Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Istoria bate filmul
Istoria bate filmul Email
Luni, 20 Mai 2013 20:33

 

 

Pall Tomori, castelanul Cetăţii Făgăraşului, s-a luptat cu Suleyman Magnificul

- Cronicile demonstrează că Pall Tomori, călugărul franciscan devenit castelan de Făgăraş, a învins în 1523 oastea otomană a sultanului care astăzi a recucerit lumea cu serialul „Suleyman Magnificul“

     Serialul turcesc „Suleyman Magnificul. Sub domnia iubirii“ are mare succes în România. Episoadele difuzate în zilele de luni şi marţi ţin cu sufletul la gură şi pe mulţi dintre făgărăşenii încîntaţi de idila dintre sultan şi cadîna Hurem, dar şi de istoria ce poate fi învăţată din acest serial.

 

Mulţi făgărăşeni însă nu ştiu că în acest serial a fost inclus şi castelanul Cetăţii Făgăraşului, un anume Pall Tomori, singurul care a reuşit să-l învingă pe sultanul Suleyman în bătălia de la Mohacs. Chiar dacă filmul nu redă fidel istoria acelei bătălii care a marcat viaţa Europei, adevărul este consemnat de istorici în cronici. Monitorul de Făgăraş aduce în atenţia cititorilor adevărul istoric şi aşa cum filmul de producţie turcească l-a cam ocolit. Personajul Tomori apare în telenovela turcească drept un tîlhar oarecare, nicidecum un militar de excepţie. 

 

Crucea însîngerată

 

     ,,Întru aceste vremi, împăratul Suleiman (Magnificul), după moartea lui Ianoş Crai al ungurilor, au luat Buda de la fiul său Ianoş, care rămăsese tînăr cu mumă-sa Ezavela-crăiasa. Au luat şi Belgradul unguresc (Alba-Iulia ), care este scaun Ardealului, şi crăiasa cu fiu-său cel tînăr, împăcîndu-se cu turcii, au supus Ardealul turcilor şi le-a dat împăratul Ardealul. Şi dintr-acel fiu crăiesc s-au obişnuit oamenii de zic domnilor Ardealului crai, iar nu sînt crai, ci principi, adică domni, ca rumânul, ca moldoveanul“ (Cronicarul Radu Popescu, Istoriile domnilor Ţării Româneşti)

Puhoiul turcesc pe Dunăre
 

     Este luna lui iunie 1526 iar Dunărea este încărcată cu vase ce poartă flamura verde a Profetului pline de turci, tunuri, cai şi un întreg arsenal de război. Timpul ultimatumului dat de Soliman cel Măreţ a trecut. Craiul Ludovic al II-lea i-a refuzat deja două oferte de pace amăgit fiind de promisiunile venite de cei doi cancelari: al Germaniei şi al Austriei. Dar turcii înaintau şi banii promişi pentru a strînge mercenari din întreaga Evropă nu mai veneau iar Nemţia tăcea. În zadar şi-a luat-o Ludovic mireasă pe Maria de Austria enervîndu-l la culme pe Soliman cel Magnific. Doar Janos Zapolya cu armata Ardealului însoţit de viteazul popă Tomori Pall de Făgăraş şi contele Cristofor Frankopan au răspuns chemării creştine. Nefericirea sau providenţa face ca Zapolya să-şi poziţioneze armata mai departe de Buda decît duşmanul. Turcii trec munţii Transilvaniei iar Ludovic se retrage pentru că nu are oameni destui lăsîndu-i pe ismailitieni să pătrundă fără bătaie în Ungaria.

 

 

Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!

Mohacs
 

 

    Creştinii îi aşteaptă lîngă Dunăre, într-o cîmpie întinsă cu cîteva mlaştini, lîngă Mohacs. ,,Tobb is veszett Mohacsnal“ spune şi astăzi ungurul la necaz adică ,,Mai mult s-a pierdut la Mohacs“ Comandantul lor era castelanul Făgăraşului, Tomori Pall, călugărit la Esztergom (Strigoniu) în rîndul franciscanilor după ce i-a murit două mirese. Papa îl face Arhiepiscop de Kalocsa dar el rămîne şi războinic. Era vestit Tomori că doar cu trei ani în urmă l-a bătut pe Ferhad Paşa lîngă Caraş-Severin de era să-şi piardă turcu turbanul şi mare nădejde aveau ungurii în el că-i va fugări şi de această dată. Numai că aici era însuşi Soliman, cel cunoscut de Renaştere drept Magnificul. Îi plăceau artele şi trăia înconjurat de artişti italieni exilaţi de Papă, şi era citit tare sultanul ăsta. Soliman, fiul lui Selim, îi va consolida opera tatălui său ducînd frontierele pînă la limita maximă. Acum era în tabără la Mohacs şi s-a lăsat întunericul. O parte a lunii a fost întunecată de nori semănînd cu simbolul de pe steagurile sale de luptă. ,,Allah Akbar!“ a rostit Soliman. Muezinul de seară îi chema la rugăciune. O sută de mii de turci erau prosternaţi la pămînt invocîndu-l pe Profet. De cealaltă parte, din tabăra creştină, se auzea ,,Ave Maria“.

Extaz şi agonie
 

     Era 29 august 1526, dimineaţa în zori, ziua în care creştinii prăznuiesc Tăierea Capului Sf.Ioan Botezătorul. Tomori Pall celebrează Misa şi îşi cuminecă războinicii, toţi unul şi unul, apoi îşi îmbracă armura. Se fac ultimele pregătiri. Ungaria creştină se ruga pentru Părintele Pall, comandantul oştii sale. Ora 13.00 la amiază. Soarele intră în nori şi o ploaie măruntă începe să cadă. Din pieptul celor cincisprezece mii de ostaşi creştini răsună: ,,Jesus, Maria!“ De cealaltă parte o sută de mii de păgîni urlă: ,,Allah Akbar“ Un război al dumnezeilor şi al civilizaţiilor. Tomori îşi trece oamenii în revistă dîndu-le comenzi scurte şi directe. Soliman trimite în faţă armata Rumeliei. Aceeaşi tactică clasică cu baş-bujucii în faţă care fac o larmă stridentă. Contele Tomori îşi repede oamenii în flancul drept al oştirii turce aruncînd totodată o ploaie nimicitoare de săgeţi. Arcaşii lui virtuoşi în arta războiului n-au dat greş. Cîmpia de lîngă Mohacs se tarnsformă într-un rîu de sînge. Secuii cu bardele lor fac un adevărat măcel. Cuirasa sultanului este atinsă de săgeata unui arcaş ardelean. Soliman cade de pe cal dar se ridică repede ajutat de Ibrahim pargalezul, îngerul lui păzitor. La un semnal se aude bătaia tobelor turceşti într-un ritm armonios ce transmitea un mesaj codat. Cimpoaiele încep să se tînguie într-un ritm arăbesc. Ostaşii Rumeliei se retrag. Creştinii cred că au învins şi se reped înainte fără a vedea cum sînt înconjuraţi pe flancuri. În zadar Tomori răcnea la ei să nu mai înainteze. Soliman, strategul Magnific, îşi pregătea capcana. Ienicerii, mîndria Imperiului şi elita armiei musulmane intră în scenă. Luaţi de mici, aceştia erau antrenaţi de la vîrsta de cinci ani. Luptă corp la corp, toate tipurile de arme mînuite cu o măiestrie ce transforma războiul în artă. Soldatul ideal al Evului Mediu. Ienicerii contraatacă în flancul stîng în timp ce oamenii lui Tomori ajung în faţa unei păduri de suliţe îndreptate spre ei. Tunurile sultanului încep să tragă nimicind ultimele rămăşiţe ale oastei ungare. În faţă moarte, în stînga moarte, în dreapta moarte iar în spate moarte. Nu mai aveau decît un singur lucru de făcut: să părăsească cu demnitate această lume a deşertăciunilor.

Regele e mort!
 

     Ludovic îmbrăcat în armura sa de fier care-i devenise mai mult mormînt decît izbăvire încalecă pe cal şi fuge sub acoperirea întunericului. Ajunge lîngă Csele şi este aruncat de pe cal într-o ambuscadă. Ungaria jeleşte iar Crucea lui Hristos este din nou însîngerată. Mîndrul Regat al lui Ştefan este pierdut. Totul este pierdut. ,,Bate-voi păstorul şi turma se va risipi“ scrie în Scriptură.

Ultima jertfă
 

     Două mii de prizonieri stau îngenuncheaţi pe Cîmpia de la Mohacs. Tobele padişahului băteau ritmul morţii. Printre ei nume mari şi alese de conţi, căpitani şi viteji. Soliman trece printre ei. ,,Sînteţi viteji toţi, mi-ar fi plăcut să vă am în oastea mea dar nu am ce vă face. V-aţi făcut datoria şi Allah vă aşteaptă în Rai unde este desfătarea. Nu pot să vă cruţ deşi aş vrea dar vreau să transmit Europei ce păţesc cei care sînt împotriva mea. Eu sînt Soliman cel Măreţ“ le spune Magnificul. Tomori Pall îşi examinează conştiinţa iar în mîinile însîngerate îşi ţine rozariul primit cadou chiar de la Sfîntul Părinte. Gîdele turc îl cheamă şi-i arată butucul. Prinţul lui Hristos, viteazul Tomori, căpitan de Făgăraş şi episcop al Bisericii Universale îşi pune capul acolo. Se gîndeşte la Toma Apostolul străpuns de săgeţi prin Indiile îndepărtate, la Pavel decapitat de sabie şi Petru corifeul răstignit cu capul în jos. Vede cum cerul se deschide şi de acolo cele două mirese moarte înainte să ajungă la Altar îi fac semn cu mîna chemîndu-l. Întreaga viaţă îi trece prin faţa ochilor ca într-o oglindă. Lovitura nu a fost dureroasă pentru că Soliman le-a dat poruncă arapilor ca ostaşii să nu sufere chinuri altfel vor ajunge ei în locul lor. Capul i se desprinse de trup privindu-şi mîna cu care a apărat creştinătatea încleştată pe Sfîntul Rozar. Mai apucă să-şi mişte buzele şoptind în latină: ,,Ave Maria, Gratia Plena...“

Sfîrşit de capitol
 

     După data de 30 august corpul principal al armatei turce înaintează spre Buda. În data de 11 septembrie 1526 turcii intră în oraşul de reşedinţă al regilor maghiari. Regina şi curtea maghiară se refugiază la Pozsony. În data de 14 septembrie oraşul este incendiat. La 21 septembrie 1526 sultanul Soliman ordonă retragerea trupelor otomane pentru că se apropia iarna. Bătălia de la Mohacs a marcat sfîrşitul Regatului Ungar ca teritoriu unificat. Boemia va intra în stăpînirea Austriei care va domina şi treimea vestică precum şi unele părţi din Croaţia. Transilvania rămîne principat semi-independent. De fapt magnaţii unguri din Ardeal s-au bucurat mai mult de suzeranitatea otomană decît să intre în Imperiul Habsburgic întrucît erau ca şi independenţi. Nordul Ungariei rămîne independent pînă în anul 1596 cînd cade oraşul Eger, timp în care pe teritoriul Ungariei vor fi cantonate trei corpuri de oaste creştină. În anul 1541 oraşul Buda (Budapesta actuală) este cucerit definitiv de turci, Ungaria va fi transformată în paşalîc. Soliman cel Măreţ se stinge din viaţă în cortul său de campanie în timpul bătăliei de la Szigetvar din anul 1566. Avea şaptezeci de ani. A murit ca un adevărat războinic. Oficialii turci trec cu tăcere moartea sa pînă ce trupul neînsufleţit va ajunge la Istanbul. La tron urmează fiul său, nevrednicul Selim cel Beţiv conceput cu rusoaica Roxelana, cadîna preferată a sultanului care va ajunge soţie oficială. Ibrahim este făcut Paşă pentru că se afla în graţiile Roxelanei dar va fi decapitat tot în urma uneltirilor acesteia după ce refuză să o mai asculte.

Tomori Pall, eroul din Făgăraş
 

     Nu se ştiu foarte multe lucruri despre Tomori Pall cel care între anii 1505-1514 a fost căpitanul Cetăţii Făgăraşului. Din păcate istoriografia românească a fost refractară de multe ori în ceea ce priveşte unele figuri care nu se încadrau în spaţiul mioritic şi istoria de circ convenabilă tuturor regimurilor politice. Nici Tomori Pall nu face excepţie uitîndu-se că a fost o figură marcantă a istoriei universale fiind principalul comandant al oştirii creştine în lupta de la Mohacs. Nu s-a păstrat posterităţii portretul său, cel puţin în România. Deşi Muzeul Ţării Făgăraşului păstrează multe portrete ale conteselor maghiare şi ale unor oameni de vază totuşi cel al lui Tomori Pall nu se găseşte aici. Conform datelor istorice Tomori Pall s-a născut în anul 1475 deşi nici aceste date nu sînt foarte certe. Ştim cu siguranţă că s-a născut într-o familie nobilă din Comitatul Abauj. El a reuşit pe căi diplomatice să oprească o răscoală a secuilor în anul 1506 împăcînd părţile beligerante. El a vrut să se căsătorească de două ori dar ambele alese îi mor înainte să ajungă cu ele la altar văzînd în acest lucru un semn al proniei divine. În anul 1520 se călugăreşte şi intră în Ordinul călugărilor franciscani la Esztergom (Strigoniu) În anul 1521 părăseşte mănăstirea pentru a deveni Arhiepiscop de Kalocsa în Ungaria, eveniment ce va avea loc la data de 4 februarie 1523. În anul 1523 împreună cu Syapolyai Gyorggyel reuşesc să-l învingă pe Ferhat Paşa, unul dintre oamenii de încredere ai lui Soliman Magnificul, în apropiere de Caraş-Severin. După această victorie Tomori Pall organizează paza graniţelor ţării. În timpul bătăliei de la Mohacs din data de 29 august 1526 a comandat oastea creştină. A fost unul dintre cei 2000 de prizonieri executaţi a doua zi după bătălie din ordinul lui Soliman.
    Mulţumim pentru aceste informaţii Elenei Băjenariu directoarea Muteului ,,Valeriu Literat“ şi d-lui Palko, diacon în cadrul parohiei romano-catolice din Făgăraş. Şeicul Kemal Pashazade a notat: „Cel mai abil şi cel mai curajos dintre duşmani a fost comandantul decrepitului şi mizerabilului rege, Paul Tomori, lider de renume în această ţară şi comandant în bătălie. Era ca un ciocan de fier, cu cît primea mai multe lovituri cu atît mai tare devenea. Dacă ar fi fost lovit de moarte ca un cîine turbat, ar fi reînviat. Cînd a lansat atacul, ca o inundaţie pe Nil, ca un elefant furios, chiar şi tigrii şi leii s-ar fi dat deoparte“.

Turnul Tomori din Făgăraş
 

    Pall Tomori a fost nu doar un călugăr în sutană. Între 1507-1520, a fost castelan al Cetăţii Făgăraşului. Mai ştim despre Tomori că a fost şi guvernator al mănăstirii benedictine din Cluj, după care, în anul 1520, a făcut legămînt de sărăcie, intrînd în rîndurile franciscanilor. Însă pînă să treacă în rîndul feţelor bisericeşti, nu s-a purtat creştineşte cu făgărăşenii. Izvoarele istorice amintesc de tratamentul şovin, discriminatoriu pe care-l recomanda saşilor în raporturile juridice cu românii. Se pare că Tomori a avut şi un frate la Făgăraş. În 1528, Cetatea Făgăraşului se afla în grija lui Nicolae (Miklos) Tomori, fost guvernator al Cetăţii Poienari, între 1524 şi 1526. După Nicolae, a urmat fiul acestuia, Laurenţiu. Paul Tomori, castelan de Făgăraş, deşi nu e cunoscut publicului larg, a rămas în istoria cetăţii şi e pomenit şi azi. Cel mai impozant dintre cele patru turnuri ale Cetăţii Făgăraş îi poartă numele. E o construcţie făcută cu simţ de răspundere. Grosimea zidurilor este de 2,5 metri. La început, deasupra era o platformă de luptă, astăzi este acoperiş. Pe faţada de Est, găsim anul în care a fost renovat: 1824. Nobilul transilvănean Tomori a rămas în istorie ca un simbol al luptei contra otomanilor, iar în istoria Ungariei, ca un reper nostalgic. Aceasta deoarece anul 1526 este considerat unul nefast, o traumă naţională, care s-a sfîrşit cu desfiinţarea regatului ungar. În schimb, Transilvania a devenit cu acest prilej principat autonom, sub suzeranitatea Porţii.  ( Ştefan Botoran )

Tomori atacat de boierul Bali
 

     Bătălia de la Mohacs a rămas în istorie pentru rapiditatea cu care turcii au obţinut victoria contra armatei ungare. Deşi legenda spune că totul a durat doar două ore, istoricii au calculat durata la 4 ore. Suleyman Magnificul a atacat cu peste 100.000 de oameni şi voia cu orice preţ să cucerească Ungaria, ultimul obstacol înainte de a supune Austria. Armata ungară era împărţită în trei unităţi principale: corpul din Transilvania, sub comanda lui János Zápolya, care păzea trecătorile din Carpaţi, armata principală, condusă de nobilul făgărăşean Tomori, şi un corp mai mic, de circa 5.000 de oameni, comandat de contele croat Cristofor Frankopan.
     Transilvănenii nu au fost de la început pe cîmpul de bătălie pentru simplul motiv că Suleyman a ales un traseu prin Belgrad. Oştenii lui Tomori au atacat şi au împrăştiat armata otomană. Platoşa sultanului a fost străpunsă de o săgeată. Începutul părea promiţător pentru unguri şi poate că ar fi obţinut victoria finală dacă regele l-ar fi ascultat pe Tomori. El şi-a condus cavalerii în luptă atît de iscusit încît a pătruns cu uşurinţă primele linii ale inamicului aflat sub comanda lui Bali Bey. Regele, un tînăr nechibzuit de numai 20 de ani, încîntat de mica victorie, a ţinut să preia conducerea. Turcii i-au ucis gărzile de corp şi Ludovic a reuşit să scape cu greu. Tomori era cel mai bine informat, deoarece avea spioni şi dezertori care i-au raportat încă înainte să apară turcii pe cîmpul de luptă. Însă, în momentul cînd Tomori se pregătea de un al doilea atac, decisiv, speriat, regele a ordonat retragerea. A fost o greşeală fatală cauzată de neînţelegerile dintre rege şi Tomori.

Serialul a schimbat adevărul
 

     Consemnările istorice dau date diferite. Dintre cei 25.000 de unguri, au pierit 28 de ofiţeri, 7 preoţi, 500 de nobili, 10.000 de infanterişti şi 4.000 de cavaleri. Şi turcii au avut pierderi, mai ales din bătălia cu Tomori: 15.000 de morţi. 2.000 de unguri au căzut prizonieri şi au fost decapitaţi. Capetele lui Tomori şi ale altor comandanţi au fost înfipte în ţepe şi purtate prin tabăra otomanilor. Izvoarele spun că aproape 50.000 de morţi au fost îngropaţi la 1 septembrie la Mohacs. Pînă în prezent, doar aproximativ 600-800 de trupuri au fost descoperite, în imediata apropiere a localităţii Satorhely, la 4-5 kilometri de cîmpul de luptă. Serialul atît de îndrăgit de români, şi nu numai, ne prezintă un alt Tomori. Mai tînăr decît regele Ludovic. Un mercenar care, înainte de începerea luptelor, îl atacă pe Suleyman în pădure. În ambuscadă, îl străpunge cu o săgeată, dar e prins de boierul Bali, aflat din întîmplare prin zonă. Bali îi taie capul şi-l trimite regelui ungur. Şi numărul victimelor otomane e modificat, de la cîteva zeci de mii, se ajunge la numai o mie de turci morţi. O altă inadvertenţă e prezentă şi în descrierea planului de luptă, propus de Ibrahim: Bali şi armata lui nu ar fi fost învinşi de unguri, ci au ales ei să se retragă, simulînd capitularea. Realitatea a fost alta. Tomori l-a pus pe fugă.

Povestea de film a Magnificului
 

     Suleyman Magnificul sau Soliman I (27 aprilie sau 6 noiembrie 1494-5/6 septembrie 1566) a fost al zecelea sultan al Imperiului otoman, care avut o lungă domnie, între anii 1520-1566. I se mai spunea şi Legislatorul (Kanuni) pentru finalizarea sistemului de legi al Imperiului Otoman, legi dure care au fost în vigoare încă 300 de ani după moartea lui. La vîrsta de şapte ani, a studiat ştiinţă, istorie, literatură, teologie, şi tactici militare la Constantinopol. S-a împrietenit cu Ibrahim din Parga (azi, Albania), un sclav care a devenit unul dintre consilierii lui de încredere. După moartea tatălui său, Selim I, Suleyman a fost numit sultan. A fost cel mai puternic conducător din Europa secolului XVI. A cucerit pe rînd Belgrad-ul, Rhodos-ul, şi, după victoria de la Mohacs din 1526, o mare parte din teritoriul Regatului Ungar. A supus şi Bagdadul, Azerbaidjanul, Yemenul, Irakul, Egiptul şi Algeria, dar n-a reuşit niciodată să îngenuncheze Viena. Sub conducerea lui, Imperiul Otoman a intrat în epoca de aur a dezvoltării culturale. Suleyman a înfiinţat şi a finanţat sute de societăţi artistice, a atras artişti din teritoriile cucerite. Sultanul însuşi a fost un poet talentat, a scris în limba persană şi turcă sub pseudonimul Muhibbi. Unele din versurile lui au devenit proverbe turceşti. S-a îndrăgostit nebuneşte de o scalvă capturată în Crimeea, Roxelana (Alexandra sau Anastasia Lisowska), fiica unui preot ortodox ucrainean. La numai 15 ani, Roxelana sau Hurrem, după numele primit în harem după trecerea la religia islamică, a născut primul copil, Mehmet (1521). Acesta va muri la vîrsta de 22 de ani. Un an mai tîrziu i-a dăruit sultanului o fetiţă, pe Mihrimah, iar peste încă un an, l-a născut pe Abdullah, care nu a trăit decît doi ani. La vîrsta de 18 ani, Hurrem l-a adus pe lume pe Selim, iar peste doi ani, pe Bayazid. Avea 24 de ani cînd a încălcat tradiţia căsătorindu-se legal cu Suleyman. Peste trei ani, a mai născut un prinţ, Cihangir, care va muri la numai 20 de ani. Hurrem a devenit Sultana Mamă în anul 1534 (la 28 de ani). Mustafa, copilul lui Suleyman cu cadîna Mahidevran, a murit la vîrsta de 38 de ani, la ordinul tatălui său, care descoperise că a colaborat cu inamicul. Hurrem a murit la 52 de ani, nu înainte ca Selim al II-lea, fiul ei, să ajungă sultan. Acesta nu a avut talentul tatălui său. A fost poreclit „Cel beţiv“, iar domnia lui a iniţiat declinul imperiului. Pargali Paşa Ibrahim, prietenul din copilărie al sultanului, a fost promovat la gradul de mare vizir în 1523 şi comandant-şef al tuturor armatelor. Dar, după 13 ani în funcţie, sultanul a descoperit că Ibrahim nu-i mai era loial şi a hotărît, pe 15 martie 1536, să i se taie capul. Ajuns la bătrîneţe, sultanul a iniţiat o ultimă mare campanie militară pentru a-l supune pe Maximilian de Habsburg, care pretindea Ungaria otomană. La 1 mai 1566, sultanul în vîrstă de 71 de ani, a pornit la luptă, însoţit de marele vizir Sokollu Mehmet Paşa. A cucerit cetatea Szigetvar (azi, în Ungaria) după o lună de zile de lupte. La întoarcere, trecînd rîul Sava, Sokollu a hotărît să dezvăluie marele secret: sultanul încetase din viaţă în noaptea dintre 6 şi 7 septembrie, chiar înaintea atacului decisiv, deci cu 48 de zile în urmă. Timp în care trupul lui Suleyman a fost înfăşurat în aşternuturi îmbibate cu ulei parfumat şi aşezat în dreptul ferestrei cortului, ca să fie văzut de oşteni. Marele sultan a fost îngropat lîngă Roxelana, în apropierea moscheei ce îi poartă numele, Suleymaniye. Se pare că a suferit de cancer intestinal.

Sultanul a trecut prin Moldova
 

     În campaniile sale militare, Magnificul a păşit şi pe pămînt românesc. În perioada iulie-noiembrie 1538, a intrat pe la Babadag în drum spre Suceava, cu scopul de a-l prinde pe Petru Rareş. Domnitorul refuza să plătească tributul şi încheia tratative cu austriecii, deşi Moldova recunoscuse suzeranitatea Imperiului Otoman. După încheierea conflictului cu Persia, sultanul, abia sosit la Adrianopol (17 iulie 1538), a decretat „Războiul sfînt pentru Moldova“. Cunoscînd forţa domnului moldovean, a strîns o mare armată şi a asediat Hotinul. Petru Rareş a cerut ajutor de la polonezi şi de la unguri, dar n-a obţinut decît promisiuni. Astfel că, la 15 septembrie 1538, sultanul a intrat în Suceava. L-a înlocuit pe Rareş (autoexilat în Transilvania) cu Ştefan Lăcustă (1538-1540), primul domn al Moldovei numit direct de sultan. La Suceava, Suleyman a lăsat 500 de ieniceri, ca să-l supravegheze pe domn. La plecare, sultanul a luat tezaurul domnilor Moldovei, ascuns la Suceava, mirîndu-se cum „într-o ţară atît de mică un domnitor a putut aduna o aşa de mare comoară“, după cum scrie Florin Constantiniu în cartea „O istorie sinceră a poporului român“ citat de Monitorul Expres.

Odalisca Nigar era din Sulina
 

- În perioada domniei lui Suleyman, Ţările Române plăteau haraciu (tribut). Astfel, haraciul Moldovei a urcat de la 5.000 la 65.000 de galbeni, al Munteniei, de la 8.000 la 155.000, iar al Transilvaniei, de la 10.000, la 15.000, plus 12.000 de galbeni, în caz de război.
- Suleyman nu intervenea în alegerea domnilor, doar le confirma numirea. În 1566, legea sultanului arăta că, în Transilvania, „ţara va fi volnică şi liberă să-şi aleagă principe pe cine va voi“. Cel confirmat de Înalta Poartă primea de la Istanbul însemnele puterii: steagul, sceptrul, o sabie, o pălărie împodobită cu pene şi un cal cu întreg harnaşamentul.
- Odalisca Nigar, cea care se ocupa de haremul lui Suleyman, este prezentată în serial drept o femeie atît de frumoasă şi de inteligentă încît îi suceşte minţile marelui vizir Ibrahim. Calfa Nigar e româncă, a fost adusă la serai din Sulina. Adevărul istoric e greu de confirmat.
- Nicolae Iorga scria că „Aloisio Gritti, fiu bastard de doge, begogli, ajuns mare vameş turc, favorit al lui Soliman-cel-Măreţ şi în stare să uimească Ţarigradul cu luxul îmbrăcăminţii lui pe jumătate occidentale“ spera să obţină un post înalt în Imperiul Otoman, după ce va cădea Petru Rareş. Aşa că şi-a măritat fata cu nepotul lui Ştefan cel Mare, Ştefan Lăcustă.

Comments
Comentariu nou Cautare
r adu  - Istorie și semnificație la aproape 490 de ani   |06-12-2015 17:47:37
Ce de ani au trecut ! Mai sunt aproape 9 luni și vor fi 490 de ani de la aceea
bătălie. Poate trebuie amintită mai des istoria și semnificația bătăliei.
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Scriitorul Irvine Welsh vine în România

În ediţia tipărită

Chirii modice la ANL

 

     În acest an au primit locuinţe în blocurile ANL patru familii de făgărăşeni. Repartiţia a fost realizată în blocurile A, C, H şi J, în apartamente de 2 camere, iar chiriaşii s-au mutat încă din luna august. Dacă în urmă cu cîţiva ani numărul cererilor depuse în vederea obţinerii unei locuinţe ANL depăşea 1.000, astăzi mai sînt înregistrate doar 70 de solicitări. Tinerii din municipiu nu se mai bat pentru o locuinţă ANL, deşi chiriile sînt sfidător de mici faţă de cele practicate pe piaţa liberă. Dacă în ANL o chirie nu depăşeşte 50 euro/lună, pe piaţa liberă se cer şi 200 euro/lună, în condiţiile unui confort similar (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 
Taximetriştii, nemultumiţi de noile sensuri unice

 

     Începînd cu data de 16 octombrie 2017, Primăria Făgăraş aplică noi restricţii de circulaţie pe unele străzi din municipiu. Acestea au fost stabilite în urma unor dezbateri publice, iar Comisia de circulaţie a definitivat forma restricţiilor. Făgărăşenii care au aflat despre aceste noi modificări au păreri împărţite, unii laudă iniţiativa Primăriei Făgăraş, iar alţii nu sînt de acord cu modificările considerîndu-le inadecvate. (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1312 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

7.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 734
Număr afişări conţinut : 3871753

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare