Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Editoriale Urmele din palmă
Urmele din palmă

 

      Urma lăsată de mînuţele Antoniei în palma mea o resimt şi astăzi. Cu greu a dat drumul mîinii de care se agăţase sperînd la o salvare, la un ajutor care să-i îndepărteze senzaţia de foame care nu-i dăduse pace de cîteva zile. Parcă aud dialogul Antoniei cu o persoană imaginară, vocea acestui copil de şase ani maturizat înainte de vreme şi chinuit peste puterile lui de suportabilitate. Dialogul se transformase într-o rugă din care nici măcar Dumnezeu nu avea cum să refuze. Îi plîngeau ochii mari, rămaşi încremeniţi pe chipul frăţiorului ei mai mic care cerea o felie de pîine. Tristeţea din privirea fetiţei n-am mai văzut-o nicăieri pînă la Antonia. Are părinţi, le spune ,,tati" şi ,,mami" şi îi place cum sună aceste cuvinte. Foamea a determinat-o însă să spună că nu o mai iubeşte pe ,,mami" pentru că a lăsat-o cu stomacul gol şi i-a mai spus încă ceva, că nu o mai vrea. Gîndul îmi zboară fără să vreau la acei copii care au fost aduşi pe lume, fără voia lor şi au fost părăsiţi de cei care le-au dat viaţă. Doamne cîţi mai sînt! Nu pot fi numiţi părinţi indivizii care aduc chinuri unor suflete nevinovate. Sînt părinţi adevăraţi doar aceia care-i cresc şi le oferă ce au nevoie. Aşa cum este bunica Antoniei, o femeie bolnavă care s-a trezit pe cap cu trei copii mici şi cu obligaţia de a le purta de grijă. 

     Rămîn doar pe hîrtie paragrafe întregi ale legilor care impun protecţia unor astfel de suflete pentru că în realitate cei care ar trebuie să le aplice sînt, majoritatea, doar nişte inşi fără suflet şi fără Dumenzeu. Banii şi ajutoarele, protecţia legală, nu ajung pînă la cei care au nevoie. Se pierd pe drum, în conturile miniştrilor, directorilor, şefilor, şefuţilor şi funcţionăraşilor îmbuibaţi. Astfel, copiii rămîn la fel de flămînzi, aruncaţi în vîltoarea greutăţilor zilei, fără apărare şi fără ajutor. M-a impresionat numărul mare de persoane care au fost sensibilizate de povestea tristă a Antoniei şi a fraţilor ei. Le-au întins o mînă de ajutor, le-au dus mîncare, haine, medicamente, rechizite, bani. Pentru prima dată Antonia a zîmbit. Îşi văzuse ghizdănelul cu plastelină şi caiete, toate frumos colorate. A înţeles cu greu că este al ei pentru că nu primise de la nimeni niciodată nimic. 
     România s-a împărţit în două. Săracii şi bogaţii. Ultimii bat ţara şi mapamondul în lung şi-n lat fără să se gîndească vreo clipă la poveştile triste precum cea a Antoniei şi a altora ca ea. Nu-i interesează, nu sînt sensibilizaţi de poveşti. Mai degrabă se învoiesc la vreo legendă, care le-ar putea mări capitalul financiar sau electoral. Cînd am strîns mîna Antoniei, mi-au trecut prin minte evenimentele care se petreceau în acel moment pe o oarecare distanţă. Antonia răbda de foame la Victoria, iar pe masa din baraca în care locuieşte nu era nimic, nici măcar obişnuita prescure de la biserică. Răzbăteau pînă la baraca Antoniei manelele ce veneau de la nici 500 metri, din piaţa centrală a oraşului unde sute de oameni dansau, cîntau şi mîncau mici la sărbătoarea oraşului. Niciun chefliu nu se gîndea însă la Antonia. Mai încolo, la nici 20 km, americanii inaugurau, la Cincu, proiecte strategice de milioane de dolari. La alţi cîţiva kilometri, se înmormînta un ins făcut ţăndări de tren, iar mulţii apropiaţi îi jeleau aptitudinile oarecare. În direcţia opusă, la 300 de km, se derula cea mai rîvnită privatizare din ţară. Aleşii mai buni şi mai răi se ciorovăiau şi se sfădeau în termenii cei mai vulgari în faţa românilor sărăciţi. Îşi vindeau ce a mai rămas din România cîndva bogată. Pe o arenă edificată cu milioane multe de euro din banii românilor se juca un meci, iar tribunele pline urlau la fiecare mişcare a sportivilor. În mintea Antoniei toate acestea nu însemnau nimic. Plîngea şi rîdea după fiecare urmă lăsată de semenii ei, unii mai apropiaţi decît alţii. (Lucia Baki)

 

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Caută in site ...

Adio, Majestate!

 

      România iubeşte monarhia. Ar fi concluzia la care ar ajunge orice persoană care deschide televizorul, ascultă radioul sau citeşte presa scrisă, pentru că mijloacele media abundă de articole despre regele Mihai şi monarhie. Dar dacă ne-am întoarce în urmă cu vreo două decenii, lucrurile n-ar sta chiar aşa. Regele Mihai a fost alungat din ţară de regimul post-decembrist condus de Iliescu şi Roman, aşa cum s-a întîmplat în 1947, pe vremea regimului bolşevic. Urmaşii acelor comunişti, pesediştii actuali, depun flori şi lumînări pentru monarhul României care a trecut la cele sfinte, iar pe bloguri postează mesaje de compasiune arătîndu-şi astfel nesimţirea.
     Fiind într-o vizită în Danemarca, am avut ocazia să trăiesc vizita familiei regale în oraşul în care am poposit vreme de o săptămînă. Au fost multe pregătiri, oficialităţile au fost băgate în priză cu mult timp înaintea vizitei. Localnicii erau preocupaţi să-şi întîlnească Regina, iar în ziua sosirii familiei regale, locul era înţesat de lume. Oraşul nu avea mai mult de vreo 20.000 de locuitori, dar atunci numărul celor prezenţi era şi de cinci ori mai mare. Era puhoi de lume. Eu nu mai văzusem atîta agitaţie şi oameni la un loc de pe vremea cînd Ceauşescu vizita vreo localitate. Pe cînd eram în anul I de facultate, era anunţată participarea preşedintelui ţării la deschiderea anului universitar, la Cluj. Cîtă zarvă, eram forţaţi să ieşim, să-l aclamăm! Pe noi, bobocii, ne-au închis pe stadionul din Cluj ca pe nişte oi, pentru a vedea iubitul conducător cît de ovaţionat este de tineri. Ceva similar era şi în oraşul danez, la vizita Reginei. Deosebirea însă consta în faptul că acei cetăţeni au mers la întîlnirea cu Regina din plăcere, pe cînd noi eram forţaţi. Le zîmbeau feţele, plîngeau oamenii de emoţie.

Citește mai departe...

Vizitatori online

Avem 1690 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

7.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 738
Număr afişări conţinut : 3965819

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare