Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Făgăraşul vechi
Făgăraşul vechi Email
Luni, 02 Aprilie 2012 18:02

 

 

Tipografiile române din Făgăraş

     Tipografiile făgărăşene de la începutul veacului trecut au lăsat dovezi certe despre viaţa familiilor de făgărăşeni din toate păturile sociale şi de toate condiţiile. Acestea ne amintesc şi de vechile legătorii ale veacurilor trecute care funcţionau cu succes în satele făgărăşene, precum Grid, Lisa, Beclean, Făgăraş, Breaza, etc. Cea mai veche tipografie românească în Făgăraş a fost tipografia Constantin Pop înfiinţată în 1906. Date despre aceasta aflăm din Monografia Făgăraşului de la 1913 a preotului Nicolae Aron ,,Domnul Constantin Pop alăturea cu soţia doamna Ludovica născută Papfalvi a venit la Făgăraş din Braşov, unde a fost 15 ani factorul tipografiei A. Mureşianu la ,,Gazeta Transilvaniei". Din 1902 încoace (d-l Pop şi-a început cariera în 1872 în cel mai mare institut tipografic în Cluj), a venit aici şi a sprat ghiaţa întunerecului în Făgăraş şi ţinutul lui, licărind prima lumină dintr-o tipografie română, aşezată mai întîi în casele din piaţa mare a advocatului Dr. Ioan Şenchea, carele încă îşi are meritul, că a lăsat de s'a instalat această tipografie română în casele domniei sale, contribuind şi cu partea spirituală la redactarea celui dintîi jurnal românesc în Făgăraş intitulat ,,Ţara Oltului", al cărei redactor a fost învăţătorul român dr.-or. din Făgăraş Ioan Berescu". 
Tipografia Constantin Pop şi-a urmat activitatea strămutîmdu-se în casele comerciantului român din Făgăraş Ioan Peia, unde vreme de cinci ani s-a editat foaia socială culturală şi economică

 

,,Olteanul". ,, Domnul Constantin Pop, lucră numai cu ucenici români şi a edat pînă acum mai multe cărţi tipărite aici. Cu întocmire deosebită, s-a înfiinţat în Făgăraş a doua tipografie românescă, împreunată şi cu librărie a d-lui Jer. Preda, carele mai întâi în casele lui Herman şi-a deschis librăria în 1911, iară din 1912 şi tipografia în casele Domnului Costi Toma cu maşini şi material nou şi modern. Amintesc şi Compactoria română Ioan Haţegan din Făgăraş, începută încă prin anii 1898-1900 pe lîngă cea dintâi librărie română ,,Minerva" din Făgăraş, înfiinţată de intreprinzătorul în toate direcţiunile Iuliu Dan, protopop în companie cu Ioan Berescu, învăţător. Această compactorie de mult este încvartirată în casele Romanoaiei, azi ale institutului ,,Furnica".


Tipografia Haţiegan şi ziarul Oltul
 

     O altă tipografie românească din Făgăraş care a aparţinut lui Ion Haţieganu era amplasată chiar în Piaţa Mare din centrul tîrgului. În ziarul ,,Oltul" din data de 5 februarie 1920 se titra primul anunţ al acestei tipografii. ,,Legătoria de cărţi şi Tipografia ,,Română"- I. Haţiegan- Făgăraş, Piaţa Unirii. Era şi tipografia ziarului Oltul, oficios al judeţului Făgăraş din acei ani. Acest jurnal devine începînd cu data de 11 mai 1920, un ziar de propagandă pentru partidul lui Octavian Goga, Partidul Poporului. După cum am mai semnalat, Ion Haţegan a pornit de jos, dintr-o familie săracă din Sibiu. Băiat fiind lucra într-o prăvălie. Ani la rînd a muncit şi a reuşit să strîngă o avere destul de frumoasă care l-a ajutat să-şi cumpere o casă. Este imobilul în care astăzi funcţionează hotel Diana. Ajunsese Haţiegan ca în 1944 să aibă în Făgăraş vreo trei case. Una dintre care a transformat-o în librărie pe care a îngrijit-o şi a aprovizionat-o în stil de mare oraş, pe alta a transformat-o în papetărie. Tipografia lui era cea mai căutată la acea vreme. A avut un fiu care era elev la Liceul Radu Negru, dar care plecat pe front unde a fost ucis în luptele de la Cotul Donului. Pierderea copilului a fost pentru vestitul librar şi tipograf o adevărată dramă despre care vorbea tot oraşul. Pentru că era un burghez al Făgăraşului, comuniştii l-au ascuns în Penitenciarul Securităţii Braşov unde a şi decedat. O altă tipografie cu librărie funcţiona pe strada Regală la nr. 2. Aparţinea lui Ioan Lazăr. O frumoasă librărie deschisită aprovizionată cu bunuri şi jucării din Nurenberg se afla pe colţ cu cinematograful Transilvania şi era administrată de o săsoaică. O altă librărie axată mai mult pe jucării funcţiona în imobilul de lîngă casa Haupt, clădirea de lîngă actuala primărie. Aparţinea unei nemţoaice Fogel. Aceasta a avut o fată care a plecat în America unde a şi rămas şi care a dus peste occean specificul activităţii familiei, confecţionarea de păpuşi.

 

 


Primul ziar al Făgăraşului vechi
 

 

     Primul ziar editat în Făgăraş a fost ,,Ţara Oltului". Structura, editarea şi conţinutul acestuia nu difereau cu mult de cele din ziua de astăzi. Şi atunci se dorea scrierea de informaţii adevărate, se foloseau pseudonime, se protejau sursele, existau rubrici din toate domeniile de activitate, culturale, religioase, informaţii educative, ştiri, primărie, anunţuri de tot felul. Din Monografia Făgăraşului de la 1913 redăm un document referitor la conţinutul primul ziar făgărăşean. ,,P.T. Domnule! Făcînd toate pregătirile, ca cu Anul nou românesc să scoatem în Făgăraş foaia săptămînală sub numele ,,Ţara Oltului" pentru apărarea şi promovarea multelor interese publice româneşti ale poporaţiunei din comitatul Făgăraş şi împrejurime, ne luăm voie a Vă încunoştiinţa încă de acum şi pe D-voastră despre aceasta. Şi totodată, cunoscut fiindu-ne interesul ce-l purtaţi pentru promovarea afacerilor noastre publice româneşti, precum şi voinţa D-voastră de a lucra în această direcţiune. Vă rugăm să ne daţi voie a Vă număra şi pe D-voastră în şirul colaboratorilor, corespondenţilor şi informatorilor redacţiunei noastre. Programa şi principiile de cari suntem conduşi la redactarea foaiei ,,Ţara Oltului", le veţi afla din Prospectul ce-l vom publica în numărul prim ce va apare Joi 3/17 Ian. 1907. Pînă atunci însă, în speranţa că acceptaţi invitarea noastră, de a ne da preţiosul sprijin şi concurs la redactarea foaiei, ne permitem a Vă indica în trăsuri generale cam ce fel de material publicabil ne-aţi putea trimite: 1. Articole, comunicări, corespondenţe gata sau numai informaţiunui scurte şi adevărate despre toate lucrurile, acţiunile şi întîmplările ce se petrec în comuna D-voastră sau în comunele învecinate: despre afaceri bisericeşti, şcolare, comunale, economice, industriale, comerciale, silvanale, societare, sociale, despre ajutoare şi donaţiunui spre scopuri bisericeşti, şcolare şi culturale. Despre cazuri de bucurii şi supărări în familii fruntaşe. Despre producţiuni, petreceri şi examene. Despre licitaţiuni, exarândări, vânzări, cumpărări mai mari, publice şi particulare. Despre eventuale abusuri din partea ori căror oficii publice cu dovezile înscris referitoare. Despre nenorociri, bătăi, furturi, prevaricări mai mari, pedepse şi în fine despre totfelul de chestiuni care ating mai aproape viaţa publică întreagă a poporului nostru, a conducătorilor săi şi a instituţiunilor sale. Materialul trimis să va publica întotdeauna cu subscrierea Dvoastră dacă o doriţi, iar cînd doriţi să fie publicată sub pseudonim să va publica aşa, garantându-vă discreţiunea cu cea mai mare sfinţenie. II. Ne va fi binevenit şi material din literatura poporală, prelucrată gata ca poezii, poveşti, poezii originale precum culegeri de poveşti, snoave, poezii legende, colinde, gâcituri, etc. Materialul mi-l puteţi trimite pe adresa: Redacţia foaiei ,,Ţara Oltului" în Făgăraş cu poşta, prin curieri de ocaziune, s'au aducîndu-l în persoană. La redacţiunea noastră totdeauna sunţeţi binevăzuţi oaspeţi spre a ne putea înţelege în multe privinţe despre cauzele şi interesele poporului român. În general cerem adevărul în toate. Dr. Niculae Şerban, Dr. Ioan şenchea, Dr. Octavian Vasu"

Negustorii Făgăraşului vechi
 

     Comerţul român în Făgăraş era bine structurat şi dezvoltat şa începutul veacului trecut. În Piaţa mare a tîrgului toţi comercianţii erau români şi doar unul străin, in anume Lenghel. Amintim cîţiva dintre aceştia, Mihail Popescu, George Gollian şi George Aiser. După 1010 însă raportul dintre ei s-a schimbat, cei mai mulţi fiind străini şi doar cîteva firme române. Conform sursei citate ,,Cel mai fruntaş neguţător în Făgăraş, pînă în 1910 cînd a trecut la cele eterne a fost Ioan Peia. Acesta a reprezentat şi pe filiala ,,Concordiei" din Făgăraş societate de conzum în Sibiu, desfiinţată în 1899 cu pierdere. Un alt fruntaş, foarte bun neguţător în Făgăraş a fost Adrian Furcă, răposat în 1902. Azi figurează la loc de frunte firma ,,Agricola" proprietatea d-lor Turcu şi Urs, urmaşii lui Ioan Peia, cari vând în mare şi în mic, în casele frumos reparate, din nou edificate şi bine întocmite ale răposatului Peia- de cătră văduva Lucreţia Peia, căsătorită Bârsan dimpreună cu noul bărbat Gherghe Bârsan. Apoi firmele lui Ioan Grecu şi Nicolae Szilagyi, cari sunt în piaţa mare. Ioan Grecu îşi are casele propri cumpărate de la ,,Furnica". În anul acesta 1913 s'a deschis în Făgăraş şi o măcelărie română, condusă cu multă pricepere de măcelarul român Gheorghe Stinghe, venit din Braşov.

Breasla avocaţilor
 

     ,,Jurisprudenţa românească este frumos reprezentată în Făgăraş. Mai înainte, prin anii 1863-1885, în douăzecişi doi de ani, advocaţi români în Făgăraş erau numai unul-doi precum a fost Ioan Roman şi Ilariu Duvlea (puţin timp şi Aron Densuşian). De la 1885-1895 în zece ani în Făgăraş şi-au deschis cănţălării advocaţiale iară numai unul-doi advocaţi precum: Dr. Andreiu Micu şi Dr. Nicolae Motoc (puţin timp şi Ioan Grama). Dela 1895-1913 de optsprezece ani advocaţii români în Făgăraş s-au înmulţit la unsprezece şi anume: Dr. Andreiu Micu, Dr. Nicolae Şerban, Dr. Teodor Popescu, Dr. Ioan Turcu, Dr, Ioan Şerban, Dr. Teodor Popescu, Dr. Ioan Şenchea, Dr. Octavian Vasu, Dr. Camil Negrea, Dr. Liviu Pandrea, Dr. Dănilă Vasu, Dr. Victor Pralea, şi Dr. Iuliu Cârje. Aceşti 11 advocaţi români cu a lor prudenţă apără mult şi interesele bisericilor şi şcoalelor române din Făgăraş. Ba conduc şi sfătuiesc şi organismul celorlalte reuniuni şi societăţi române din Făgăraş. Preşedintele clubului naţional român din comitatul Făgăraşului încă e ales din advocaţii români făgărăşeni în persoana domnului Dr. Ioan Şenchea advocat, ba chiar deputatul dietal al cercului Făgăraş este ales acum tot din advocaţii români din Făgăraş în persoana domnului Dr. Nicolae Şerban care în mai multe perioade tot ca deputat dietal mai înainte a reprezentat cercul Arpaşului...(...). La 1861-1870 preşedintele tribunalului era Nicolae de Sustai şi asesori la tribunal au fost Iovian Stoica de Vişt din Viştea superioară, Samuilă Radu din Ohaba, Ioan Florea din Iaşi şi George Negrea din Pojorta, apoi procuror Alutan, vice-preşedinte Radu şi Ilariu Duvlea, judecători cerculai Teofil Frâncu şi Ion Grama şi director de cănţălărie Oniţ. Înainte de 1860 şi după 1872 sub absolutism şi sub regim, cînd membrii justiţiari au fost numiţi din cei de sus, numai Gheorghe Negrea singur a rămas denumit de subjude la tribunalul din Făgăraş, iară Niculae de Sustai asemenea numai singur a fost denumit de preşedinte d etribunal, dar nu la tribunalul din Făgăraş ci la cel din Sighişoara...(...). Ca vicepretore la 1870, apoi vicenotar li jurist absolut a fost Petru Pop din Şard, lîngă Alba Iulia, fiu de ţărani fruntaşi, evlavioşi şi cu dreptate" (Monografia Făgăraşului de Nicolae Aron).

Hotel Paris, reprezentativ pentru Făgăraş
 

     ,,Ospătăria românească este reprezentată prin hotelierul George Sorea (Hotel Paris) unde îşi au românii toate producţiunile şi toate întrunirile. Sorea este născut în Galaţi şi-şi are soţie din Preşmer, o femeie luterană foarte harnică, care se pricepe de minune în ale bucătăriei. Puţinii măestri români din Făgăraş au fost: Nicolae Modoiu, cojocar-bondar, Toma Vişia, covaciu (ferar), Iuliu Colcer, covaciu, Victor Poparad, covaciu, Zahiu Rohan, cojocar, Petru Reurean, măsar, Ioan Podgursky, măsar, Nicolae Burlea, croitor, Ioan Moldovan, bărbier, Ioan Tutoiu, brutar, Vladimir Vraciovici, croitor de dame, Virgil Ciora, rotar, Alexandru Moldovan, pantofar, Petru Pop, cismar, Frederic Zolter, rotar, Mihail Szabo, măsar, Ioan Colcer, rotar, Nistor Langa, croitor, Vasile Popa, rotar, Dragomir Marcu, croitor, şi Molinţ Lorenţ, tinichier“.

Floreni şi coroane
 

     ,,Azi sînt în curs banii de bronz de 1 filer şi de 2 fileri, din nichel de 10 şi 20 de fileri; de aramă de 1 crucer ce valorează 2 fileri; de argint de 1 coroană care valorează 100 de fileri: de argint de 1 floren vare are valoare de 2 coroane; de aur de 10 şi de 20 de coroane şi de un galben imperial cam de 11 coroane: banii de hîrtie de 5, 50, 10, 100 şi 1000 floreni bucata. Preţul mărfurilor se socotesc după floreni şi cruceri (1 fl. -100 cruceri). Costă: un hectolitru de grîu 5 fl, de secară 3 fl. de cucuruz 3 fl. 50 cr, de ovăz 2 fl. 40 cr. de crumpene bune 1 fl. mai slabe 60 cr. Carnea de vită 1kgr 40 cr, cea de râmător 40 cr, de viţăl 30 cr. şi cea de oaie 26 cr. Ouă se vînd acum 6 buc de 10 cr. Litra de vin vechiu de masă cu 50 cr, de cel nou cu 36 cr Dintre vitele prăsite de economii din comitatul acesta: o păreche de boi buni costă 250 floreni pînă la 350 floreni, o vacă de la 40-80 floreni, un cal pela 50-150 fl, un berbece 6 fl şi o oaie stearpă cam 4 fl şi 50 cr" (Monografia Făgăraşului, pr. Nicoale Aron)Va urma. (Lucia Baki)

Comments
Comentariu nou Cautare
zoltan máthé  - istoria Fagarasuklui   |10-04-2012 01:36:26
Stimata Doamna Sefredactoare ,
este foarte de laudata initiativa de a scrie
citesceva despre istoria Fagaras ( Fogaras, Fogarasch ) -ului , din pacate
faceti un amestec , la mamaliga se numeste talmos/balmos, intre citeva epoci
istorice distincte, binedefinite si detailate prin structura si administartie ,
deci Komitates Fogaras din imperiul Austro -Ungar pana la 1919 , Judetul Fagaras
intre cele 2 razboaie Mondiale si Fafgarasul Comunist de la citire 1945 , nu
ar fiii, deci mai bine zis necesar sa va incadrati in timpul Istoriei
sau
macar sa amintiti de ele, firul rosu nu este firul Ariadnei !!!
cu respect un
fost fagarasean Zoltán Máthé
PS
si ca sa ne intelegem despre cultura
Fagarasului astept de la Dvst-ra ,in ziarul pe care-l faceti f. bine o mica
istorie al Cladirii ( nu institutiei, cladirii !! ) in care se afla actualul (
nu din totdeauna ) al liceului Radu Negru, spor la documentie ......va stau la
dispozitie oriscind
Anonim   |22-07-2012 21:44:21
multumesc mult
ute schneider   |20-11-2012 01:47:25
AM CITIT DESPRE HOTELIERU ;GEORGE SOREA DIN FOGARAS;DOMNU SOREA ESTE STRABUNICUL
MEU;
EU SINT HFOARTE INTERSATA SA AFLU MAI MULT DESPRE GEORGE SOREA
BUNICA MEA
VICTORIA SOREA A MURIT SI NUMAI AM PE NIMENI CARE POT SA INTREB
MULTUMESC
UTE
SCHNEIDER
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Pastravul de Fagaras

pastrav.jpg

În ediţia tipărită

Chirii modice la ANL

 

     În acest an au primit locuinţe în blocurile ANL patru familii de făgărăşeni. Repartiţia a fost realizată în blocurile A, C, H şi J, în apartamente de 2 camere, iar chiriaşii s-au mutat încă din luna august. Dacă în urmă cu cîţiva ani numărul cererilor depuse în vederea obţinerii unei locuinţe ANL depăşea 1.000, astăzi mai sînt înregistrate doar 70 de solicitări. Tinerii din municipiu nu se mai bat pentru o locuinţă ANL, deşi chiriile sînt sfidător de mici faţă de cele practicate pe piaţa liberă. Dacă în ANL o chirie nu depăşeşte 50 euro/lună, pe piaţa liberă se cer şi 200 euro/lună, în condiţiile unui confort similar (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 
Taximetriştii, nemultumiţi de noile sensuri unice

 

     Începînd cu data de 16 octombrie 2017, Primăria Făgăraş aplică noi restricţii de circulaţie pe unele străzi din municipiu. Acestea au fost stabilite în urma unor dezbateri publice, iar Comisia de circulaţie a definitivat forma restricţiilor. Făgărăşenii care au aflat despre aceste noi modificări au păreri împărţite, unii laudă iniţiativa Primăriei Făgăraş, iar alţii nu sînt de acord cu modificările considerîndu-le inadecvate. (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1706 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

3.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 734
Număr afişări conţinut : 3866413

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare