect
 

     Primul prefect al judeţului Braşov din România fără Ceauşescu a fost inginerul Sergiu Chiriacescu. Acesta a păstorit judeţul în perioada 15 ianuarie 1990- 24 iulie 1990. A fost numit de Petre Roman, primul prim ministru al ţării, desemnat de FSN. Roman, a condus Guvernul României în două perioade: 26 decembrie 1989- 28 iunie 1990 şi 28 iunie 1990- 16 octombrie 1991. Sergiu T. Chiriacescu era originar din comuna Unirea din judeţul Călăraşi. A fost inginer, membru corespondent al Academiei Române şi rector al Universităţii Transilvania Braşov din 1990 pînă în 2004. Deşi la cîrma Prefecturii a rămas doar o jumătate de an, a activat ca membru în în Consiliul de Prefectură şi în Delegaţia Pemanentă a Consiliului Judeţean Braşov până în 1996. A deţinut funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor (1993-1996), preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor (ianuarie 1996 - 2004). La propunerea PDSR a candidat la Senatul României obţinînd un post de senator în legislatura 1996-2000, cînd a avut responsabilităţi în Comisia de Învăţămînt. A fost mebru al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Internaţională a Parlamentarilor de Limbă Franceză, membru în Biroul Permanent al Asociaţiei Europene a Universităţilor (CRE) începînd cu 1996; membru fondator al Fundaţiei Europene Nicolae Titulescu; vicepreşedinte al Forumului Democrat Român; preşedintele filialei Braşov a Crucii Roşii;
Sergiu Chiriacescu a decedat la 19 ianuarie 2010 în urma unui atac cerebral.

 

 

Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!

Ioan Sofroniciu şi revoluţionarii
 

 

     Lui Chiriacescu i-a urmat la cîrma Prefecturii Braşov, Ioan Sofroniciu care a deţinut această fucnţie în perioada 24 iulie 1990 – 26 iulie 1991. Premierul Petre Roman a fost cel care l-a promovat în această funcţie. Sofroniciu a fost cel care a acordat un spaţiu revoluţionarilor braşoveni şi care le-a susţinut doleanţele.

Ascensiunea sociologului Gheorghe Fulga

    
La data de 26 iulie 1991 sociologului Gheorghe Fulga a fost numit prefect al judeţului Braşov tot de Petre Roman. Fulga a condus prefectura pînă la data de 25 august 1994, fiind păstrat şi de următorii premieri: Teodor Stolojan (16 octombrie 1991 - 18 noiembrie 1992) şi Nicolae Văcăroiu ((20 noiembrie 1992 - 11 decembrie 1996). Gheorghe Fulga s-a născut pe 2 mai 1951 în localitatea Agas din judeţul Bacău. El a absolvit Facultatea de Filozofie a Universităţii Bucureşti în 1975 şi este doctor în sociologie. A fost expert şi consilier la Departamentul de politică internă al Presedinţiei României între 1990-1991. A fost profesor universitar la Universitatea ,,Transilvania" din Braşov şi sociolog la ,,Tractorul" Braşov. Între 1994 şi 1996 a deţinut postul de consilier pe probleme de dezvoltare bancară în sistemul privat şi consilier prezidenţial. A fost ales deputat în Parlamentul României la alegerile generale din 2000, din partea PSD, funcţie pe care a deţinut-o vreme de un an. Din februarie 2001 a fost numit director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE). Pe lîngă aceste funcţii publice, Fulga figura ca acţionar şi administrator în trei firme, conform Registrului Comerţului: Editura Apertus SRL înfiinţată în 1991, în Bucureşti, de către următorii acţionari: Gheorghe Fulga (10%); Mircea Duţu Buzura (10%); Marin Dinu (20%). Ilie Dogaru (10%); Otilian Neagoe (20%); Consilia SRL, 1998, la Bucureşi, cu Gheorghe Fulga asociat şi administrator unic care se ocupa cu consultanţă pentru afaceri şi management; General Media Advertising SA, firmă de publicitate înfiinţată în anul 2000, la Braşov, cu asociaţii: Gheorghe Fulga (20%); Ion Seche (20%), Eduard Huidan (20%) Niţă Constantin (20%). Ca persoană juridică mai apărea ca acţionar firma Radio Timpa SRL (20%). Numele şefului SIE apare în răpirea jurnaliştilor şi Omar Hayssam. Pentru a se găsi vinovaţii, au fost sacrificaţi atunci şefii principalelor servicii de informatii româneşti, şeful Serviciului Român de Informaţii (SRI) - Radu Timofte, şeful Serviciului de Informaţii Externe (SIE) - Gheorhe Fulga şi seful Direcţiei Generale de Informaţie şi Protecţie Internă (DGIPI) din cadrul Ministerului Apărării Naţionale (MApN) - Virgil Ardelean.

Alexandru Popa, prefectul afacerit
 

    A fost prefect al Braşovului în perioada 25 august 1994 – 23 decembrie 1996 Alexandru Popa, numit de premierul Nicolae Văcăroiu (.20 noiembrie 1992 - 11 decembrie 1996), PDSR. Alexandru Popa era acţionar la Banca Astra şi director al SC Electroprecizia SA. A fost chiar perioada în care a fost implicat în scandaluri legate de exporturi clientelare care se faceau numai prin intermediarii Braco şi RIB Internaţional pe comisioane grase. A fost acţionar la Aurora SA şi la Dacia Felix Intertour şi vicepreşedinte al PDSR Braşov. Banca Astra a fost înfiinţată la Braşv, în 1996, de o serie de VIP-uri pe care le regăsim peste ani în funcţii cheie la nivel judeţean şi central. Ulterior, după ce firma Gelsor a lui S.O. Vîntu a preluat pachetul majoritar de acţiuni, Astra a devenit Banca Română de Scont de care a fost legat cel mai celebru scandal financiar din România. Banca Astra a avut 38 de fondatori, 10 societăţi comerciale şi 28 persoane fizice printre care: SIF Transilvania, Prescon, Fartec, Romradiatoare, Bere Aurora, Prems, Poiana Braşov SA, iar ca persoane fizice: Gheorghe Fulga - consilier prezidenţial la Cotroceni, Romulus Moucha director general la Roman SA ca mai apoi secretar de stat în MIR, Alexandru Popa - prefectul de Braşov;
Mihai Fercală - preşedintele SIF Transilvania; Gen. Alexandru Ionaş - şef al IPJ Braşov, col. Mircea Bucur ulterior şef al IPJ Braşov; Puiu Vladimir - atunci secretarul municipiului Braşov; Florian Firu - atunci subprefect, Vlad Mărgineanu - atunci şeful SRI Braşov, Ioan Neculaie - patronul Prescon; Otilian Neagoe ulterior prefect de Braşov; Panait Niculescu - patronul de la Romradiatoare; Gheorghe Seghete - omologul său de la Fartec; Ioan Seche viitor senator PSD; In 1998, la Banca Astra a fost preluată, 50%, de Vântu.

Ioan Opris şi războiul zahărului
 

     După ce Dreapta a cîştigat alegerile, CDR , la Prefectura Braşov a fost numit Ioan Opriş de prim ministrul de atunci Victor Ciorbea (12 decembrie 1996-17 aprilie 1998) şi Radu Vasile (17 aprilie 1998 - 22 decembrie 1999). Ioan Opriş, membru al Partidului Democrat, a rămas în funcţia de prefect de la 23 decembrie 1996 pînă la 24 iunie 1999. Mandatul său a fost marcat de dosarul ,,Zahărul" aşa cum l-a denumit la acea vreme presa. A fost primul prefect arestat într-o cauză penală, din 22 pînă în 29 iunie 1999, dar a fost şi evenimentul care a dus la ruperea CDR la Braşov. Mărul discordiei a fost Fabrica de Zahăr Bod şi secţia sa de la Braşov - ,,Cicoarea". Opriş a fost acuzat de falsificarea unor hotărîri AGA şi CA (era membru în AGA şi CA al acestei societăţi) în favoarea afaceristului Petre Hogea, cel care a preluat secţia Cicoarea. Hogea era finul fostului ministru Victor Babiuc şi al fostului deputat Vasile Bran care era acuzat de interese în privatizarea fabricii. Conflictul a produs un adevarat război între doi miniştri ai Cabinetului Radu Vasile, Victor Babiuc şi Traian Băsescu, pe de-o parte, şi fostul preşedinte Emil Constantinescu, pe de altă parte. Miza disputei ar fi fost uriaşul patrimoniu al fabricii de sute de hectare de teren, vile şi cazinouri la Predeal şi Sinaia, dar şi cele 77 de miliarde de lei vechi, obţinute din vînzarea ilegală a rezervei strategice de zahăr, cu avizul fostului ministru ţărănist Ioan Mureşan. În mass -media anului 1999 au apărut informaţii despre mituirea unor miniştri, secretari de stat, procurori, precum şi a unor consilieri prezidenţiali, cu zeci de miliarde în numerar, bani care ar fi fost daţi direct de patronul fabricii de zahăr, Dan Tartaga. Acuzaţiile de instrumentare politică a „dosarului Opriş” se bazau pe numeroasele informaţii conform cărora afaceristul Dan Tartaga a fost ajutat de ţărănişti să preia fabrica pe nimic, printre care fostul preşedinte al CJ Braşov, Adrian Taropa, Dudu Ionescu, ministrul de Interne de atunci, consilierul prezidenţial Dorin Marian, procurorul general al Parchetului Braşov, Adrian Vasilescu, dar mai ales cu soţia sa, Denisa Vasilescu, prietenă cu soţia preşedintelui ţării Emil Constantinescu. Dosarul penal a ajuns prin 2001 la Parchetul General. Petrica Hogea şi Dan Tartaga n-au avut destine fericite, Hogea a fost acuzat de înşelăciune în dauna partenerilor, acţionari la Ectransport SA, fiind condamnat ulterior la trei ani de închisoare de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Secţia „Cicoarea” a rămas însă în posesia sa. Dan Tartaga a fost condamnat şi el la doi ani de închisoare de aceeaşi instanţă, după o escrocherie cu tabla de la Sidex Galati, pedeapsă pe care a executat-o.

Adrian Manole între Constanţa şi Braşov
 

     Premierul ţărănist Radu Vasile l-a numit la Prefectura Braşov după ce l-a demis pe Ioan Opriş, pe Adrian Manole. Acesta a stat la cîrma Prefecturii Braşov vreo jumătate de an, de la 24 iunie 1999 pînă la 31 ianuarie 2000, fiind păstrat şi de următorul premier Mugur Isărescu (22 decembrie 1999 - 28 decembrie 2000). Adrian Manole era inginer, absolvent al Facultăţii de Mecanică din Galaţi. În prima legislatură a Parlamentului României, 1990, a fost deputat, iar din 1991 a fost ales primar al Constanţei. În 1992 a fost numit prefect la Constanţa, după care a fost director la Raja Constanţa, societatea de apă canal, şi mai apoi director la APM Constanţa, dar şi la Zona liberă din Portul Constanţa. A ajuns la Braşov pentru funcţia de prefect, fiind considerat unul dintre cei 100.000 de specialişti ţărănişti.

Ioan Cristoloveanu, prefectul pacifist
 

     La şefia Prefecturii Braşov a fost numit de către premierul Mugur Isărescu Ioan Cristoloveanu care a deţinut funcţia în perioada 1 februarie 2000 – 6 octombrie 2000. Cristoloveanu a intrat în politică înainte de anul 2000, iar prima sa funcţie politică a fost cea de prefect (din partea PD). A fost persoana care a reuşit să reducă scandalurile de la vîrful clasei politice braşovene. Recunoscut ca unul din ,,industriaşii” braşoveni, a detinut funcţii de conducere în cadrul Uzinei Metrom, inclusiv director general. A intrat în Parlament cu un mandat de senator din partea PD (2000 -2004) şi l-a terminat la PSD. La vîrsta de 62 de ani a decedat după o grea suferinţă, în 2010.

Libiu Mateescu, ziaristul prefect
 

     Primul ziarist numit într-o funcţie publică în judeţ a fost Libiu Mateescu. Acesta a fost numit prefect de Braşov de către premierul Isărescu şi păstrat de Adrian Năstase doar 2 luni. Mateescu a condus prefectura între 11 octombrie 2000 şi 15 ianuarie 2001. S-a evidenţiat prin scandalul cauzat de blocarea finanţării domeniului schiabil din Braşov de 11,5 milioane de euro. Era vorba despre finanţarea proiectului depus la Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) 7 Centru în vederea modernizării pîrtiilor şi instalaţiilor de transport pe cablu din Poiana Braşov cînd Libiu Mateescu a înregistrat la Registrul Comerţului, pe numele lui, firma SC Superschi Braşov SA. O societate cu acelaşi nume vroia să administreze fondul schiabil al Poienii Braşov şi să deruleze o finanţare externă, în urma parteneriatului încheiat între Consiliul Local, Consiliul Judeţean şi societatea Ana Teleferic SA. El îşi motiva atunci acţiunea că ar vrut să dovedească neglijenţa autorităţilor şi să blocheze „monopolul“ Grupului Ana în acest proiect. Numele ziaristului a apărut şi pe lista unor protestatari din Braşov care intenţionau să înfiinţeze Asociaţia Protestatarilor - ianuarie 2012, apolitică. După experienţa de la prefectură a revenit în presă.

Otilian Neagoe cel mai longeviv prefect
 

     Sociologul Otilian Neagoe a condus Prefectura Braşov în perioada 15 ianuarie 2001 – 21 decembrie 2004 avînd numirea premeierului PSD, Adrian Năstase. A fost prefectul care a rămas în funcţie cea mai lungă perioadă de timp, aproape 4 ani. A fost senator din partea PSD, în legislatura 2004-2008, după care a fost numit vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei . De la Concurenţă a fost numit preşedinte al Consiliului Naţional de Supraveghere în Domeniul Feroviar din cadrul Ministerului Transporturilor. Acest Consiliu este o autoritate de reglementare privind domeniul feroviar care decurge din Directiva 91/440/CE privind dezvoltarea Căilor Ferate Comunitare şi Directiva 2001/14/CE privind alocarea capacităţii de infrastructură feroviară, tarifarea utilizatorilor infrastructurii feroviare şi certificarea în materie de siguranţă. Este absolvent al Universităţii Bucureşti-Facultatea de Filosofie, secţia sociologie şi doctorand în administraţie publică la SNSPA Bucureşti. Înainte de 1990, a fost (1977-1980) sociolog la Întreprinderea de Autocamioane Braşov, apoi la Direcţia Judeţeană pentru Muncă-Braşov ca mai apoi director la Universitatea Transilvania. Din 1987-1991 a fost redactor-şef adj. la "Viaţa studenţească", "Amfiteatru" şi "Preuniversitaria". După 1990 a fost consilier la Prefectura Braşov ( al lui Gheorghe Fulga), şi apoi director la SC Poiana Braşov SA, S.C. Ana Hotels S.A şi S.C. Perla Moldovei S.A. S-a remarcat în perioada funcţiei de prefect prin susţinerea foştilor deţinuţi politici din judeţ.

Danu cel fără de locuinţă
 

     Aurelian Leonard Danu a fost numit de către PDL la şefia Prefecturii Braşov de Gvernul PDL-PNL, premierul Călin Popescu Tăriceanu (29 decembrie 2004 - 22 decembrie 2008) semnînd numirea. A deţinut funcţia între 7 ianuarie 2005 –1 august 2007. De profesie este sociolog. Aurelian Danu a fost consilier local la Primăria Braşov şi director la CET. După experienţa de la Prefectura Braşov a fost consilier judetean cînd s-a remarcat prin cea mai aprigă opoziţie faţă de liberalii din legislativ. Apoi a fost înscăunat şef la Direcţiei de Statistică Braşov. Pe cînd era prefect a fost implicat într-un scandal de proporţii când a primit o „locuinţă socială“ în centrul Braşovului, la 100 de metri de Piaţa Sfatului . La acea dată, o fată de 16 ani a fost evacuată din imobilul respectiv şi a fost cazată într-o garsonieră insalubră de la periferia Braşovului, fără utilităţi. A fost perioada în care politicul a făcut rocada persoanelor de la cîrma Prefecturii Braşov, prefect, PDL, şi subprefect PNL.

Ping-pong la cîrma Prefecturii cu Adriana Donţu
 

     Ocupa funcţia de subprefect la Prefectura Braşov, iar premierul Tăriceanu a acceptat să o numească pe jurista Adriana Donţu prefect în locul lui Aurelian Danu, iar pe acesta să-l treacă în subordinea acesteia ca subprefect. Era prima rocadă politică la nivelul Prefecturii postdecembriste. Donţu a deţinut funcţia de prefect în perioada 1 august 2007 – 11 octombrie 2008. În octombrie 2008, Donţu a fost trecută din nou în postul de subprefect al judeţului Braşov de Guvernul Tăriceanu, funcţie pe care a exercitat-o până în februarie 2009, când a fost mutată de Guvernul Boc pe un post de inspector guvernamental.
Printr-o decizie a Guvernului, fostul prefect al Braşovului, Adriana Donţu, a fost transferat în funcţia de director executiv în cadrul Prefecturii Braşov, după ce timp de aproape zece luni de la demitere a lucrat în cadrul Executivului. Donţu a ajuns apoi director general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) prin decizie a premierului Victor Ponta. Adriana Donţu a fost susţinută în politică de preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, după care tot acesta a îndepărtat-o în timpul scandalului privind validarea în legislativul de la Braşov a lui Vasile Bran.

Emil Niţă şi cîrdăşia politică
 

     Instituţia Prefectului judeţului Braşov avea începînd cu 1 octombrie 2008 un nou prefect. Pe inginerul Emil Niţă, fost consilier judeţean PSD şi om de afaceri. El a fost numit pe post de premierul Tăriceanu şi păstrat vreme de 2 luni şi de Emil Boc. Înscăunarea lui Niţă a fost una cu fast, în prezenţa ministrului secretar de stat Victor Paul Dobre şi a celor doi subprefecţi de Braşov, Szakal Andras şi Adriana Donţu. Această numire a atras nemulţumirea europarlamentarul PD-L Nicolae Vlad Popa care era hotărît să atace HG de numire în instanţă. În opinia lui Nicolae Vlad Popa, aducerea unui pesedist la conducerea prefecturii demonstrează ,,cîrdăşia politică pe faţă“ dintre PSD şi PNL în judeţul Braşov de la acea vreme. El a subliniat că numirea lui Niţă este legată de pregătirea pentru „fraudarea“ scrutinului parlamentar, aducînd ca argument în acest sens faptul că prefectul este cel care monitorizează alegerile. Niţă a fost membru în Consiliul de Administraţie al Parcului Industrial Carfil, societatea patronată de Consiliul Judeţean Braşov.

Ion Gonţea şi scandalul terenurilor
 

     De profesie este notar şi a ajuns prefect în Guvernul Boc, în perioada 11 februarie 2009 – 11 mai 2012. A fost primar al Braşovului, 1991-1992, şi preşedinte al CJ Braşov, 1992-1996, după care a fost jurist la Tractorul şi UTB. În legislatura 2004-2008 a fost ales deputat PD de Braşov, iar mai apoi consilier judeţean PDL pînă cînd Emil Boc l-a numit prefect. În primii ani după 1989 a fost membru în CA la SC Nitramonia SA, înainte de privatizare. Gonţea are o avere impresionantă conform declaraţiei de avere de bugetar – afacerist. Deţine terenuri în Braşov, Zărneşti şi Bran; case în Braşov, Zărneşti, hotel în Braşov şi pensiune în Bran. Pînă aici totul pare frumos, lucrurile grave apar însă în momentul în care procuratura ia urma unor afaceri necurate derulate de prefect, culminand cu trimiterea sa în judecata la 8 noiembrie 2006 de către procurorii DIICOT Bucureşti, pentru favorizarea infractorilor, prin fals intelectual, precum şi de fals în declaraţii şi în înscrisuri sub semnătură privată, pentru că a autentificat un act notarial de vânzare-cumpărare a unui teren, încheiat în urma unei expertize imobiliare trucate. Prin respectiva expertiză se stabilea în mod ilegal o valoare simbolică de 10.000 de dolari unei suprafeţe de un hectar, situată în municipiul Braşov, pe care se găseau cele şase imobile ale fostelor alimentare de stat, reunite ulterior în societatea de stat SC Condor SA. Prejudiciul adus statului, estimat de procurorii DIICOT, s-a cifrat la 9,9 miliarde de lei vechi, impricinaţii din dosar fiind acuzaţi de delapidare, evaziune fiscală, fals şi uz de fals, infracţiuni în formă continuată, precum şi de corupţie, potrivit Legii 78/2000. Dosarul s-a plimbat cîţiva ani buni pe la toate instranţele fără a fi finalizat. De-a lungul timpului s-au schimbat competenţele, aşa că dosarul a fost trimis de la Înalta Curte din Bucureşti, la Braşov, la Curtea de Apel. Aici s-a cerut strămutarea judecării cauzei de la Braşov la Curtea de Apel Iaşi unde, legal, s-a invocat o excepţie de neconstituţionalitate, care a amânat judecata cu încă douăsprezece luni. Presa a prezentat şi alte afaceri „gestionate” de prefectul Ion Gonţea. În 1991 este implicat într-o afacere intens mediatizată în ziarele vremii, “Afacerea Autocamionul”, Gonţea achiziţionând trei camioane de la uzina Roman, care au fost facturate, dar nu au fost plătite. A doua zi, preţul autoutilitarelor se majorează, iar Ion Gonţea le vinde la preţul majorat unor persoane ce se aflau pe lista de aşteptare şi care plătiseră avans către fabrică. Presa vremii titra că o parte din terenurile Romarm, din care făcea parte Uzina Mecanică Tohan Zărneşti, au fost înstrăinate prin contracte oneroase autentificate chiar de Ion Gonţea, în calitate de notar. Este vorba despre 21 de hectare de teren, aflate chiar în inima Parcului Industrial Zărneşti, cu 18 hale industriale şi magazii care au ajuns în proprietatea firmelor a doi italieni. Este metoda suveică, deja consacrată de Gonţea în afacerea ,,Condor", care i-a adus acestuia un profit de aproape 3,8 miliarde de lei din taxe notariale. Un alt dosar îl plasează pe Gonţea alături de primarul Braşovului, George Scripcaru. Prefectul Ion Gonţea s-a născut în 14 octombrie 1951 în comuna Bran, judeţul Braşov, este căsătorit şi are o fiică

Mohaci asociat cu un ţepar
 

     Mihai Mohaci este al 14 prefect al judeţului Braşov şi a fost numit de premierul Victor Ponta la 11 mai 2012 după ce a fost destituit pedelistul Gonţea. Mihai Mohaci a deţinut înaintea numirii şefia Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Braşov, iar mai înainte a fost senator. Mohaci (PSD) este asociat în firma Frigos Pommes SRL, cu sediul in comuna Chichiş, judeţul Covasna şi deţine 26% din acţiuni. .Firma se ocupa cu producerea de cartofi pai congelaţi. Administratorul acestei firme, Lorincz Andras, a fost trimis in judecata de procurorii DNA Braşov, în decembrie 2010, pentru că a ţepuit bugetul european şi pe cel românesc cu aproape 1.000.000 de euro. Ce comunica DNA la acea vreme? ,,La 2 februarie 2007, s-a încheiat între Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (A.P.D.R.P.) şi S.C. „Frigos Pommes" S.R.L. contractul cadru prin care societatea administrată de inculpatul Lorincz Andras a beneficiat de finanţare nerambursabilă SAPARD pentru punerea în aplicare a proiectului intitulat „Infiinţare unitate de depozitare şi procesare cartofi, în localitatea Chichiş, judeţul Covasna. S.C. „Frigos Pommes” S.R.L. a obţinut pe nedrept suma totală de 3.342.764,65 lei (aproximativ 988.983 euro) din bugetul general al Comunitatii Europene şi din bugetul de stat al României". Mihai Mohaci apare în afacere, pe filiera pesedistă, cumpărînd acţiunile de la Lorincz Andras, cu doar două sătămîni înainte ca acesta să fie trimis în judecată. Un alt asociat în firmă (36%), încă de la înfiinţarea acesteia, este vicepreşedintele PSD Braşov Ioan Adam.
(Lucia Baki)

Fostul judeţ Făgăraş
 

     În 1876 teritoriul Ţării Făgăraşului a fost organizat în comitatul Făgăraş, unitatea administrativă precursoare a judeţului Făgăraş. Se afla în sudul Transilvaniei, de-a lungul râului Olt, învecinîndu-se la nord cu judeţul Târnava-Mare, la vest cu judeţul Sibiu, la est cu judeţul Braşov iar la sud cu judeţele Argeş şi Muscel. Reforma administrativă din 6 septembrie 1950 l-a desfiinţat teritoriul său fiind împărţit între judeţele Sibiu şi Braşov. De la 17 februarie 1968 Nicolae Ceauşescu reîmparte administrativ România în vechile judeţe, a uitat însă de judeţul Făgăraş. Făgăraşul la începtul secolului trecut număra pînă la 8.000 de locuitori (în 1937 era de 7954 louitori), iar întreg judeţul Făgăraş avea cam 90.000 de suflete. Din punct de vedere administrativ, judeţul Făgăraş cuprindea 86 de sate împărţite pe trei plăşi. Era plasa Arpaşul de Jos de care aparţineau 25 de sate, plasa Şercaia cu 18 sate şi Făgăraşul căruia îi erau arondate 43 de sate.
     Justiţia din judeţ era formată din patru judecătorii care funcţionau în sediile plăşilor şi la Cincu şi un tribunal la Făgăraş. Funcţionau în judeţ 19 bănci, iar pe fîngă acestea existau băncile populare înfiinţate de localnici. Prin anul 1930 funcţionau în judeţul Făgăraş 36 de astfel de cooperative de credit care aveau aproape 4000 de membri. Făgărăşenii au fondat şi vestitele cooperative de consum sau pe cele agricole, care au fost confiscate de regimul abuziv de după 1948. Bătrînii locului mai păstrează şi astăzi carnetele de membri fondatori ai acestor cooperative care arată cît a investit fiecare pentru funcţionarea unor astfel de unităţi. Astăzi, patrimoniul vechilor cooperative a intrat pe mîna uor srl-uri. La nivelul anului 1934 funcţionau şi erau bine organizate în satele făgărăşene, dar şi în oraşul Făgăraş 18 cooperative agricole cu 1900 de membri şi doar două cooperative de consum cu 150 de membri. Funcţionau în judeţ şapte dispensare, un spital în Făgăraş, un sanatoriu de tuberculoşi tot în Făgăraş şi un cămin de odihnă pentru artişti la Sâmbăta de Sus. Funcţionau asociaţii cu profil social şi cultural, dar şi Societatea Crucea Roşie. În fiecare sat era construit cîte un cămin cultural pe lîngă care funcţiona o bibliotecă. Societăţile corale erau la mare căutare, dar şi societăţile sportive şi de vînătoare. În Făgăraş funcţiona un cinematograf a cărei sală de film era numită ,,Transilvania". La nivelul anului 1930 de exemplu, mai puţin de 80% din populaţia judeţului Făgăraş era ştiutoare de carte. Funcţionau 28 de grădiniţe la care lucrau 31 de educatoare. Nouă dintre ele erau confesionale, iar celelalte de stat. Şcoli primare erau 108 la număr din care majoritatea erau la sat, doar trei funcţionau în Făgăraş. 12.000 de copii frecventau şcoala care erau învăţaţi de 280 de învăţători şi profesori. La Făgăraş funcţionau un liceu de băieţi (actualul Radu Negru), un gimnaziu de fete (actuala şcoală D-na Stanca), un gimnaziu industrial şi o şcoală normală de băieţi. Judeţul Făgăraş avea construite 87 de biserici de cult ortodox, 39 greco-catolice, 17 luterane, 5 reformate, una unitariană, o sinagogă evreiască şi o casă de rugăciuni adventiste. Populaţia judeţului era în proporţie de 55,2% ortodoxă, 25.7% greco-catolică, iar restul de 20% de alte confesiuni.

Comments
Comentariu nou Cautare
ion  - Tara pe mâna escrocilor și hoților   |01-02-2017 13:30:36
Citești și te crucești ! ce am devenit ca țară.Oare ne mai revenim la
normal în următorii 50 de ani sau rămânem un pașalâc comunist? Dacă DA
atunci vai de copii noștri.
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Caută in site ...

Adio, Majestate!

 

      România iubeşte monarhia. Ar fi concluzia la care ar ajunge orice persoană care deschide televizorul, ascultă radioul sau citeşte presa scrisă, pentru că mijloacele media abundă de articole despre regele Mihai şi monarhie. Dar dacă ne-am întoarce în urmă cu vreo două decenii, lucrurile n-ar sta chiar aşa. Regele Mihai a fost alungat din ţară de regimul post-decembrist condus de Iliescu şi Roman, aşa cum s-a întîmplat în 1947, pe vremea regimului bolşevic. Urmaşii acelor comunişti, pesediştii actuali, depun flori şi lumînări pentru monarhul României care a trecut la cele sfinte, iar pe bloguri postează mesaje de compasiune arătîndu-şi astfel nesimţirea.
     Fiind într-o vizită în Danemarca, am avut ocazia să trăiesc vizita familiei regale în oraşul în care am poposit vreme de o săptămînă. Au fost multe pregătiri, oficialităţile au fost băgate în priză cu mult timp înaintea vizitei. Localnicii erau preocupaţi să-şi întîlnească Regina, iar în ziua sosirii familiei regale, locul era înţesat de lume. Oraşul nu avea mai mult de vreo 20.000 de locuitori, dar atunci numărul celor prezenţi era şi de cinci ori mai mare. Era puhoi de lume. Eu nu mai văzusem atîta agitaţie şi oameni la un loc de pe vremea cînd Ceauşescu vizita vreo localitate. Pe cînd eram în anul I de facultate, era anunţată participarea preşedintelui ţării la deschiderea anului universitar, la Cluj. Cîtă zarvă, eram forţaţi să ieşim, să-l aclamăm! Pe noi, bobocii, ne-au închis pe stadionul din Cluj ca pe nişte oi, pentru a vedea iubitul conducător cît de ovaţionat este de tineri. Ceva similar era şi în oraşul danez, la vizita Reginei. Deosebirea însă consta în faptul că acei cetăţeni au mers la întîlnirea cu Regina din plăcere, pe cînd noi eram forţaţi. Le zîmbeau feţele, plîngeau oamenii de emoţie.

Citește mai departe...

Vizitatori online

Avem 793 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

9.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 738
Număr afişări conţinut : 3959624

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare