Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Editoriale Simboluri pascale
Simboluri pascale

 

      Paştele este cea mai importantă sărbătoare creştină după Crăciun. Paştele se referă însă şi la anotimpul anului bisericesc numit Perioada Paştelui sau Anotimpul Paştelui care dura patruzeci de zile, din Înviere pînă la Inălţare. Prima săptămînă a Anotimpului Paştelui este denumită Săptămîna Paştelui sau Octava Paştelui. Acest mare praznic marchează de asemenea şi sfarşitul Postului Mare, o perioadă de rugăciune şi penitenţă. Sărbătoarea Paştelui păstrează o serie de tradiţii şi obiceiuri care diferă de la regiune la regiune.

Crucea
 

     Crucea este unul din cele mai vechi şi răspîndite simboluri ale umanităţii, fiind asociat cu divinitatea încă de la aparitia primelor civilizatii istorice. Aceasta a fost declarată simbol al creştinătăţii în anul 325 d.Hr. de către impăratul Constantin, în cadrul Consiliul de la Niceea. Mîntuitorul a restabilit echilibrul între Divinitate şi oameni prin jertfa sa pe cruce, a luat asupra sa toate nelegiuirile noastre, astfel că crucea reprezintă simbolul mîntuirii fiinţei umane şi dovada nemărginitei iubirii lui Dumnezeu pentru creaţia sa.

Lumînarea de Inviere
 

     In noaptea de Inviere fiecare credincios poartă în mînă o lumînare, pe care o va aprinde din lumina adusă de preot de pe masa Sfîntului Altar. Această lumînare este simbolul Invierii, al biruinţei vieţii asupra morţii şi a luminii lui Hristos asupra întunericului păcatului.

 


Oul pictat
 

 

     Este unul din cele mai vechi simboluri pascale din lume. Forma sa ovală înglobează picătura de ploaie şi seminţele, două elemente dătătoare de viatţă. Oul reprezinta viaţa şi reînnoirea naturii, cu atît mai mult cu cît păsările îşi depun ouăle în această perioadă, importanţa sa fiind amplificată de faptul că popoare precum perşii sau egiptenii au credinţa că viaţa a început de la un ou. In antichitate, în Roma, China şi Grecia, ouăle se dăruiau ca şi cadouri de primăvară, iar în Evul Mediu membrii familiei regale dăruiau ouă învelite în foi de aur. Obiceiul vopsirii ouălor este practicat în Europa şi Asia, dar spre deosebire de alte regiuni, unde obiceiul chiar a dispărut, la noi a ajuns a fi o adevarată artă prin tehnica, materialele şi simbolistica folosite. Ouale simbolizează mormîntul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la învierea sa din morţi. De aceea, cînd sparg ouale prin ciocnire, dar şi cînd se salută creştinii îşi spun: "Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat!". Culoarea roşie a ouălelor simbolizează sîngele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mîntuirea lumii. Se spune că persoanele care ciocnesc ouă se vor întîlni şi pe lumea cealaltă. In tradiţia populară de la noi, ouăle de Paşti sînt purtătoare de puteri miraculoase: vindecă boli, protejează animalele din gospodarie, te apără de rele.

Pasca
 

     Se coace numai o data pe an, de Sfintele Paşti. Ea are o formă rotundă, la mijloc o cruce şi este împodobită pe margini cu aluat impletit. Conform tradiţiei, cojile ouălor folosite la pregătirea acesteia să fie aruncate într-o apă curgătoare. Povestea spune că Iisus, umblînd cu Apostolii, a fost foarte bine primit de un om, care la plecare le-a dat şi pîine pentru drum, fără ca aceştia să bage de seamă. In timp ce mergeau, Apostolii l-au intrebat pe Iisus cînd cade Paştele, iar acesta le-a răspuns: "Cand veti găsi pîine de grîu în traistele voastre". De atunci femeile pregătesc pasca numai din faină curată de grîu, cernută printr-o sită deasă.

Mielul
 

     Il reprezintă pe Iisus Hristos care s-a jertfit pentru păcatele oamenilor şi a murit asemeni unui miel nevinovat. Cea mai veche rugăciune de binecuvîntare a mieilor a apărut în secolul VII d.Hr., într-o mănăstire din Italia, iar în următoarea perioadă obiceiul de a consuma miel la masa de Paşte a fost adoptat de către însuşi Papa.

Iepuraşul
 

     Acesta este un vechi simbol german care provine de pe vremea festivalurilor păgîne. El simbolizează fertilitatea, primăvara. Se spune că de Paşte iepuraşul este cel care aduce daruri.

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Caută in site ...

Adio, Majestate!

 

      România iubeşte monarhia. Ar fi concluzia la care ar ajunge orice persoană care deschide televizorul, ascultă radioul sau citeşte presa scrisă, pentru că mijloacele media abundă de articole despre regele Mihai şi monarhie. Dar dacă ne-am întoarce în urmă cu vreo două decenii, lucrurile n-ar sta chiar aşa. Regele Mihai a fost alungat din ţară de regimul post-decembrist condus de Iliescu şi Roman, aşa cum s-a întîmplat în 1947, pe vremea regimului bolşevic. Urmaşii acelor comunişti, pesediştii actuali, depun flori şi lumînări pentru monarhul României care a trecut la cele sfinte, iar pe bloguri postează mesaje de compasiune arătîndu-şi astfel nesimţirea.
     Fiind într-o vizită în Danemarca, am avut ocazia să trăiesc vizita familiei regale în oraşul în care am poposit vreme de o săptămînă. Au fost multe pregătiri, oficialităţile au fost băgate în priză cu mult timp înaintea vizitei. Localnicii erau preocupaţi să-şi întîlnească Regina, iar în ziua sosirii familiei regale, locul era înţesat de lume. Oraşul nu avea mai mult de vreo 20.000 de locuitori, dar atunci numărul celor prezenţi era şi de cinci ori mai mare. Era puhoi de lume. Eu nu mai văzusem atîta agitaţie şi oameni la un loc de pe vremea cînd Ceauşescu vizita vreo localitate. Pe cînd eram în anul I de facultate, era anunţată participarea preşedintelui ţării la deschiderea anului universitar, la Cluj. Cîtă zarvă, eram forţaţi să ieşim, să-l aclamăm! Pe noi, bobocii, ne-au închis pe stadionul din Cluj ca pe nişte oi, pentru a vedea iubitul conducător cît de ovaţionat este de tineri. Ceva similar era şi în oraşul danez, la vizita Reginei. Deosebirea însă consta în faptul că acei cetăţeni au mers la întîlnirea cu Regina din plăcere, pe cînd noi eram forţaţi. Le zîmbeau feţele, plîngeau oamenii de emoţie.

Citește mai departe...

Vizitatori online

Avem 681 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

8.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 738
Număr afişări conţinut : 3960156

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare