Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Editoriale Anul calului şi ,,stima" pentru aleşi
Anul calului şi ,,stima" pentru aleşi

 

      Pentru făgărăşeni anul 2014 a debutat cu nenumărate nemulţumiri. Create de nimeni alţii decît de aleşii lor, fie ei de la nivel local, judeţean sau naţional. Şi la redacţie îşi prezintă nemulţumirile cu speranţa că problemele lor vor lua sfîrşit. Ascultîndu-i sau citindu-le nemulţumirile nu poţi să nu te întrebi ,,în ce lume trăim, Doamne!". Dintre toate, ,,taxa pe ţeavă" este considerată de făgărăşeni cea mai nesimţită găselniţă a conducerii de la Ecoterm şi deopotrivă a oraşului de a scoate bani din buzunarele cetăţenilor.

 

Aflu că recent comenduirea Ecoterm a tîrît în instanţă şi urmează să execute silit un făgărăşean decedat. Ce-i va lua mortului? Ţărîna de pe coşciug sau iarba verde în care i se odihnesc osemenintele? Dar orice-i posibil mai ales dacă ne aducem aminte că eroilor Făgăraşului care se odihneau în cimitir le-au luat, tot cei din comenduirea oraşului, locurile de veci pline de verdeaţă aruncîndu-le osemintele în betoane în sensul giratoriu din centrul oraşului. De bună seamă sacrilegiul a fost făcut tot pentru bani. Taxa pe ţeavă, taxa pe apă de ploaie, taxa şcolară, taxa spitalieră, taxa de înmormîntare, taxa de botez, taxa de asociaţie, taxa pe combustibil, taxa pe plastic, taxa pe chirie, taxa pentru tv şi radio, taxa pe .... şi şirul va deveni în curînd lung cît o zi de post. 

În desele ieşiri la rampă ale preşedintelui Traian Băsescu a puput afla tot românul că ţara în care-şi duce traiul se află pe marginea prăpastiei. Ce şi cît a priceput cetăţeanul din aceast lucru, nu este greu de desluşit. Pare simplu de înţeles că România se izolează de partenerii săi, fie americani, fie europeni, pentru a deveni un soi de enclavă care oricînd ar putea fi alipită unui (ne)partener al mapamondului în funcţie de interesele celor care le conduc destinele şi bineînţeles care nu-s la vedere.
     Anul 2014 a început cu multe legi adoptate pe bandă rulantă de guvernanţi şi care dau liber la înstrăinarea pămînturilor, deschiderea închisorilor, legalizarea şpăgilor în toate domeniile, majorări de preţuri, noi împrumuturi, exploatarea zăcămintelor subterane, etc. Ştie oare cetăţeanul căruia i se pretinde să voteze sub auspiciile manipulării nesimţite cît plăteşte din propiul buzunar pentru datoria publică făcută de guvernanţi? La fiecare secundă din anul 2014 România plăteşte 428 euro pentru împrumuturile făcute. Datoria publică a ţării reprezintă 38,7% din PIB, calculată la nivelul lunii octombrie 2013, cuantificată reprezintă 54,7 miliarde de euro. În condiţiile în care veniturile totale ale României pe an sînt de 22,6 miliarde de euro, Guvernul plăteşte dobînzi la împrumuturi de 2,17 miliarde de euro anual. Dar cei care conduc nu se opresc aici, pentru că în 2014 vor mai accesa un credit de vreo 13,5 miliarde de euro. Dar din aceşti bani cu siguranţă nu vor face 2250 km de autostradă atît cît ar putea fi construiţi, dar nici nu vor plăti pensiile românilor vreme de 1,5 ani. Doar este an electoral, iar manipularea electoratului costă! Dar ce s-a făcut din banii împrumutaţi?
     Mi-a plăcut un reportaj despre condiţia alesului suedez. Luxul şi îmbuibarea aleşilor români sînt total străine omologilor lor din Suedia. Pentru că şi-a permis un parlamentar din Suedia să cumpere o ciocolată cu cardul statului a trebuit să-şi dea demisia. În România, parlamentarul, alesul judeţean sau local cumpără o zonă întreagă, dar demisia nici nu-i va trece vreodată prin capul lui sec.
     Revenind însă la nemulţumirile făgărăşenilor din 2014 nu putem să nu amintim majorarea impozitelor şi taxelor cu vreo 15 procente care i-a detrminat pe contribuabili să-i aducă tot soiul de injurii celui care îi va jecmăni prin decizia lui. Edilul şef al urbei s-a umplut de ,,stima" cetăţenilor încă de la începutul anului calului de lemn chinezesc, asta pentru că oricum îi aşteptăm de chinezi să investească pe plaiuri mioritice. (Lucia Baki)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Caută in site ...

Adio, Majestate!

 

      România iubeşte monarhia. Ar fi concluzia la care ar ajunge orice persoană care deschide televizorul, ascultă radioul sau citeşte presa scrisă, pentru că mijloacele media abundă de articole despre regele Mihai şi monarhie. Dar dacă ne-am întoarce în urmă cu vreo două decenii, lucrurile n-ar sta chiar aşa. Regele Mihai a fost alungat din ţară de regimul post-decembrist condus de Iliescu şi Roman, aşa cum s-a întîmplat în 1947, pe vremea regimului bolşevic. Urmaşii acelor comunişti, pesediştii actuali, depun flori şi lumînări pentru monarhul României care a trecut la cele sfinte, iar pe bloguri postează mesaje de compasiune arătîndu-şi astfel nesimţirea.
     Fiind într-o vizită în Danemarca, am avut ocazia să trăiesc vizita familiei regale în oraşul în care am poposit vreme de o săptămînă. Au fost multe pregătiri, oficialităţile au fost băgate în priză cu mult timp înaintea vizitei. Localnicii erau preocupaţi să-şi întîlnească Regina, iar în ziua sosirii familiei regale, locul era înţesat de lume. Oraşul nu avea mai mult de vreo 20.000 de locuitori, dar atunci numărul celor prezenţi era şi de cinci ori mai mare. Era puhoi de lume. Eu nu mai văzusem atîta agitaţie şi oameni la un loc de pe vremea cînd Ceauşescu vizita vreo localitate. Pe cînd eram în anul I de facultate, era anunţată participarea preşedintelui ţării la deschiderea anului universitar, la Cluj. Cîtă zarvă, eram forţaţi să ieşim, să-l aclamăm! Pe noi, bobocii, ne-au închis pe stadionul din Cluj ca pe nişte oi, pentru a vedea iubitul conducător cît de ovaţionat este de tineri. Ceva similar era şi în oraşul danez, la vizita Reginei. Deosebirea însă consta în faptul că acei cetăţeni au mers la întîlnirea cu Regina din plăcere, pe cînd noi eram forţaţi. Le zîmbeau feţele, plîngeau oamenii de emoţie.

Citește mai departe...

Vizitatori online

Avem 655 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

8.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 738
Număr afişări conţinut : 3960136

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare