Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Băile Rodbav între extaz şi agonie
Băile Rodbav între extaz şi agonie Email
Luni, 15 Iulie 2013 16:30

 

 

      Despre Băile Rodbav s-a aflat în toate colţurile ţării pentru că staţiunea se găsea în anii regimului comunist în toate ofertele turistice ale instituţiilor de profil. Aceste băi erau căutate de români pentru efectele balneo pe care apele şi nămolurile de aici le ofereau. De pildă într-un pliant de promovare al OJT Braşov ,,Băile Rodbav" erau prezentate ca ,,Staţiunea Rodbav".,,Situată în podişul Hârtibaciului într-o regiune de dealuri împădurite la altitudinea de 476 m, cu o tradiţie de 130 de ani, dispune de un potenţial balnear valorificat eficient în tratarea diverselor maladii. Staţiunea este recomandată pentru tratamentul afecţiunilor aparatului locomotor, afecţiuni ginecologice, post-traumatice, ale sistemului nervos periferic, gastrice, hepatobiliare şi renale, endocrine". Cam aşa erau atrase persoanele la Staţiunea de la Rodbav unde era asigurată cazarea, masa, tratamentul şi petrecerea timpului liber. Din datele Ministerului Turismului ,,,Unitatea turistică Băile Rodbav" , în anul 1970, asigura în jur de 300 proceduri complete pe zi şi avea o capacitate de cazare de 100 locuri. Probabil nu există localnic care să nu fi trecut prin pădurea Rodbavului unde a putut admira frumuseţea stejarilor seculari de aici. Cu siguranţă a poposit şi la restaurantul staţiunii sau a băut din apele renumite de aici. Mulţi dintre bătrînii noştri au făcut tratament cu apele minerale şi cu nămolurile de la Rodbav bucurîndu-se de perioadele de tratament oferite de staţiune. Toată povestea frumoasă a unităţii turistice de la Rodbav s-a oprit însă la nivelul anului 1999 cînd staţiunea a fost închisă publicului larg. Şi asta pentru că de atunci a devenit obiectul unor dispute şi scandaluri fără precedent, specifice de altfel tranziţiei româneşti post-decembriste. Obiectivul a fost vîndut şi a ajuns în proprietatea Ministerului Justiţiei- Direcţia Generală a Penitenciarelor. În mod direct a fost preluată pentru administrare de Penitenciarul Codlea, iar directorii de aici şi-au preluat din 1999, calitatea de ,,moşieri". O succesiune terifiantă de acte normative şi documente oficializate la limita legii sau chiar abuzive au transferat domeniul Comunei Rodbav în ograda Penitenciarelor.

 

De peste 14 ani apele minerale şi nămolurile de la Rodbav zac neutilizate în scop balnear. Dar investiţii de multe miliarde de lei de la bugetul de stat (Ministerul Justiţiei) au ajuns la Băile Rodbav sub directa coordonare a directorilor de la Penitenciarul Codlea. Trebuie menţionat că modul în care banii au fost cheltuiţi aici a dus la destituiri, pensionări sau demisii pentru cei care din pixul lor au avizat cheltuirea fondurilor. Una peste alta, astăzi găsim la Băile Rodbav un hotel frumos cu camere curate şi moderne. Administratorul staţiunii Remus Toader, agent şef principal la Penitenciarul Codlea, ne spune că staţiunea se numeşte Centru de pregătire şi recuperare a angajaţilor de la Direcţia Generală a Penitenciarelor şi că are circuit deschis. Pe înţelesul tuturor acest centru poate oferi servicii turistice oricărei persoane, cazare, masă. 

Cazare, masă şi relaxare
 

     Traversînd uliţele satului Rodbav un indicator te îndrumă spre Băile Rodbav. Este un drum de 4 km plin de gropi care te trimite direct în service după ce-l parcurgi. Ajungi apoi în mijlocul unei păduri dese de stejari, o frumuseţe naturală cum rar îţi este dat să vezi. Drumul îţi oferă şi priveliştea unei panorame pe cît de frumoase pe atît de şocante. Este vorba despre golurile mari rămase în pădurea seculară de stejar după tăierea necugetată a copacilor ocrotiţi de lege. La marginea drumului judeţean presărat de gropi stau stivele de lemne tăiate de ţapinari. Grămezile ordonate de lemn aşteaptă tir-urile (Ag) pentru a fi transportate aiurea, iar contravaloarea lor să intre în conturile unor firme de profil. Conform celor de aici, totul pare legal: şi tăierea stejarilor şi transportul lemnului şi gropile din carosabilul drumului administrat de Consiliul Judeţean Braşov. Pe partea stîngă a drumului apare o construcţie ascunsă după o poartă înaltă de tablă şi după un gard metalic deasupra căruia este montată sîrmă ghimpată. Este primul semn al Penitenciarului, cel care păstoreşte obiectivul. Urmează staţiunea propriu-zisă care are poarta larg deschisă, dar păzită de un agent în uniformă. Liniştea şi frumuseţea locului este completată de clădirea -hotel modernă şi bine dotată. Orice turist poate beneficia de serviciile staţiunii, ne spune Remus Toader, administratorul. O cameră dublă costă în sezon 100 de lei, iar în extrasezon 68 de lei. Turiştii pot servi masa, mic dejun, prînz şi cină. ,,Avem 54 de locuri de cazare. Sîntem 10 angajaţi, avem bucătar şi pază. Avem deţinuţi de la Penitenciarul Codlea cu care facem lucrări pentru că avem 32 hectare cu pădure. Lucrările de investiţii la popas le-am început în anul 2000, iar cînd am preluat noi era totul în paragină. Investiţia nu este finalizată. S-au forat izvoarele, dar baza nu am terminat-o. Vom face investiţii şi la bazine şi le vom da o destinaţie. Avem cazare cu circuit deschis şi oricine poate să se cazeze la noi. Pentru angajaţii din sistemul nostru tarifele sînt la jumătate de preţ. Vom înfiinţa o secţie de deţinere a deţinuţilor care sînt în sistem deschis, fără pază pe timpul zilei şi va avea 15-20 de deţinuţi. Ei vor fi folosiţi la lucrările pe care le avem. Nu prea avem clienţi din cauza drumului foarte prost. Am cerut CJ Braşov să facă reparaţii, dar solicitările noastre n-au fost rezolvate poate pentru că CJ Braşov a vrut să pună mîna pe staţiune şi nu i-a mers" a spus administratorul. Un hotel de 3 stele cel puţin este cel renovat şi amenajat de DGP cu toate dotările posibile. Apa a două izvoare de pe partea dreaptă a şoselei poate fi folosită de oricine fiind la vedere, iar accesul este uşor pînă la ele. Dar despre băi şi tratament nu poate fi vorba în prezent. Administratorul n-a avansat vreo dată la care Băile Rodbav să redevină o bază de tratament pentru publicul larg.

 

 

 
 
 
 
 

Proprietatea asupra activelor staţiunii 
 

 

- În documentele de fond funciar din 1934, proprietatea asupra activelor de la Băile Rodbav era a Comunei Politice Rodbav. La activul respectiv erau incluse următoarele: ,,arabil- 504 mp; pădure şi gospodărie anexă- 19.649 ha; pădure- 12.697 mp; promenadă- 3942 mp şi 2478 mp; pavilion băilor, sală de festivităţi, curte- 5111 mp; grădină- 1356 mp; şanţ- 418 mp; baie caldă- 299 mp; baie rece- 346 mp; izvor- 152 mp; fînaţ- 11.510 mp; vilă şi curte- 1798 mp". 
- Un proces verbal încheiat la data de 19 septembrie 1967 între Consiliul Agricol Raional Făgăraş (vicepreşedinte Blaga Lucian), Fondul Funciar (şef serviciu Mardan Dumitru) pe de o parte şi Sfatul Popular Comunal Şoarş (Potor Maria- secretar) şi CAP Şoarş (ing. Surdu Gheorghe) de cealaltă parte  arată că s-a pus în aplicare Decizia 1134 din iulie 1967 a Sfatului Popular al Regiunii Braşov care prevedea predarea în administrare operativă a Băilor Rodbav de la Sfatul Popular Şoarş la IBC Păltiniş Sibiu reprezentat prin Pinciu Ion. Ultima prelua imobilul format din vilă şi curte în suprafaţă de 1798 mp, dar şi o suprafaţă de teren de 52.465 mp şi o alta de 1342 mp. În respectivul proces verbal se menţionează în mod expres că proprietarul funduar al imobilelor este Sfatul Popular al comunei Şoarş, iar pentru celelalte două suprafeţe folosinţa revenea CAP Şoarş prin comasare. 
- Prin Decretul 339 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România semnat de Nicolae Ceauşescu la data de 9 noiembrie din 1988 se transmitea cu plată din proprietatea statului şi administrarea directă a Oficiului Judeţean de Turism Braşov în proprietatea Uniunii Judeţene a Cooperativelor de Producţie, achiziţii, desfacerea mărfurilor şi de credit Braşov, construcţiile în suprafaţă de 6.517, 02 mp situate în judeţul Braşov, Rodbav. Decretul stipula că ,,terenurile proprietatea de stat în suprafaţă totală de 31.303 mp pe care se află amplasate construcţiile, se transmit pe durata existenţei construcţiilor din administrarea directă a Oficiului Judeţean de Turism Braşov în folosinţa Uniunii judeţene a cooperativelor de producţie Braşov, care va plăti taxa anuală prevăzută de art. 51 din Legea nr. 59/1974 cu privire la fondul funciar".
- La nivelul anului 1997 s-a înregistrat actul de stare funduară nr. 391 prin care FederalCoop Braşov devine proprietar prin cumpărare asupra construcţiilor, act. nr. 829/1997. De asemenea FederalCoop Braşov preia cu titlul de edificare, act nr. 859/1997 gospodăria anexă şi sala de festivităţi de la Băile Rodbav. Extrasul de carte funciară mai stipula ca dreptul de administrare operativă se înscrie în favoarea Federal Coop Braşov, act nr. 829/1997. 

Prima intenţie de vînzare a Băilor Rodbav
 

     Propunerea de vînzare a Băilor Rodbav din comuna Şoarş s-a înregistrat pentru prima dată în anul 1997 cînd Centrocoop a anunţat prin adresa nr. 13104 din data de 22 aprilie 1997 vînzarea către Viromet SA prin negociere directă. Conform adresei, obiectivul turistic era format din: pavilion băi (cabine)- 422,8 mp; bloc alimentar cu sală de mese şi cantină- 609,5 mp; sală festivităţi- 440 mp; fîntînă, Vila Căprioara- 48 mp; chioşc metalic- 15,5 mp; bazin băi ştrand- 125,67 mp; bazin înot mare- 132,8 mp; vestiar ştrand- 13,75 mp; foişor de lemn- 10,33 mp; platformă betonată- 777 mp; centrală termică- 57 mp; wc exterior- 28,44 mp. Valoare luată în calcul la acea dată pentru vînzare a fost de 7. 565.890.000 de lei atît cît era evaluat la acea dată, dar negocierea s-a purtat în jurul valorii de 4,2 miliarde de lei cu un procent de reducere de 44,4% cu un miliard mai puţin faţă de valoarea minimă stabilită de expertul angajat de Centrocoop, respectiv 5.193.790.000 lei. Acelaşi document stipula faptul că vînzarea obiectivului va cuprinde şi drumurile de acces, reţelele telefonice, postul de transformare. De asemenea, era cuprinsă în adresa privind vînzarea prevederea legată de proprietatea asupra terenului aferent activului şi care aparţinea comunităţii locale: ,,pentru dobîndirea terenului aferent activului cumpărătorul se va adresa organelor locale de stat proprietare" se arăta în adresă . Negocierea dintre Centrocoop şi Viromet a eşuat însă din cauza preţului. 

Istoricul acestui obiectiv 
 

     Primăria Şorş ne-a pus la dispoziţie un material referitor la istoricul acestui obiectiv. 

,,- La 24 august 1915 Comuna Rodbav devine proprietară asupra construcţiilor şi terenului în suprafaţă de 22,88 ha, conform menţiunii de sub B2 CF 391 Şorş, cu titlu de răscumpărare. 
- In anul 1934, în urma deciziei Tribunalului Braşov 2548/61/1921 şi a deciziei Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.235/1929, dreptul de proprietate asupra imobilelor respective se înscrie in CF cu titlul drept de cumpărare în favoarea Comunei Politice Rodbav.
- In anul 1963, pentru imobilele înscrise în CF 391 Rodbav, nr.top:3148,3149, 3151,3154,3155,3156,3157,3158,3153/1,3160,3161/1,3161/2,3132/1, se înscrie  dreptul de administrare în favorul Intreprinderii Balneoclimaterice Păltiniş Sibiu.
u În anul 1968 dreptul de administrare al imobilelor menţionate mai sus a fost transferat în favorul Intreprinderii Staţiunilor Climaterice Predeal (OJT Braşov).
- In anul 1991, pentru imobilele mai sus arătate şi înscrise în CF 391 Rodbav nr.ordine A+1-5 si 8 dreptul de administrare se înscrie în favorul Uniunii Judeţene a Cooperativelor de Consum Braşov.
- In baza Decretului 339/9 noiembrie 1988, Federalcoop Braşov a cumpărat în data de 24 martie 1988 şi 24 decembrie 1988 următoarele construcţii de sub nr.top.3156, 3160, 3151/1, 3161/2, 3155/1, înscriindu-se totodată şi dreptul de administrare operativă asupra terenului în favoarea Federlcoop Braşov.
- În data de 19 ianuarie 1999, în baza adresei înaintate de notarul public Sîrbu Victor al contractului de vînzare-cumpărare autentificat încheiat între Federalcoop Braşov, în calitate de vînzător şi Ministerul Justiţiei-Direcţia Generală a Penitenciarelor, în calitate de cumpărător, imobilele înscrise în CF 391 Rodbav, nr.top.3148, 3149, 3151, 3154, 3155, 3156, 3157, 3158, 3160, 3161/1, 3161/2, 3162/1, 3153/1, s-au comasat numerele topografice mai sus arătate cu nr.top.3156 înscris în CF 391 Rodbav sub nr.ordine A+12 compus din următoarele construcţii: pavilion băi (cabine), bloc alimentar, fîntînă, vila Căprioara, chioşc metalic, ştrand mic, bazin de înot (mare), vestiar, ştrand, foişor de lemn, centrală termică, wc exterior, platformă betonată cu teren în suprafaţă de 231.260 mp. Totodată s-a înscris şi dreptul de administrare operativă asupra suprafeţei de 231.260 mp în favoarea Ministerului Justiţiei-Direcţia Generală a Penitenciarelor"

Cum a pierdut Comuna Şorş proprietatea asupra Băilor Rodbav
 

- După cum se poate vedea din prezentarea anterioară a situaţiei juridice a construcţiilor înscrise în Cf 391 Rodbav, proprietarul de drept asupra construcţiilor a fost Comuna Politică Rodbav, statul comunist venind şi luînd acest drept fără a se acorda vreo despăgubire în schimb.
- Conform HG nr.931/1998 , în anexa cuprinzînd datele de identificare a activului achiziţionat de Ministerul Justiţiei-Direcţia Generală a Penitenciarelor suprafaţa de teren care se menţionează este de 31.302 mp, ori în contractul de vînzare-cumpărare Direcţia Generală a Penitenciarelor dobîndeşte proprietatea doar asupra construcţiilor iar asupra terenului în suprafaţă de 231.260 mp (proprietatea Comunei Politice Rodbav) dobîndeşte un drept de administrare operativă. 

Ce a făcut Primăria Şorş pentru a redobîndi Băile Rodbav
 

- In anul 2000, prin Hotărîrea Consiliului Local Şoarş nr.23 , s-a retras dreptul de administrare operativă Ministerului Justiţiei -Direcţia Generală a Penitenciarelor asupra terenului în suprafaţă de 231.260 mp. S-a solicitat radierea dreptului de administrare operativă. 
- Judecătoria Făgăraş-Cartea Funciară: prin Incheierea de Cf nr.1088 din 11.04.2002 pronunţată de Judecătoria Făgăraş, a respins cererea formulata de Comuna Şoarş de radiere a dreptului de administrare operativă. Impotriva acestei încheieri s-a declarat apel de către Comuna Şoarş. 
- Tribunalul Braşov a respins apelul formulat împotriva încheierii de Cf. Impotriva Deciziei civile de respingere a apelului nr.1213/2002 formulat de comuna Şoarş, a fost formulat recurs. 
- Recursul a fost respins de Curtea de Apel Braşov prin Decizia Civilă nr.512/R/2003.
- In anul 2008 a fost adresat un memoriu d-lui Prim-Ministru la acea vreme -Călin Popescu-Tăriceanu precum şi Directiei Generale a Penitenciarelor de către Primarul Comunei Şoarş, Primarul Municipiului Făgăraş şi Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov , prin care se solicita transferul obiectivului Băile Rodbav în patrimoniul Comunei Şoarş. La acest memoriu ni s-a răspuns atît de Cancelaria Primului-Ministru cît şi de Direcţia Generala a Penitenciarelor în sensul că nu exista cadrul legal pentru acest transfer cît şi intenţia DGP de a folosi şi dezvolta în continuare acest obiectiv ca Centru de sănătate pentru recuperarea medicală doar de către personalul din cadrul Ministerului Justiţiei-Administraţia Naţionala a Penitenciarelor.

Vîndute pentru un miliard de lei vechi
 

     În anul 1999 unitatea turistică Rodbav a fost vîndută de către FederaşCoop Braşov Ministerului Justiţiei- Direcţia Generală a Penitzenciarelor prin contractul de vînzare -cumpărare datat 19 .01.1999. Asta după ce în anul 1998 Guvernul României emite HG 931/23 decembrie prin care aprobă achiziţionarea obiectivului de către Ministerul Justiţiei. Actul normativ emis chiar înaintea sărbătorii Crăciunului şi semnat de premierul Radu Vasile şi ministrul finanţelor Decebal Remeş stipula costul tranzacţiei de 707.967.000 lei fără TVA. Acest HG devine anexă a Contractului de vînzare-cumpărare dintre FederalCoop (Cornea Mircea-preşedinte şi Arişanu Aurel-contabil şef) pe de o parte şi Ministerul Justiţiei-Direcţia Generală a Penitenciarelor (Tudorache Nicolae- contabil şef şi Pieleanu Manuela-consilier juridic) pe de altă parte. Contractul are însă un preambul cu aşa zisul ,,act de contopire" care transformă construcţiile şi terenurile într-un singur corp funciar, top nou 3156 de 231.260 mp. Astfel înarmate cele două părţi ajung la notarul Sîrbu Victor din Braşov care autentifică documentele. În baza lor la data de 20 ianuarie 1999 Judecătoria Făgăraş emite foaia de avere. Suma plătită pentru Băile Rodbav a fost de 1.115.204.000 lei din care 491.803.279 lei s.-a achitat la semnarea contractului, iar restul a fost încasat de FederalCoop după 30 d ezile de la publicarea în MO a Legii bugetului d estat pe 1999. 

Vrea să-şi recupereze investiţiile de 10 miliarde
 

     Pînă la înstrăinarea Băilor Rodbav, ultimul administrator a fost făgărăşeanul Vasile Cristea, mandatar din partea FederalCoop. A administrat complexul vreme de 8 ani, din 1991 pînă în 1997 inclusiv. Conform acestuia şi a dcumentelor pe care le deţine, Cristea a investit la Băile Rodbav peste 10 miliarde de lei vechi în renovarea şi amenjarea obiectivului. ,,FederalCoop recunoaşte investiţiile, dar nu m-a despăgubit. Am introdus gazul metan, curentul trifazic, am construit o sală de festivităţi de 400 de locuri, gospodăria anexă cu 6 încăperi necesară creşterii unui număr de 150 de porci, am instalat centrala termică nouă, am renovat băile, pavilionul alimentaţiei publice, vila Căpriorul, am făcut 4 bazine mari cu canale de colectare a apelor spre canalul colector central. Toate aceste lucrări, renovări, îmbunătăţiri şi amenajări le-am făcut din banii propri în perioada 1991-1997. Nu am avut cunoştinşţă despre înstrăinarea Băilor Rodbav, nu am participat la negociere deşi era cunoscută suma şi lucrările efectuate de mine. Vînzarea s-a făcut fără licitaţie şi nici măcar n-a fost anunţată în presă. Am discutat cu reprezentanţii Direcţiei Generale a Penitenciarelor care mi-au promis că mă vor despăgubi, dar m-au amînat pînă cînd dreptul meu a fost prescris. Investiţiile pe care le-am făcut aici mi-au fost recunoscute de Emil Fabry care acum nu mai este în funcţie. Declaraţia acestuia a fost făcută în 2001 în prezenţa fostului director general Eftimescu, a colonelului Tudorache şi a altor reprezentanţi ai DGP cînd mi s-a promis că voi fi angajat pe un post şi astfel să-mi recuperez banii. Nimic nu s-a respectat. Am făcut memorii peste memorii, dar nici Guvernul, nici CJ Braşov nici Preşedinţia României nu m-au ajutat" susţine Vasile Cristea. Nu doar Vasile Cristea acuză achiziţionarea Băilor Rodbav de către DGP ca abuzivă şi nelegală ci şi sătenii din Rodbav care au fost proprietari ai terenurilor. Bonea Ioan, Bonea Maria, Grama Eugen, Grama Valentin, Stolniceanu Gheorghe, Coca Gheorghe, Bonea Nicolae, Langa Eugen, Bonea Gheorghe sînt o parte dintre sătenii comunei Şoarş care au semnat memoriile remise instituţiilor statului abilitate să rezolve corect situaţia juridică a Băilor Rodbav. Şi Primăria Şoarş a făcut demersurile legale pentru readicerea obiectivului în proprietatea Comunei Şoarş. Acţiunile lor n-au fost însă rezoilvate de niciun for legal nici mpăcar de instanţele de judecată. 

Buget fraudat de director
 

     De cînd s-a preluat obiectivul, conducerea Penitenciarului Codlea a fost cea care a organizat şantierul şi a repartizat fondurile alocate pentru lucrări. Asupra directorilor de aici au existat numeroase acuzaţii că şi-au băgat mîna în banii de lucrări. Fostul director Adrian Sas a fost anchtat de DGP şi a fost demis de ministrul de atunci al Justiţiei, Rodica Stănoiu pentru un prejudiciu de cca 900 milioane de lei. Acesta a motivat atunci că ar fi cheltuit suma de 435 milioane de lei pentru construcţia unui drum, dar sătenii au fost cei care l-au amenajat pentru că le asigura accesul la terenurile pe care le lucrau. După anul 2000 aici s-au cheltuit, conform presei vremii, 5 miliarde în pavilionul A şi alte 220.000 dolari pentru mobilarea camerelor. Fundaţia pavilionului B (de tratament) realizată prin 2002 ar fi costat conform 1,6 miliarde de lei conform documentelor de licitaţie. La acest corp de clădire s-a mai ataşat o placă de beton. Cel care a scos la iveală neregulile de la şantierul de la Băile Rodbav a fost fostul adjunct al penitenciarului Codlea, Marian Niculae. În acest an pentru obiectivul de la Rodbav, DGP n-a alocat niciun leu, după cum spune administratorul Toader. (Lucia Baki)

Calităţile apelor şi nămolului de la Rodbav
 

     Băile Rodbav se află pe lista staţiunilor balneoclimatologice, fiind menţionate, printre altele şi în ,,Dictionarul Enciclopedic Medical de Balneoclimatologie" al Elenei Berlescu,doctor în ştiinţe medicale, editat la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982, referent ştiinţific acad. .St. M. Milcu. 
- izvoare ape minerale (clorurosodice, iodurate, bromurate, hipertonice, atermale, bicarbonantate sodice, hipotone), nămol terapeutic,băi de lac, bioclimat de crutare, drumeţii. 
     Afecţiunile care pot fi tratate cu ajutorul acestor ape minerale şi nămoluri terapeutice sînt:

-afectiuni locomotorii
-reumatisme degenerative:spondiloză cervicală, dorsală şi lombară, artroze, poliartroze)
-reumatismele abarticulare:tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periatrită scapulohumerală 
- afecţiuni posttraumatice
-afecţiuni ginecologice: metroanexite cronice, insuficienţă ovariană, tulburări de menopauză
-afecţiuni cardiovasculare:hipertensiunea arteriala
-afecţiuni neuroperiferice
-afecţiuni endocrine
-alte afecţiuni: inhalaţii sau pulverizaţii în afecţiuni ale căilor respiratorii superioare, limfatism, scrofuloza, afecţiuni hepatobiliare
 

     În apropierea staţiunii se afla o pădure de stejar multiseculară, cu stejari inventariaţi în patrimoniul floristic naţional.

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

În ediţia tipărită

,,În Decembrie 1989 a fost lovitură de stat“

 

      Se împlinesc în curînd 28 de ani de la evenimentele sîngeroase din Decemrie 1989, cînd românii au ieşit în stradă pentru a-şi cîştiga libertatea în faţa unui regim dictatorial condus de Nicoale Ceauşescu. Dacă pînă la fuga soţilor Ceauşescu (22 Decembrie 1989), s-au înregisrat zeci de victime în rîndul populaţiei, după aceasta numărul morţilor a crescut, depăşind 1000. Faptul explică preluarea conducerii ţării de către perestrokişti printr-o lovitură de stat, adică acei conducători formaţi la Moscova lui Mihail Gorbaciov. Emoţia publică a românilor de a ieşi în stradă pentru a răsturna regimul Ceauşescu a fost valorificată la maxim de grupul ce se pregătea să preia conducerea încă din 1984. Evenimentele au fost pregătite la întîlnirea de la Malta a preşedinţilor SUA şi URSS, iar forma de acţiune a fost decisă ulterior, 4 decembrie 1989, la Moscova, unde au fost invitaţi preşedinţii ţărilor comuniste. În cei 28 de ani ce s-au scurs, românii nu cunosc adevărul despre acele evenimente, istoricii nu l-au spus răspicat, politicienii nici atît. În schimb, jurnaliştii au încercat să despice firul în patru în ziare sau în emisiuni televizate. Concluzia a fost una singură, lovitură de stat, una sîngeroasă care a dat mulţi morţi şi răniţi.

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 619 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

6.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 743
Număr afişări conţinut : 3956221

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare