Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Făgăraşul de altădată
Făgăraşul de altădată Email
Luni, 26 Martie 2012 18:22

 

 

Breslele şi băncile din Făgăraşul vechi

     Făgăraşul cu monumentele sale vechi româneşti, cu viaţa sa culturală, artistică, meşteşugărească şi comercială din veacurile trecute a atras, de-a lungul timpului, mulţi oameni de cultură, sociologi sau profesori pentru a le cerceta. În urma activităţilor acestora ne-au rămas nouă, generaţiilor de azi, însemnări, publicaţii şi chiar monografii referitoare la istoria Făgăraşului. Putem aminti aici Monografia Făgăraşului semnată de pr. Nicolae Aron din Galaţi tipărită la 1913, însemnările istoricului Nicolae Iorga, cărţile documentate şi semnate de Valeriu Literat, materialele deţinute de Muzeul Ţării Făgăraşului şi publicate, parte, în broşuri şi volume de carte. Deşi puţine la număr, le putem folosi ca dovezi istorice ale Făgăraşului de altădată din care să avem imaginea urbei anilor 1800-1948. Analizîndu-le putem susţine, şi pe bună dreptate, că Făgăraşul se evidenţia prin elitele sale, avocaţi, notari, medici, farmacişti, profesori, preoţi,

 

dar şi prin meseriaşii lui organizaţi în bresle statutare. Folosind aceste materiale, ziarele vremilor trecute, dar şi relatările vîrstnicilor din Ţara Făgăraşului, Monitorul de Făgăraş publică pentru cititorii săi de toate vîrstele, în serial, o prezentare jurnalistică a Făgăraşului vechi. În această ediţie ne-am oprit la Banca ,,Furnica", prima bancă românească din Făgăraş, şi la breasla tăbăcarilor denumită ,,Ţehiul timarilor".


Prima bancă românească din Făgăraş
 

     În Făgăraş s-a înfiinţat la 1883 prima bancă românească pe acţiuni şi a treia din Ungaria. La această societate independentă de tip bancar îi regăsim pe toţi oamenii de seamă ai Făgăraşului, avocaţi, dascăli, preoţi, funcţionari şi proprietari ai Făgăraşului. Regăsim în statutul de funcţionare şi în modul de organizare al acestei societăţi înfiinţate cu două veacuri înainte, paragrafe care i-au dat dreptul de a se implica şi în viaţa socială şi culturală a oraşului. Publicăm prezentarea făcută de conducerea băncii în faţa adunării generale la 25 de ani de activitate, în 1912, document cuprins în Monografia Făgăraşului semnată de pr. Nicolau Aron din Galaţi. ,,Institutul nostru s-a înfiinţat la anul 1883, la iniţiativa vrednicului bărbat de pe atunci d-l Ioan Roman, advocat în Făgăraş. Ioan Roman avea pe timpul acela agentura ,,Albina“ din Sibiu, pentru Făgăraş şi jur. În înţelegere cu fostul director al institutului ,,Albina" d-l Visarion Roman, a transformat agentura ,,Albinei“ în o bancă independentă, cu un capital social de florini 30.000, împărţit în 300 acţii a 100 de florini, dintre cari ,,Albina“ a preluat una a treia parte din acţii. Prima direcţiune a fost compusă din următorii membrii: Ioan Roman preşedinte, Visarion Roman, Ilariu Duvlea, Alexandru Micu, Iuliu Dan, Basiliu Stanciu şi Demetriu Chişereanu. Primul contabil a fost ales domnul Augustin Cepes, care după o activitate de 2 ani a decedat. În locul lui s-a ales actualul nostru contabil domnul Ioan Dejenariu, care în timp de 23 de ani prin muncă neobosită, punctualitate şi corectitate în lucrările sale a ştiut să-şi cîştige deplina încredere a direcţiunei, cît şi a întreg publicului de afaceri. Statutele societăţii au fost înregistrate în registrul firmelor la Tribunalul din Braşov, în 17 august 1883. În decursul celor 25 de ani, statutele societăţii au suferit numai mici schimbări neînsemnate. Prin adunarea generală extraordinară din 28 octomvrie 1903, s-a adaogat la ele un paragraf nou, prin care s-a statorit drepturile, datorinţele şi cercul de activitate al directorului executiv. Institutul şi-a început activitatea la 1883, în condiţiuni şi împrejurări foarte modeste. În decursul timpului, operaţiunile institutului au crescut an de an şi după 25 de ani de activitate, activa societăţii a ajuns la suma de C. 1815.696,73. Venitul brut la C. 123.272,51, iar venitul curat la C. 25.815,02. (...) Institutul nostru încă dela anul 1888 a votat an de an sume însemnate şi pentru scopuri culturale şi binefacere. Cu totul s-a distribuit însemnata sumă de Cor. 26.351,18 dintre cari C. 24.400 s-a folosit în părţi egale la susţinerea şcoalelor elementare române gr.-or. şi gr. -cat. din Făgăraş. Ca oricare intreprindere comercială, aşa şi institutul nostru, în decursul celor 25 de ani de existenţă, nu a fost cruţat şi de pierderi materiale conziderabile, cari s-au amortizat rînd pe rînd, din fondul de garanţă creat anume pentru acoperirea pretenziunilor dubioase. Dar nu numai pierderi materiale a suferit institutul nostru ci şi criza cunoscută, din 1904 din care a eşit biruitor prin ajutorul dat de institutul ,,Albina“ din Sibiu, care ne-a pus repede la dispoziţie, tot capitalul necesar. Institutul nostru la înfiinţare a fost singurul institut românesc, în comitatul Făgăraşului şi al 3-lea după ,,Albina“ în Ungaria. Dela 1893 încoace s-a pus baza la înfiinţarea mai multor institute de bani, în comitatul nostru, cari se sporesc an de an în mod uimitor. Azi aproape fiecare comună mai mare din comitatul nostru îşi are banca ei, ba chiar şi cîte două. S-au înfiinţat institute de bani, în unele comune, unde nu era nici o necesitate de ele, încît au ajuns de să concurează unele pe altele. Cu totul sunt azi în comitatul nosztru 16 bănci române, ca societăţi pe acţii, cu un capital de C. 862.000 şi 3 Reuniuni sistem Raiffeisen. (...) Azi institutul ,,Furnica" are două filiale: Vaida-Recea şi Arpaşul-inferior. Filiala din Vaida-Recea a condus-o Maximilian Recean preot, răposat în anul acesta, Şofroniu Prună învăţător penzionat şi Ioan Petrişor învăţător penzionat. Filiala Arpaşul-inferior o conduc Dr. G. Moldovan medic, ca director, Trandafir Dragomir, preot, casiar şi Dumitru Vas, contabil. ,,Furnica" a conlucrat la înfiinţarea unui institut de bani şi în comuna Şinca-nouă, cu un capital de C. 30.000, din care ,,Furnica" a subscris a 3-a parte din capitalul social, adecă C. 10.000. (...) Direcţiunea institutului ,,Furnica" după timp şi ani a constat din următorii membrii: Ioan Roman, advocat, Visarion Roman, director ,,Albina", Parteniu Cozma, director ,,Albina", Ilariu Duvlea, advocat Făgăraş, Alexandru Micu, vicar Făgăraş, Iuliu Dan, protopop Făgăraş, Basiliu Stanciu, căpitan ces. reg. în penzie Viştea-inferioară, Demetriu Chişerean, preot Făgăraş, Basiliu Raţiu, vicar Făgăraş, Nicolae Cosgarea, căpitan ces. reg. în penzie Făgăraş, Maximilian Recean, preot Vaida-Recea, Ioan Turcu, protonotar Făgăraş, Iacob Macaveiu, vicar Făgăraş, dr. Teodor Popescu, advocat Făgăraş, Nicolau Garoiu, advocat Zărneşti, Alexandru Belle, vice-comite Făgăraş, dr. Andreiu Micu, advocat Făgăraş, Constantin Pop, funcţionar ,,Albina", Nicolae Borzea, protopop Făgăraş, dr. Liviu Lemeni, advocat Sibiu, Dominic Raţiu, revizor espert al Solidarităţei", Gherasim Grama, căpitan ces. reg. în penzie Râuşor. În comitetul de supraveghere, după un timp şi ani au funcţionat: Bucur Negrea, primpretore Făgăraş, Gregoriu Negrea, perceptor comit. Făgăraş, dr. Ştefan Popp Păcurariul, fizic comitarenz Făgăraş, Iosif Lissai, şef- contabil ,,Albina", Ioan Ghimbăşan, timar Făgăraş, dr. Ioan Şenchea, advocat Făgăraş, Gavrilă Cornea, preot Ileni, Moise Derlogea, funcţionar ,,Furnica", Nicolae Aron, preot Galaţi, Nicolae Clonţea, preot Beclean, Vicenţiu Grama, preot Râuşor, George Ghimbăşan, proprietar Făgăraş.

 

Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
 


     Contabilii la Furnica după timp şi ani au fost: Augustin Cepeş, 1883-1885, Ioan Dejenariu 1885-1913. Cel dintîiu director executiv al Furnicei este Mateiu C. Jiga dela 1905-1913. Cassarii institutului Furnica după timp şi ani au fost: Nicolae Cozgarea, Mateiu Bîrsan, Costi Toma, prorpietar Făgăraş. Jurisconzulţi (advocaţi) ai Furnicei au fost: dr. Nicolae Motoc, dr. Teodor Popescu şi dr. Niculae Şerban.
     Funcţionarii au fost: Basiliu Raţiu, învăţător penzionat Făgăraş, Moise Dârlogea, proprietar Calbor şi Ilarie Debău, particular Făgăraş.
     Institutul ,,Furnica" a fost şi un centru de luminare al tuturor românilor din jurul Făgăraşului, căci aci îşi are arhivul Despărţământul Asociaţiunei Făgăraş pentru literatura şi cultura poprului român şi aci îşi are arhivul şi societatea de diletanţi români ,,Progresul" din Făgăraş, şi aci se găsesc o mulţime de jurnale române abonate de institut, pe cari cu drag le împărţesc cei competenţi şi altora spre citire. Costi Toma mai înainte, iar în prezent Ilarie Debău, ca secretari şi bibliotecari ai ,,Progresului" şi ,,Asociaţiunei", au avut şi au sub îngrijire două dulapuri pline cu cărţi de cetit, puse în rînd bun şi legate, pe cari le împart cu revers doritorilor de cetit. Iar în vremea mai înainte institutul ,,Furnica" a pus la dispoziţie societăţei ,,Progresul" două odăi, în cari membrii activi învăţau în jurul unui pian al ,,Progresului" liturgia în patru voci şi diferite alte cântări, ba chiar şi probe de teatru, încălzindu-le şi luminîndu-le dela sine. Servitori ai institutului ,,Furnica" au fost: Nicolae Ilerean şi Nicolae Leţia.
     Institutul ,,Furnica" a avut pe Vălcică casele ei prorpii, lîngă biserica izraelită, unde mai înainte era spitalul civil al oraşului, pe cari le-au reparat frumos, şi pe cari le-au vândut bisericei izraelite, în cari azi se află oficiul pretorial al cercului Făgăraş, apoi casele din colţul pieţii mari, vis-a-vis de Hotel Mercur, cu apoteca română ,,Remus R. Romonţianul", azi dr. Kontesveler, şi cari au fost cumpărate de firma Ioan Grecu cu 75.000 cor, iară în schimb institutul ,,Furnica" în 22 Octomvrie 1911 a cumpărat casele din piaţa mică (casle advocatului Ioan Roman-casele Romanoaei Zinca Roman) dela Domnul dr. Laurenţiu Pop, advocat în Abrud cu 100.000 coroane, pe cari deşi renovate de vînzător (în 1910 pe cînd şedea în casă respectabila Doamnă Luiza Făgărăşan) acum din nou institutul ,,Furnica" le-a dărîmat în cele interne, şi le-a reparat durabil. În casele proprii din piaţa mică, institutul ,,Furnica" deja s-a instalat. Directorul executiv d-nul Mateiu C. Jiga cu familia, de prezent locueşte în aceste case româneşti.
     Cel mai mare sprijinitor, şi în caz de nevoie apărător al institutului ,,Furnica" a fost şi este ilustrul domn Parteniu Cozma, directorul executiv al ,,Albinei", care ca următor al urzitorului ,,Furnicei" Visarion Roman, poartă grije cu muşunoiul furnicar să nu-şi piardă proviantul adunat cu stăruinţă în aproape 30 de ani. Drept aceea, adunarea generală extraordinară din 1912 a şi pus temelia unui fond cultural de 1000 cor al Furnicei cu numele ,,Parteniu Cozma".

Tăbăcarii Făgăraşului
 

     S-a auzit pentru prima dată de breasla tăbăcarilor din Făgăraş pe la 1464. Făgăraşul a fost un tărg al breslelor, dovadă fiind şi denumirea străzilor care, unele s-au păstrat pînă astăzi. Avem strada Tăbăcarilor, Pălărierilor, Olarilor, etc. Dovezi ale existenţei acestora se găsesc şi la Muzeul Ţării Făgăraşului, dar şi la familiile descendente ale breslarilor. Bressla tăbăcarilor sau timarilor purta denumirea de ,,Ţehiul tăbăcarilor" care, conform documentelor, s-a înfiinţat la 1464. Datează de la 1906 o ,,tablă" în formă de inimă sculptată a tăbăcarilor care înfăţişa figurile merilor meşteri îmbrăcaţi în cojoace. A fost făcută de preşedintele ţehiului, Iosif Ciora, şi notarul Ioan Berescu şi predată la Bucureşti la Ministerul Agriculturei, Industriei, Comerţului şi Domeniilor. O dovadă a vechimii societăţii tăbăcarilor este o diplomă scrisă în limba latină pe piele de cîine de către George Rakoczy, principele Transilvaniei, la 1643, pe care a fost pus un sigiliu al ţehiului. Tot de atunci existau şi statutele (legile) breslei în limba maghiară care aveau 18 articole. Breasla era condusă de un preşedinte care avea puteri nelimitate asupra tuturor membrilor. Acesta putea aplica pentru tăbăcarii care încălcau statutul breslei pedepse în bani pînă la excludere din societate. De exemplu pentru întrebuinţarea uneltelor, pentru străjuitul şi conducerea morţilor la groapă, pentru facerea examenului unui ucenic taxa era cu 5 florini-25 florini, pentru pedeapsa furatului care era strict oprit era prevăzut datul afară din societate şi pentru însoţirea cu oameni de jos cu ţigani era pedeapsă de 6 floreni. Pentru afacerile interne ale timarilor se pedepsea cu 2,3, 6 florini. La 1733 este numit primul ţehmeşter mare Georgius Gorgonya şi cerdone, cel dintîi latomeşter Porcselya Ganya care aveau putere executivă de a aplica statutul breslei semnat de Rakoczy. Numirile purtau însemnele diplomei regelui Carol VI, împăratul germanilor, care-l numise principe în Transilvania pe Ioanes Bornemisza. Diploma era scrisă în limba latină şi în limba maghiară pe pergament, legată şi sigilată cu ceară roşie. Aceste două documente din 1643 şi 1733 reprezentau baza societăţii timarilor români din Făgăraş. Abia la 1805 societatea timarilor şi-a extins activitatea şi în alte comune, de pildă Beclean. Tăbăcarii de la Becleaa şi-au ales un cassar şi un comitet de meşteri propriu. Ioan Ludu a fost cassar şi avea 9 meşteri, toţi aveau şi drept de vot la societatea din Făgăraş. Dacă vroia să devină cineva meşter în cadrul ţehiului, trebuia să plătească 25 de florini, cam 50 de coroane, trecea printr-un examen practic la care lua parte preşedintele ţehiului şi cinci feciori numiţi sodali. Conform unei decizii a conducerii din 1822, noul meşter plătea o vadră de vin, 10 funţi de carne şi două pîini. Membrii care nu respectau legile statutului breslei care erau transmise fiecărui membru, era pedepsit cu amendă de 6 florini. Timarul care fura şi era descoperit era exclus din breaslă. O pedeapsă de 6 fl era prevăzută şi prezenţa lîngă breslari a ţiganilor sau a oamenilor de rînd cu o reputaţie proastă în societate.

Tăbăcarii au sprijinit şcolile din Făgăraş
 

     Această breaslă s-a implicat şi în viaţa Făgăraşului. Astfel începînd cu 1847 s-a strîns un fond bănesc destinat şcolilor din care să fie plătite salariile dascălilor. George Sentea a fost timarul care a impus ca fiecare nou meşter al societăţii să plătească la acest fond 100 fl. Amintim numele făgărăşenilor care au condus ţehiul timarilor, Nicolae Etves , Ioan Ciora. Vechile legi ale lui Rakoczy s-au păstrat şi aplicat pînă pe la 1884, după care s-au introdus noi prevederi în statutul ţehiului. Dar noutăţile n-au fost de bun augur pentru că au slăbit disciplina în societate. Urmarea a fost dizolvarea ţehiului în perioada 1888-1898 sub vicarul Basiliu Raţiu şi protopopul Iuliu Dan, averea ţehiului fiind predată bisericilor din Făgăraş. Au fost mari neînţelegeri între conducerea ţehiului şi bisericile din Făgăraş la predarea bunurilor acestuia, vicariul Basiliu Raţiu fiind cel care a impus ca ţehiul să-şi continue activitatea. Din veniturile ţehiului tăbăcarilor, cîte 1000 de coroane au primit ca donaţie cele două biserici din Făgăraş. Cea catolică a folosit banii pentru extinderea cimitirului astfel să deţină aceeaşi suprafaţă ca şi biserica ortodoxă, aceasta din urmă primind terenul de la Tomiţa Moldovan şi Gerorge Gavrilă Boeriu. Biserica ortodoxă a primit de la tăbăcari în contul celor 1000 de coroane un prapor din mătase grea, foarte mare. În anii 1850-1900, cimitirul era comun pentru toţi răposaţii români ortodocşi şi greco-catolici. Existau documente despre donaţia de teren pentru cimitirul bisericii ortodoxe de către Gerorge Boeriu. ,,Terenul era în hotarul Făgăraşului, vecin cu erariul, în mărime de 2 jugăre (838 mp) cu scopul să se exarândeze în folosul bisericei, şi din venitul pămîntului în tot anul să se facă parastas în ziua sfinţilor arhangheli, pentru care să se speseze 3 fl. şi să se pomenească părinţii donatorului: Gavrilă şi Maria, precum şi Gheorghe şi Eva după moarte“. Ţehiul timarilor români a mai donat şi bisericii ortodoxe din Galaţi un potir de argint aurit în valoare de 75 fl în anul 1854.

Cei mai mari meşteri tăbăcari ai Făgăraşului
 

     Conform Monografiei semnată de pr. Nicolae Aron, în perioada 1733-1850 au fost ţehmeşteri, latomeşteri, şi notari următorii făgărăşeni: Georgius Gorgonya (ţehmeşter mare în 1733), Porcselya Ganya (latomeşter în 1733), Gerorge Petraşcu (notar în 1822), Gerorge Stanciu (ţehmeşter mare în 1822), Niţă Sentea (ţehmeşter mic în 1822), Stanciu Comănariu (preşedinte 1740-1803), Nicolae Petraşcu (cassar 1740-1803), Axente Comanar (ţehmeşter mare în 1805), George Răurean Alexandru (cassar în 1805), Ioan Ludu (latomeşter în Beclean la 1805), George Roşca (preşedinte în 1806), Gerorge Roşca (ţehmeşter mic în anul 1805), Ioan Ghimbăşan (cassar în 1806), Toma Ganea (ţehmeşter mic în 1806), Mateiu Jiga (latomeşter în Beclean la 1806), Gerorge Şerbănuţ Râurean (ţehmeşter mare în 1807), Niţă Radu Mureşan (ţehmeşter mare în 1807), George Alexandru, 18012, David Cosma, 1813- latomeşter, iar în 1817-1818- ţehmeşter, Dinu Hobian, 1817, Ştefan Fogoroşi, 1818, Sentea Comănar, 1824, Antonie Brânzea, 1833, George Etvrş 1833, Constantin Ganea, 1868, Vasile Alulan, notar al ţehiului în 1850. După anul 1868 îi găsim la ţehiul timarilor pe George Ganea, Luca Anişor, Nicolae Etveş, Ioan Ciora, Constantin Hobian, Nicolae Pop Corodi, Ioan Ghimbăşan, Iosif Ciora, Ioan Beclerean, Laurean Hobian, Constantin Pop şi Ioan Aiser. Funcţionari la ţehi au fost Ferenczi, Rakocsy şi Zaidfriedt.

Actul de constituire al Ţehiului timarilor de la 1463
 

     Statutul ţehiului timarilor români din Făgăraş, de la 1643 de la Gheorghe Rakocsy era scris pe pergament, care purta un sigiliu în formă de scoică de 10 cm lăţime, de aramă peste care era turnată ceară galbenă. Pergamentul era legat cu şnur de culoare vânătă peste care a fost turnată cerneală roşie, iar deasupra imprimat sigiliul ţării. Era scris în limba latină şi în limba maghiară. Preotul Nicolau Aron din Galaţi a tradus pergamentul de la 1463 în limba română pe care apoi l-a publicat atît în limba maghiară, dar şi română în Monografia Făgăraşului al cărei autor este. ,,Ne-au fost nouă arătate şi prezentate în numele şi în persoanele aceloraşi tăbăcari, anume în persoana lui Iacob Timar alis Csizmadia, Luca Timar, Mihail Timar Transalpinul, Porculi Comşa de Bethlen, Ştefan Timar de Illyen, Coman Piro de Illyen, Kazan Copacseli, Cazakul Sebeşi, Iona Timar şi Mihail Marcsinai, în genere Tăbăcari din Făgăraş, anumite statute cuprinse în anumite capitole şi articole, acomodate statutului lor, pentru îndreptarea moravurilor, precum şi folosirea artei, meseriei lor revidate de unii din Officialii noştri mai de frunte, mediate şi unde a fost de lipsă, corectate şi emandate, în şirul celor de mai jos scrise. Ni s'a făcut cerere cu umilinţă, ca Noi să ratificăm, să recunoaştem, să primim aceste (statute) şi toate cele cuprinse în ele îndeosebi, să facem să se înşire şi înscrie cuvînt de cuvînt în hârtia noastră, am binevoit prea graţios a le confirma, pentru totdeauna ca avînd valoare, pentru aceiaşi Tăbăcari şi pentru toţi urmaşii lor, şi ca înşişi să se folosească de ele, să le ia folosul, să se bucure de ele în veci, în Frăţietatea sau Societatea Ţehiului lor, a le permite şi a face să li se permită am crezut, de cuviinţă. ( n.r. urmează articolelel statutului de la I la XVIII). Noi aşadară, premiţând Rugarea, oferită Nouă în modul amintit, ascultată cu blândeţe, şi admisă în chip favorabil, lăsând ca Articolele prescrise sau capetele Statutelor, din cuvânt în cuvânt să se introducă şi înscrie în scrisoarea noastră de faţă, precum şi toate, cele ce se ţin de acelea clauzule, particule şi puncte, pînă atunci- pînă cînd acelea esistă, emanează după regulă şi lege, şi câtă vreme prin puterea lor se ajută adevărul, le-am acceptat, le-am aprobat, le-am ratificat, şi pentru aceiaşi Iacob, Luca, Michail, Porculiu, Ludu, Marksin, Ştefan, Koman, Kazan, Kazakul, Iona şi Michail, Tăbăcari şi pentru toţi urmaşii lor, le-am confirmat graţios, ca pe unele ce au putere în veci şi voim, ca aceştia, pururea în timpurile ce vor urma, să se poată folosi de ele, să le ia hasna, şi să se poată bucura de ele. (...) Semnează Georgius Rakoczi, Ioannes Szalardy, vice-secretar.

Actul de la 1733 semnat de Carol Vi al Austriei
 

     Al doilea document al Reuniunii timarilor români din Făgăraş, datează de la 1733 semnat de Carol al VI-lea, este legat în table tari, de 36 cm înălţime şi de 26 cm lăţime, îmbrăcate în piele imperială cu 10 insigne şi un vultur purtînd coroana pe cap, de pergament foarte tare, piele de cîine albă, între care şi documentul scris caligrafic pe 8 foi prevăzut cu un sigiliu de ciară roşie turnat într-o cutie de lemn de 10 cm care se închide. ,,Noi Carol VI, din graţia lui Dumnezeu, ales împărat totdeauna August al Romanilor şi Rege al Germaniei Castellei, Legiunei, Arragoniei, al ambelor Sicilii, Ierusalimului, Ungariei, Bohemiei, Dalmaţiei, Croaţiei, Navareui, Granatei, Toletei, Valenţiei, Galiţiei, Murciei, Giennei, Algarbiei, Algeriei, Gibraltarului, Insulelor Canarice, precum şi al Indiilor şi al Insulelor, Uscatului şi Mării, Arhiducele Austriei, Ducele Burgundiei, Brabanţiei, Medilanului, Syriei, Carineti, Carniolei, Luxemburgului, Wurtembergului, Sileziei superioare şi inferioare, Athenei şi Neopatriei, Principele Transilvaniei şi al Svediei, Marchiz al imperiului roman cel sfînt, al Burgoviei, Moraviei, al Luzaţiei superioare şi inferioare, Comite al Habsburgului, Flandrei, Triolului, Barchinonei, Feretei, Kyburgului, Goriţei, Rossilionei, Ceritaniei, Langraf Alsaţiei, Marchiz Oristanului şi Comite al Gocceanului, Domnul Marchiei, Sclavonicei, al Portului Naonis, Biscaja, Molinus, Salinae, Tripolis şi Mechliniei. Încredinţăm spre aducere aminte, însemnînd în urmarea celor de faţă, ceea ce foloseşte tuturora: Că Stimaţii George Gorgonya, Maestru şi Porcselya Ganya, membru al Ţehiului Tăbăcarilor în oraşul nostru Făgăraş din districul cu acelaşi nume, şi în comitatul Albei Transilvaniei puternice şi avute, în numele lor şi al celorlaţi membrii ai aceluiaş Ţeh sau societăţi şi în persoană au cerut Maiestăţii noastre şi au presentat o oarecare Scrisoare Transumpţională cu sigiliul mănăstiresc autentic, al Conventului Fericitei Fecioarei Maria de Kolos-Monostor, confecţionată şi emanată deschis,...(...) cu autoritatea noastră Cesaro-regească Prea Înaltă o am ratificat, o am acceptat, aprobat, şi o am confirmat cu bunăvoinţa în favorul suprazişilor Maestru şi Membru al Ţehiului sau Societăţii Tăbăcarilor Făgărăşeni şi în favorul tuturor urmaşilor lor, ca avînd întotdeauana putere. (...) Datu-s-a în Cetatea noastră Viena Austriei, În ziua a treizecea a lunei Octomvrie. În Anul Domnului o miie şapte sute treizeci“. Semnează: Carolus. Va urma. (Lucia Baki)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Scriitorul Irvine Welsh vine în România

În ediţia tipărită

Monitorul de Făgăraş este singurul ziar fără influenţă politică

 

      În Ţara Făgăraşului mai mult decît în orice zonă a ţării, mass-media abundă. S-au scos ziare pe bandă rulantă, iar tv-urile sau radiourile se închid şi se deschid, îşi schimbă finanţatorul, unul după altul. Dacă lucrurile ar merge în linii normale, făgărăşenii ar trebui să fie cei mai bine informaţi români. Dar nu este aşa pentru că informaţiile care le sînt ,,servite” de această breaslă sînt greu credibile. Dacă am face o istorie a presei locale, lesne am constata că puţini ziarişti fac cinste acestei bresle. Şi asta pentru că majoritatea dintre ei s-au vîndut politicului pentru o brumă de bani sau mai grav pentru puţină atenţie din partea celor cu funcţii atunci cînd au fost măguliţi cu titulatura de ,,ziarişti”. Orice ziarist ar trebui să ştie că trăieşte zilnic între cei despre care scrie, doar că nu poate fi ca ei. Dacă am face comparaţie cu presa de la 1910 sau măcar cu cea interbelică, puţini sînt ziariştii de azi care ar putea ajunge la nivelul celor de atunci. Un singur exemplu am da, dr. Ioan Şenchea. Monitorul de Făgăraş, ziar editat după modelul ,,The Sun”, a rămas pînă astăzi, după 19 ani (17 octombrie 1998 ediţia cu numărul ZERO), în inimile cititorilor.(continuarea doar în ediţia tipărită)

 

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1823 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

9.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 728
Număr afişări conţinut : 3874361

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare