Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Napoleon Bonaparte ...
Napoleon Bonaparte ... Email
Marţi, 14 Iulie 2009 13:27

... un geniu al istoriei - ,,Ce roman a mai fost şi viaţa mea!“ ( Napoleon )

     În această lună se împlinesc 159 de ani de cînd osemintele lui Napoleon Bonaparte se află în Domul Invalizilor din Paris. Exilat pe insula Sfînta Elena, unde şi-a găsit sfîrşitul în 1821, după încă aproape două decenii, a ajuns din nou în Paris, primit chiar de regele Franţei. Napoleon Bonaparte este una dintre cele mai complexe personalităţi

care a marcat istoria omenirii şi i-a făcut să tremure ani de zile pe puternicii despoţi ai Europei. El rămîne în analele istoriei drept un geniu militar şi totodată un romantic incurabil. Despre Napoleon s-au scris foarte multe pagini. Numai istoriograful elveţian Kircheisen a identificat peste 200.000. De numele lui sînt legate Codurile civil şi penal care au influenţat reforma juridică din toată Europa. Chiar dacă unii cercetători au studiat cu subiectivism viaţa şi cuceririle sale, istoria i-a găsit un loc de cinste în panteonul marilor personalităţi care au marcat-o de-a lungul vremii.


Început de legendă
 

     ,,N-am fost decît un copil curios şi încăpăţînat, nimic nu-mi impunea, nimic cum mă deconecta. Eram certăreţ, haimana, nu mă temeam de nimeni, băteam pe unul, zgîriam pe altul, făcîndu-mă redutabil pentru toţi“ scria Napoleon în jurnalul său de pe Sfînta Elena, ultimul său exil. Povestea copilului teribil al istoriei începe în anul 1769 cînd o frumoasă corsicană de 19 ani urcă împreună cu soţul ei potecile lui Monte Rotondo fugind de trupele franceze victorioase alături de alţi o sută de patrioţi corsicani. ,,El va fi răzbunătorul Corsicii“ spunea despre micuţul pe care îl purta în pîntece, viitorul împărat. În anul 1768 Ludovic al XV-lea a cumpărat de la Republica Geneva drepturile asupra insulei Corsica. Corsicanii nu s-au împăcat cu ideea deoarece erau ca şi liberi întrucît Genova mai stăpînea insula Corsica doar cu numele. ,,Corsicanii, aceşti păstori aspri, mîndri, dîrji, amestec de italieni, spanioli şi alte popoare mai vechi, reuşiseră sub conducerea lui Pasquale Paoli să scuture jugul genovez. Împărţiţi în clanuri care se duşmăneau între ele transmiţîndu-şi din tată în fiu spiritul de vendetă, corsicanii nu cunoşteau marile diferenţieri sociale ale feudalităţii, fiindcă nu aveau o mare aristocraţie. Nivelaţi în sărăcie, ei uitau certurile de clan cînd trebuiau să-şi apere libertatea. Neputînd îmblînzi pe aceşti insulari mîndri şi curajoşi, nemaiputînd să-şi exercite în mod efectiv suzeranitatea, Genova vinde insula lui Ludovic al XV-lea, regele Franţei. Dar corsicanii nu sînt dispuşi să renunţe la o libertate cîştigată prin lupte şi regele Franţei trebuie să-i supună cu tunul. După încăierări sîngeroase, la începutul anului 1769, rezistenţa corsicanilor fusese sfărîmată la Ponte Nuovo şi tunurile generalului Conte de Vaux nu mai umpleau văile şi munţii cu bubuitul lor. Învinşii fugiseră în munţi, se ascundeau în grote şi păduri, continuînd o rezistenţă fără speranţe, pînă în ziua cînd bătrînul lor conducător, Pasquale Paoli, şi fratele lui Clemente Paoli iau drumul pribegiei, fugind în Anglia. Învingătorii sînt prea puternici şi nu se tem să fie generoşi şi înţelegători. Un decret de amnistie generală, totală, anunţă pe bravii corsicani că se pot întoarce fără teamă la căminurile lor. Abia atunci coboară din munţi un bărbat tînăr, avînd în atitudinea şi ţinuta lui mîndria corsicană şi eleganţa franceză. Alături de el călăreşte o femeie cu o privire mîndră, bărbătească, de o frumuseţe rustică. Erau Carol Bonaparte, aghiotantul lui Paoli, şi soţia sa Letiţia, care veneau să facă act de supunere şi raliere la noua ordine. Ei intră în casa lor din Ajaccio, unde după trei luni Letiţia va naşte pe acela care va fi Napoleon I, împăratul Franţei“ ( Napoleon Bonaparte, Gheorghe Eminescu, Ed. a II-a Ed. Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti 1986 ) Persoanele care îl adulau pe Napoleon au dat curs fanteziei şi i-au atribuit origini care îl înfuriau adeseori. De pildă, ducesa de Abrantes îl vedea pe Napoleon un descendent al împăraţilor Comneni. Las Cases dorea să-şi convingă idolul că este un descendent din ,,Masca de Fier“ personaj inexistent, creat doar de imaginaţia lui Voltaire. ,,Napoleon ironiza toate aceste fantezii biografice. El ştia că n-are nevoie de strămoşi celebri. Unui admirator care se străduia să-i stabilească o genealogie cît mai măgulitoare, el îi spune: Toate aceste încercări sînt copilăreşti. Acelora care vor întreba de cînd datează Casa Bonaparte, răspunsul de dat e simplu, ea datează de la 18 Brumar. În timpul Consulatului, cîţiva ziarişti se întrec în a-i stabili o ascendenţă nobiliară, mergînd pînă la a afirma că strămoşii lui au domnit în Toscana. Primul Consul le răceşte entuziasmul, dînd ordin lui Fouche ( N.R- Fouche era şeful poliţiei ) să interzică publicarea unor astfel de idioţenii şi sub dictarea lui pune să se insereze în ,,Monitor“ că ,,nobleţea Primului Consul începe de la Marengo“. ( Gheorghe Eminescu, Napoleon Bonaparte, idem ) Strămoşul lui Napoleon este un anume Francisc Bonaparte din ramura sarzană care s-a stabilit în Corsica la Ajaccio în anul 1529. Francisc Bonaparte a fost înnobilat de către ducele de Toscana pentru servicii aduse Republicii Genova.

 

 

Părinţii lui Napoleon
 

     ,,Carol-Marie Bonaparte, tatăl lui Napoleon, făcuse studii juridice la Corte, pe care însă nu le va termina decît mai tîrziu, cînd, silit de greutăţile familiei, îşi va lua doctoratul juridic la Pusa. Cheltuitor, frivol, elegant, tînăr amator de petreceri şi aventuri galante, cu o bogată îmaginaţie, el nu poate realiza nimic sub raport material din lipsă de voinţă, perseverenţă şi spirit realist. Brav, el a luptat alături de Paoli, a încercat să continue rezistenţa după plecarea acestuia şi n-a depus armele decît atunci cînd şi-a dat seama de zădărnicia încercării. S-a căsătorit de tînăr cu Letiţia Ramolino, o fată de 16 ani, care după spusele lui Stendhal era cea mai seducătoare fată din insulă, supranumită din cauza frumuseţii, ,,mica minune de la Ajaccio“. Letiţia, al cărei tată era inspector general de poduri şi şosele, descindea din conţii Coll Ato. Ca atare, nobleţea lui Napoleon, deşi mică, era autentică. Letiţia era o femeie energică, sobră, cu moravuri simple, fermă, muncitoare, zgîrcită, lipsită de supleţe, ca şi de cultură. Ea a fost pe drept numită ,,o Cornelie rustică“, iar Napoleon spunea că ,,avea un cap de bărbat pe un trup de femeie“ Curajoasă, şi-a urmat soţul în munţi, călare, deşi era însărcinată, a auzit şuierîndu-i gloanţele pe la ureche fără să tremure, a stat zile întregi în grote, hrănindu-se cu lapte de capră....Din căsătoria lui Carol Bonaparte cu Letiţia Ramolino s-au născut 13 copii, dintre care cinci au murit de mici. În istorie au intrat cinci băieţi: Joseph, Napoleon, Lucien, Louis, Jerome, şi trei fete: Elisa, Paulina şi Carolina“ ( ibid. )

Şcoala militară de la Brienne
 

     Prin străduinţa lui Carol Bonaparte, Napoleon împreună cu fratele său Joseph vor deveni bursieri ai regelui. Napoleon este desemnat pentru a urma o şcoală militară în timp ce Joseph va fi înscris la seminarul de la Autun pentru a deveni preot. La 28 martie 1779, Carol Bonaparte primeşte o scrisoare semnată de prinţul de Montbarrey, ministrul de război. ,,Domnule, intendentul insulei Corsica v-a făcut, desigur, cunoscut că regele a binevoit să-i acorde lui Napoleone de Buonaparte, fiul dumneavoastră, un loc de elev în şcolile sale militare. Recent, maiestatea sa a hotărît că va trebui să fie primit în Şcoala militară de la Brienne. Este necesar ca dumneavoastră să-l însoţiţi îndată sau să-l trimiteţi însoţit acolo, pentru ca să poată fi imediat încadrat la studii în acea şcoală. Vă atrag de asemenea atenţia: 1. că trebuie să se prezinte neapărat înzestrat cu trusoul a cărui listă amănunţită o vei găsi anexată; 2. că nu trebuie să aibă niciun viciu de conformaţie şi nicio boală incurabilă, directorul avînd ordin de a-l supune unui examen medical la sosire şi de a nu-l primi dacă este bolnav sau prezintă vreo malformaţie; 3. că trebuie să ştie să scrie şi să citească, urmîmd să fie supus unui examen în ziua prezentării şi să nu fie admis decît în anul următor dacă nu este destul de bine pregătit la aceste două discipline“. Brienne este un orăşel din Champagne, situat pe valea rîului Aube, la zece leghe de Troyes şi la vreo cincizeci de leghe de Paris. ,,Ţinută de călugării din ordinul Minimilor, Brienne devenise la 1 aprilie 1776, una din cele douăsprezece şcoli regale militare....La Brienne, Napoleone se strîmbă cînd se anunţă orele de latină şi-şi face temele şi traducerile la acest obiect cu ,,repulsie de dezgust“. În schimb, se afirmă talentul său pentru matematici din toată şcoala. Lucram uneori împreună la rezolvarea problemelor şi mă mira întotdeauna uşurinţa cu care găsea soluţiile“ ne spune Bourruenne. Încă de pe atunci îl indigna educaţia religioasă dată de călugări. „Am auzit o predică în care se spunea că Cezar şi Cato vor fi blestemaţi. Aveam 11 ani. Am fost scandalizat cînd am aflat că cei mai virtuoşi oameni ai antichităţii vor arde în focul veşnic pentru că nu au dat ascultare unei religii pe care nu o cunoşteau...Din acel moment, nu am mai avut credinţă. Înghite cu nesaţ toate cărţile din bibliotecă“ va povesti el. În 1814 va arăta celor ce-l însoţeau la Brienne un copac, spunînd că la umbra lui citise ,,Ierusalimul eliberat“. Uneori nu doarme nopţile ,,meditînd la învăţămintele zilei“ şi munceşte cu atîta patimă încît slăbeşte...„Firea mea nu putea suporta gîndul de a nu fi, chiar de la bun început, primul în clasă“ relata,apoi, el. La împărţirea premiilor pe anul 1781, succesele sale şcolare îi aduc cinstea de-a fi încununat de doamna de Montesson, care îl însoţea pe ducele de Orleans. ... ( Andre Castelot, Bonaparte) Napoleon îşi ia examenele cu brio şi intră la şcoala regală din Paris. Aici Napoleon îşi arată pe faţă antipatia faţă de monarhie. ,, Nu sînt elevul regelui, sînt elevul statului“ i-a replicat unei doamne care i-a spus că este crescut din ,,mila regelui“.

Ofiţer la 16 ani
 

     Aprecierile profesorilor la adresa lui sînt printre cele mai bune. ,,Napoleone de Buonaparte. Rezervat şi muncitor, preferă studiul oricărei petreceri, îi place să citească autori valoroşi. Foarte dotat pentru ştiinţele abstracte; puţin interesat de celelalte; cunoaşte temeinic matematicile şi geografia ; tăcut, plăcîndu-i singurătatea, capricios, semeţ, extrem de egoist, concis şi energic în replicile sale, cu mult amor propriu, ambiţios şi aspirînd la orice; acest tînăr este demn să fie protejat“ remarcă unul dintre profesorii săi. Napoleon va alege artileria întrucît în acel an ( 1785 ) nu se dădea examen la marină, unde ar fi vrut să meargă iniţial. A fost primit al 42-lea din cei 137 de candidaţi şi va fi trimis la regimentul de la Fere, cu garnizoana la Valence. Era locotenent secund. ,,Am fost ofiler la 16 ani şi cincisprezece zile“ spunea el mai tîrziu. La Valence îl prinde Revoluţia franceză din 1789. ,,Cu abilitatea, inteligenţa, energia şi îndrăzneala care i-au marcat toate acţiunile, el va şti să folosească toate posibilităţile pe care i le oferea o răsturnare socială fără precedent. Drumul deschis de Revoluţie, el îl va străbate timp de douăzeci de ani în vîrtejul victoriilor militare. Neputincioşii împăraţi şi regi prin ,,graţia lui Dumnezeu“ vor trenura în faţa temutului corsican, împărat numai prin sabia sa. Omul acesta, care ajunsese ca printr-un simplu decret dat peste noapte din Palatul Tuileries sau de la Cartierul general să desfiinţeze ţări, să înfiinţeze republici şi regate noi, să mute graniţele imperiilor, să detroneze şi să numească regi....omul care în cîteva ceasuri distrugea o coaliţie formată din cele mai mari puteri; care a sfărîmat lmperiul lui Carol cel Mare după o existenţă milenară, şi a făcut altul mai întins...omul care urmărind visul unui imperiu universal a încovoiat sub o voinţă de fier întreaga Europă pînă la graniţele Rusiei, omul acesta nu poate fi explicat decît prin revoluţia franceză“ ( Gheorghe Eminescu, Napoleon Bonaparte, ibid. )

 

 

Ascensiunea lui Napoleon
 

     În anul 1793, Napoleon este avansat la gradul de general-aghiotant în armata revoluţionară. De fapt din această perioadă începe ascensiunea. Prilejul este oferit de o răscoală a regaliştilor ieşită de sub control, iar autorităţile erau depăşite. Napoleon îi împrăştie cu o singură lovitură de tun cîştigînd simpatia tuturor, inclusiv cea a populaţiei civile. În anul 1796 preia comanda armatei din Italia pentru a contracara ameninţarea unei invazii austriece. Înainte cu două zile se căsătoreşte cu frumoasa văduvă Josephine de Beauhernais. Napoleon promovează datorită cutezanţei şi lipsei sale de convenţionalism. A luptat după noi reguli: marşuri în noapte, concentrarea forţelor asupra punctelor celor mai slabe ale inamicului, atacuri pe timp de ploaie şi mai ales în zilele de Duminică. În decurs de un an i-a izgonit pe austriecii din Italia fiind primit ca un erou în oraşele italiene eliberate. Ostaşii lui Napoleon erau învăţaţi să lupte neconvenţional, fără reguli şi erau foarte redutabili întrucît erau recrutaţi doar dintre oameni care nu trăiau decît pentru război; aceasta era viaţa lor. Armata sa era disciplinată şi avea un atuu în plus faţă de soldaţii austrieci: dragonii lui Napoleon nu cunoşteau frica. Bagă spaima în austrieci la Dego, Mondovi, Lodi, Castiglione, Arcole şi Rivoli. Însetat de succes încearcă să repete aceste victorii în Egipt pentru a leza interesele mediteraneene ale Marii Britanii. În anul 1798 pleacă în Egipt, dar după un succes de palmares la Piramide sorţii se întorc împotriva lui. În bătălia de pe Nil flota franceză este distrusă de o flotă engleză aflată sub comanda amiralului Nelson. Acesta nu se poate bucura de victorie întrucît moare în luptă.

Este încoronat de Papă în Catedrala Notre-Dame
 

     În noiembrie 1799, participă la o lovitură de stat în urma căreia a devenit conducătorul efectiv al Franţei. ,,Am acţionat nu din dragoste de putere ci pentru că am simţit că eram mai bine educat, mai receptiv şi mai calificat decît oricine altcineva“ spunea el. Refornează guvernul şi sistemul de educaţie, introducînd reforme juridice cunoscute drept Codul Napoleonian, care formează şi acum baza Dreptului francez. În 1804, a organizat la Paris propria sa încoronare la Catedrala Notre Dame. Apogeul ceremoniei avea să fie încoronarea împăratului de către papă. Napoleon însă a luat el însuşi coroana cu laurii aurii şi şi-a pus-o pe cap. Deşi era iubit de poporul francez, Curţile Europei îl tratează cu neîncredere. Aflată în război cu Anglia, Franţa avea să fie ameninţată de Rusia, Austria şi Prusia. Napoleon reacţionează rapid şi în doi ani reuşeşte să învingă trei inamici continentali şi majoritatea Europei împotriva lui. Între timp divorţează de Josephine care nu a reuşit să-i dăruiască un urmaş şi se căsătoreşte cu Marie Louise, fiica împăratului austriac Francisc I.

Declinul începe din Portugalia
 

     Decizia nefericită de a ataca Portugalia pentru a institui o blocadă asupra comerţului britanic îi schimbă norocul. Guvernul spaniol permite trecerea francezilor spre Portugalia, fapt ce aduce debarcarea trupelor britanice în Peninsula Iberică. Sub comanda lui Arthur Wellesley, mai tîrziu duce de Wellington, forţele anglo-hispano-portugheze au repurtat victorii decisive. În anul 1812, Napoleon face greşeala de a invada Rusia. A ajuns la Moscova, găsind oraşul pustiu şi pe ruşi refuzînd să negocieze. Veştile cu privire la o insurecţie acasă, l-au deteminat să să se întoarcă în Franţa. Retragerea pe o vreme cumplită cu temperaturi în jur de minus 30 de grade Celsius au pricinuit pierderi înspăimîntătoare. A ajuns acasă doar cu un sfert din cei 450.000 de soldaţi ai săi.

Exilat pe insula Sfânta Elena
 

     În anul 1814 Austria, Rusia, Prusia şi Marea Britanie au atacat Franţa. După ce au ajuns la Paris, Napoleon a fost exilat pe insula Alba. Un an mai tîrziu a evadat şi a debarcat la Cannes. Se mişcă în mare viteză conform stilului caracteristic, trece Alpii, obţinînd sprijinul soldaţilor trimişi să-l aresteze, şi după 20 de zile a sosit la Paris. Regele, Ludovic XVIII, a fugit. Însă trei luni mai tîrziu, la 18 iunie 1815, Napoleon a fost învins de britanici şi de prusaci, sub comanda ducelui de Wellington în bătălia de la Waterloo. Şi-a petrecut restul vieţii în exil pe Sfînta Elena, o insulă îndepărtată din Atlantic. Omul care stăpînise cea mai mare parte a Europei şi crease instituţiile pe care avea să se construiască statul francez modern a murit de o boală de stomac pe data de 5 mai 1821.

Depus în Domul Invalizilor din Paris
 

     La 21 mai 1840, Regele Franţei ordonă unei fregate regale să recupereze rămăşiţele lui Napoleon de pe insula Sfînta Elena. Osemintele au fost depuse la 15 iulie 1840 în catedrala Domul Invalizilor din Paris, într-un cadru solemn, prezidat de însuşi regele Franţei. În momentul în care carul funebru s-a oprit sub Arcul de Triumf, mulţimea strigă: ,,Vive l' Empereur“. Carul intră în curtea Palatului Invalizilor. Sicriul purtat de marinarii fregatei Belle-Poulle, este dus în catedrală unde aşteaptă regele, curtea şi guvernul. Adresîndu-se regelui, prinţul Joinville îi spune: ,, Sire! Vă prezint corpul împăratului Napoleon“. Regele răspunde: ,,Îl primesc în numele Franţei“. Cînd rămăşiţele lui Napoleon au fost repatriate marele romancier Victor Hugo a exclamat: ,, Sire! reintraţi în capitala Voastră“.  ( Ştefan Botoran )

Comments
Comentariu nou Cautare
bogdan  - super tare   |31-05-2010 19:50:11
super tare a 2 poza nu stiu de unde ati scoso dar imi place foarte tare
anonim   |03-10-2010 11:06:52
eu cautam CODUL lui Napoleon,nu ce este scris aici...
serba tania  - tania   |06-04-2011 14:40:50
foarte tari pozele super tari
Deea  - Napoleon Bonaparte   |30-09-2011 18:11:27
Chiar acum am in fata ea cartea,,Napoleon Bonaprte''.
Astazi, la ora de Istorie,
profesorul nostru ne-a spus de aceasta carte iar pauza care a urmat am urcat la
etaj, la biblioteca si mi-am luat-o.sunt chiar acu la pag. 14.Sper sa ajung la
sfarsit.Sunt curioasa.Apropo, super pozele.
Anonim   |10-03-2012 13:43:23
pa
Alexandrul  - N.Bonaparte   |30-04-2012 11:03:03
Un geniu militar!
anonim   |11-06-2012 17:49:45
e super tare tineti-o tot asa
adee  - xd   |11-06-2012 20:06:55
super tare lectia despre napoleon este chiar interesanta si as vrea s stiu de
unde pot lua cartea ca sunt extrm de curioasa ...
mare om napoleon   |30-09-2012 22:03:48
TARE......
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Scriitorul Irvine Welsh vine în România

În ediţia tipărită

Chirii modice la ANL

 

     În acest an au primit locuinţe în blocurile ANL patru familii de făgărăşeni. Repartiţia a fost realizată în blocurile A, C, H şi J, în apartamente de 2 camere, iar chiriaşii s-au mutat încă din luna august. Dacă în urmă cu cîţiva ani numărul cererilor depuse în vederea obţinerii unei locuinţe ANL depăşea 1.000, astăzi mai sînt înregistrate doar 70 de solicitări. Tinerii din municipiu nu se mai bat pentru o locuinţă ANL, deşi chiriile sînt sfidător de mici faţă de cele practicate pe piaţa liberă. Dacă în ANL o chirie nu depăşeşte 50 euro/lună, pe piaţa liberă se cer şi 200 euro/lună, în condiţiile unui confort similar (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 
Taximetriştii, nemultumiţi de noile sensuri unice

 

     Începînd cu data de 16 octombrie 2017, Primăria Făgăraş aplică noi restricţii de circulaţie pe unele străzi din municipiu. Acestea au fost stabilite în urma unor dezbateri publice, iar Comisia de circulaţie a definitivat forma restricţiilor. Făgărăşenii care au aflat despre aceste noi modificări au păreri împărţite, unii laudă iniţiativa Primăriei Făgăraş, iar alţii nu sînt de acord cu modificările considerîndu-le inadecvate. (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1516 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

1.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 734
Număr afişări conţinut : 3873098

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare