Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Făgărăşenii de altădată
Făgărăşenii de altădată Email
Luni, 27 Februarie 2012 18:11

 

 

      M-am aplecat cu emoţie şi cu oarecare sfială asupra unui album de fotografie, păstrat cu multă grijă vreme de două secole. Legat în piele, cu o emblemă specială, frumos lucrată, poate chiar într-un atelier al vreunui meşteşugar din acei ani ai Făgăraşului, cu marginile întărite de fire metalice brodate cu migala meşterului iscusit. A trecut prin ororile războaielor, a cotropirilor străine, a depăşit gulagul bolşevic, iar mai apoi a înfruntat persecuţia comunistă. De bună seamă că persoanele care l-au ascuns de rigorile nesăbuite ale vremii au făcut parte din lumea bună a Făgăraşului, din elita tîrgului de la poalele munţilor care au adăpostit şi apărat regiunea în care se vorbea limba românească. Albumul este o mărturie a sfîrşitului de secol XIX şi începutul secolului al XX-lea, o pagină de istorie a Făgăraşului. Între coperţile acestui album au fost aşezate cu iscusinţă acele fotografii care înfăţişează viaţa unor familii vechi făgărăşene. Ţinuta, veşmintele, înfăţişarea, ambientul, locaţiile, obiectele, bunurile celor imortalizaţi de fotografii zonei scot la iveală ceea ce reprezenta Făgăraşul. Un oraş intelectual, de calitate, un oraş aşezat în care fiecare îşi ştia locul. Reieşea însă şi bunul simţ, respectul pe care fiecare şi-l purta lui şi celor din jur. Impresionează, într-o fotografie, modul în care făgăgăşenii se salutau. ,,Am onoarea" însoţit de o fină aplecare a capului şi un zîmbet sincer. Nu mai găsim astfel de comportamente în ziua de astăzi care este dominată de ipocrizie, minciună, incompetenţă şi făţărnicie. Rareori mai întîlneşti o urmă a vechilor obiceiuri. Albumul cu 200 de ani vechime a fost păstrat de familia renumitului notar făgărăşean, Mariana Săbăduş. Şi parcă vrea să salveze însăşi fiinţa naţională aflată în pericol. 


Vocea străbunilor cuprinsă într-un serial
 

 

     Vom încerca un serial în Monitorul de Făgăraş prin care să titrăm, atît cît vom reuşi să probăm afirmaţiile cu documente scrise sau cu amintiri ale celor care le-au trăit, istoria veche a Făgăraşului, dar nu vom merge mai departe de anii 1800. Mulţi dintre contemporanii de astăzi duc mai departe numele vechilor familii de făgărăşeni, fără să ştie însă ce au reprezentat străbunii lor pentru Făgăraş. M-a surprins explicaţia doamnei notar Mariana Săbăduş, căreia i-am dat deplină dreptate, că de multe familii bune ale Făgăraşului s-a ales praful. Vom face referire şi la aceste aspecte pe parcursul serialului. Nume precum Toma, Drâmba, Pinţea, Grecu, Jiga,Şenchea, Cheşereanu, Cernea, Brumboiu, Haţieganu, Grama, Taflan, Lazăr, Boer, Bozdoc erau la începutul secolului XX recunoscute şi respectate în tîrgul Făgăraşului şi nu numai. Acestora li se alăturau familiile de saşi, evrei, unguri care şi-au găsit loc în Făgăraş şi au contribuit semnificativ la dezvoltarea urbei. Amintim Embacher, Iaroz, Smith, Baltes, Popp, Fogel, Hirshon, Laurici, Chima, Thierfield, Borschai, Schlatner, Wolf, Werner, Kovacs, Neuman, etc. Fiecare dintre ele şi-a lăsat o amprentă pozitivă asupra locului şi a scris o pagină din istoria Făgăraşului. Stau mărturie casele care poartă strădania şi iscusinţa muncii lor.

Făgăraşul istoric, distrus de actualii politicieni guralivi
 

     Se face vorbire de două decenii de Făgăraşul istoric, atît la nivelul autorităţilot locale sau judeţene, dar şi de către moştenitorii vechilor familii de făgărăşeni. S-a vehiculat la un moment dat chiar implementarea unui proiect de restaurare şi punere în valoare a centrului istoric al Făgăraşului. Dar s-a ales praful de toate aceste idei prntru că la nivelul anului 2012, nu ştim nimic despre marile familii şi locaţii făgărăşene. Dacă răsfoim monografiile creionate de istoricii sau de corifeii acelor vremi, în măsura în care le mai găsim, şi le îmbinăm cu poveştile ajunse la urechile noastre prin prin viu grai de la cei care le-au trăit, dar şi un raid prin arhiva ţinută la biblioteca locală cu presa vremii, reuşim să ne facem o imagine a Făgăraşului vechi. Cititorului i-ar mai fi de folos şi documentaţia depusă de fiecare moştenitor al vechilor familii la Primăria Făgăraş pentru redobîndirea proprietăţilor naţionalizate şi confiscate abuziv de comunişti după 1948. Dar din păcate astfel de dosare sînt strict secrete şi ascunse bine sub praful din birourile primăriei. Pe de o parte pentru că nu se vrea scoaterea la iveală a adevărului şi restituirea proprietăţilor către adevăraţii proprietari, iar pe de altă parte aceşti ani au fost şi sînt dominaţi de ignoranţa funcţionarilor publici şi a conducerii primăriei. Prin urmare, forma actuală a centrului Făgăraşului nu lasă să se întrevadă nimic din Piaţa Făgăraşului de altă dată, denumită succesiv, ,,Franz Iosef" sau ,,Unirii" sau ,,Piaţa Mare" unde se întîlneau deopotrivă moşierii, intelectualii, ţăranii, negustorii, saşii, evreii, ungurii, românii şi convieţuiau în bună înţelegere şi respect. De bună seamă că ar fi de bun augur un proiect prin care fiecare casă restaurată cu respectarea vechiului stil al tîrgului să poarte, in memorim, o placă din marmură cu numele celui care a edificat-o şi a administrat-o. Ignoranţa conducerii contemporane a oraşului coroborată cu dezinteresul faţă de istoria urbei a dus la distrugerea memoriei Făgăraşului. Fără să fim tributari trecutului sau să fim ampretaţi astfel, putem aduce exemple în sprijinul afirmaţiilor de mai sus. Distrugerea promenadei de la Cetate şi înlocuirea ei cu un kitsch, o pseudoartă care-ţi înfăţişează un tablou de proastă calitate nu respectă nici măcar pălăvrăgeala spusă în campaniile electorale referitoare la redarea istoriei oraşului. Frumoasa poveste a promenadei, atît de căutată de vechile familii de făgărăşeni, va fi redată în acest serial. Ştim cu toţii că salvarea Făgăraşului actual aflat pe toboganul decăderii nu poate veni decît din turism. Ne ajută Cetatea, castelul medieval, care rivalizează cu multe edificii europene prin vechime. Ne mai sprijină zecile de case declarate monumente istorice de Ministerul Culturii şi de care administraţia publică locală are obligaţia să se ocupe, să le întreţină, să le valorifice şi să le promoveze. Ne ajută istoria vechilor bresle care, aici mai mult ca oriunde, au funcţionat cu mult succes. Dar au trecut două decenii şi desprea toate acestea nu s-a spus nimic.

 

 

Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!

Povestea pendului Haupt
 

 

     O mărturie a unei vechi familii de făgărăşeni a stat peste un secol şi jumătate la vedere, chiar în sediul Primăriei Făgăraş. A ornat sediul primăriei comuniste şi mai apoi a celei postdecembriste. Nimeni n-a avut curiozitatea însă să afle povestea obiectului. O pedulă veche de peste două secole, dar care a sfidat timpul şi indica la secundă ora exactă. A fost folosită de-a lungul timpului pentru a da curs corectitudinii şi punctualităţii în afaceri a proprietarului Haupt, apoi pentru a marca la timpul programat pentru persecuţiile comuniste, ca mai apoi să indice delăsarea angajaţilor din administraţia publică. Moştenitorul femiliei Haupt, ulterior Bosînceanu, a încercat să redobîndească proprietăţiile vechiului negustor. Este vorba despre clădirea în care funcţionează, astăzi, Primăria Făgăraş. Aflat la casa familiei pentru a-şi cere drepturile a văzut pendula. De bună seamă că a recunoscut-o, iar memoria i-a fost întărită şi de înscrisul de pe dosul pendulei, ,,Haupt". Pentru că nu i-a fost retrocedată proprietatea pentru că n-a avut banii necesari acoperirii cheltuielilor privind retrocedarea, a cerut respectiva pendulă. ,,L-am sunat pe primar şi i-am explicat situaţia. După o discuţie în limitele bunului simţ, primarul a predat pendulul moştenitoarei" relatează notarul Mariana Săbăduş. Prin urmarea din averea familiei Haupt a rămas un pendul.

Grecul cu un triptic
 

    Un tînăr care n-avea mai mult de 20-23 de ani, îmbrăcat în straie naţionale, vînjos, dar nu timid a călcat pentru prima dată în Piaţa mare a Tîrgului Făgăraş. Avea o traistă dungată atîrnată transversal peste corp şi în ea un triptic religios. Părea un tînăr credincios şi cu bun simţ. Vorba lui cîntată, dar străină locului i-a făcut curioşi pe făgărăşenii meşteşugari din jurul pieţii. A dat de înţeles că-şi caută de lucru şi că ar accepta orice. Un cojocar l-a îndrăgit şi l-a găzduit pentru o vreme. Îndemînarea şi inteligenţa tînărului l-au fermecat pe cojocar şi l-a luat, în scurt timp, ca ucenic în atelierul său. În cîteva săptămîni a deprins bine meşteşugul cojocăritului şi a învăţat multe din slovele ardeleneşti. Era pe la 1823, nu mai departe. Localnicii l-au adoptat ca Nicolae Toma. Curajosul tînăr cu triptic venea tocmai din Grecia nordică, din regiunea Ioanina, de unde, la acea vreme, mulţi greci plecau pentru a căuta o viaţă mai îndestulătoare. Nicolae Toma s-a încadrat întrutotul ambientului făgărăşean de la sfîrşitul veacului al XIX-lea, de parcă ar fi fost un om al locului. A stat ucenic la cojocarul făgărşean mai mulţi ani timp în care a reuşit să strîngă şi ceva bani. Şi pentru că era întreprinzător şi cu o abilitate nativă în afaceri, Nicolae Toma şi-a pus în plan să-şi depăşească statutul de ucenic. Şi politeţea localnicilor care la acea vreme era la tot pasul, i-a fost de mare ajutor. Ajunsese Nicolae Toma să fie respectat pentru ceea ce era şi pentru ceea ce dobîndise în anii trăiţi printre făgărăşeni.

Nicoale Toma şi povestea unei familii de făgărăşeni
 

     S-a căsătorit cu Maria Cipu (Ţipu) cu care a avut două fiice, pe Lucreţia şi pe Aniţa. Responsabilităţile familiale au căzut însă doar pe umerii lui pentru că soţia lui a decedat la o vîrstă destul de tînără. Şi-a crescut şi educat de unul singur fetele pînă la vremea căsătoriei. Aniţa se mărită cu un ins respectat, un preot protopop de la Bucureşti şi se stabileşte acolo. Lucreţia cu educaţia aleasă pe care o primise îmbinată cu frumuseţea şi tinereţea ei, se căsătoreşte şi ea foarte bine. Un anume Emil Săvuleanu din Bucureşti care era administratorul moşiilor regale şi de bună seamă unul dintre oamenii de încredere ai regelui Carol I, întemeiază cu ea o frumoasă familie, stabilindu-se la Bucureşti. Nicolae Toma rămas singur la Făgăraş, dar cu mulţumirea pe care fiicele lui i-au adus-o, încearcă o a doua căsătorie. Cunoaşte familia renumitului pictor de icoane Pop de Galaţi pe care deseori îl vizita în atelierul lui de pictură din Galaţiul Făgăraşului. A fost atras şi de şcoala de pictură înfiinţată de Pop de Galaţi căruia i-a recunoscut întotdeauna meritele. Nu de puţine ori îşi găsea la renumitul iconar cele mai bune sfaturi. Aici o cunoaşte pe Elena, una dintre fiicele marelui iconar. La 1850 primeşte încuviinţarea iconarului de a se căsători cu fiica lui, Elena Pop de Galaţi cu care îşi întemeiază o nouă familie. Nicolae Toma, aflat la vîrsta maturităţii şi cu o oarecare avere strînsă, părăseşte cojocăritul şi se iniţiază în ale negustoriei. De fapt era o meserie la care visa încă de cînd plecase din ţara lui de origine. O casă numai a lui cu magazin în faţă aşa cum erau multe în Făgăraşul acelei vremi, era dorinţa lui. Cu banii strînşi îşi cumpără o casă chiar în centrul Făgăraşului. Era o casă mică cu două ferestre, cu un nuc mare la poartă şi cu o băncuţă. De multe ori, tînăr fiind şi străin, se aşeza pe băncuţa de sub nuc pentru a-şi face ordine în gînduri şi pentru a se odihni. Pentru Nicolae Toma n-a fost bucurie mai mare decît atunci cînd s-a văzut cu actul de vînzare-cumpărare în mînă şi care îi asigura o bună stabilitate şi o siguranţă pentru familia care tocmai o închegase. Susţinut de Elena Pop de Galaţi, încep construcţia casei pe amplasamentul cumpărat. Făcînd un arc peste timp, căsuţa cu nuc la poartă se afla pe terenul pe care astăzi se vede imobilul în care funcţionează biroul notarial al notarului Mariana Săbăduş, descendentă din familia lui Nicolae Toma. Aşa începe Nicolae Toma afacerea proprie în plin tîrg al Făgăraşului. Era prima familie de români care face o breşă în Piaţa Mare a Făgăraşului între băncile evreieşti, magazinele de saşi, de evrei şi unguri. La anul 1871 cînd s-a introdus pentru prima dată sistemul de carte funciară de la austrieci, proprietatea lui Nicolae şi a Elenei Toma era în fiinţă. A fost edificată aici o frumoasă construcţie cu parter, etaj şi pivniţe. Nicolae şi Elena Toma şi-au amenajat căminul la etaj, ca parterul să aibă destinaţia pentru comerţ. Construcţiilor li s-au ataşat, în timp, tot felul de anexe necesare activităţii lor care s-au prelungit cîteva sute de metri pe lungime. Pentru cititorul de astăzi, domeniul Nicolae Toma se întindea din strada Republicii pînă la Tropicana inclusiv, cu ieşire pe actuala stradă D-na Stanca, fostă strada Regală.

Nicolae Toma a trăit 100 de ani
 

     Nicolae şi Elena Toma au avut 12 copii, dar au ajuns la vîrsta maturităţii doar trei dintre ei. Cel mai mare Costi, apoi Victoria şi Ovidiu care la 18 ani se stinge din viaţă în urma unei convalescenţe dată de boala vremii, meningita, căreia nu i se descoperise tratamentul. Nicolae şi Elena Toma îşi educă cei doi copii şi îi trimite la şcoli înalte gîndindu-se la afacerea lor care prospera. Victoria ajunsă la vîrsta căsătoriei îşi intemeiază propria familie alături de avocatul Nicolae Bogdan din Vaşcău, cel care avea să devină martirul Adealului, ucis într-un mod bestial de către trupele lui Bella Kun. Costi Toma este trimis la studii în Ţara Românească, la Academia Comercială din Bucureşti pe care o absolvă cu laude şi merite în 1900. Urmează anii de practică tot la Bucureşti, la renumitele magazine ale pescăriei bucureştene,, Dunărea“, iar cu experienţa cîştigată revine acasă. La anul 1905 preia afacerea familiei sale pe care o dezvoltă şi mai mult. În acelaşi an, Nicolae Toma se stinge din viaţă, la frumoasa vîrstă de 100 de ani. Elena Pop de Galaţi- Toma mai trăieşte cinci ani după soţul ei şi la 1910 trece în lumea celor drepţi. ,,Ducea o viaţă spartană Nicolae Toma, poate astfel se explică longevitatea vîrstei lui. Făcea multă mişcare, activitate fizică, avea ordine şi severitate în alimentaţie. Figura lui este scrisă în Monografia Ţării Făgăraşului a preotului Aron" povesteşte notarul Mariana Săbăduş.

Breşa românească din Piaţa mare a Făgăraşului
 

     Făgăraşul de la acea vreme se evidenţia prin negustorii străini care ocupase centrul tîrgului. Băncile, magazinele, atelierele care erau de jur împrejurul Pieţei Mari aparţineu evreilor, saşilor, ungurilor. Românii erau stabiliţi la marginea oraşului, pe străzile lăturalnice. Dintre breslele făgărăşene niciuna n-a avut sediul în centru. Cînd Costi Toma a rămas să conducă prospera afacere a familiei, aceasta era cotată ca fiind una dintre cele mai apreciate din Făgăraş, fiind prima familie de români care ocupase un loc în centrul tîrgului. Şi poate singura care a depăşit graniţele Făgăraşului ajungînd în cele mai renumite case din Europa. Lui Costi Toma i-au fost de mare ajutor studiile şi experienţa deprinse la Bucureşti şi pe care le-a aplicat, cu succes, în afacerea familiei.

Furnizorul Curţii regale
 

     Dacă negoţul cu vin era principala activitate, Costi şi-a extins domeniul la îmbutelierea berii şi la distilarea fructelor. Din pivniţele casei Toma plecau cele mai fine vinuri transilvane îmbuteliate spre Viena, Paris şi oraşele din Transilvania. Pivniţele adăposteau butoaie şi de 1000 decalitri. La parterul casei Toma, cu vedere spre Piaţa Mare a tîrgului, a fost amenajat magazinul de vinuri. Pe o altă latură a casei a adus o linie de îmbuteliat bere, de provenienţă germană. Berea Czell era adusă de la Braşov şi era îmbuteliată la fabrica Toma după care pleca în toate colţurile ţării. Fabrica de bere era amplasată pe locul fostei fabricii Tropicana de care avem cunoştinţă noi, astăzi. Maşinile încărcate cu bere părăseau fabrica prin strada Regală. Prima reclamă din Piaţa Făgăraşului a fost amplasată pe casa Toma şi se referea la Berea Czell. Costi Toma avea legături de afaceri cu multe state din Europa şi Africa, unde a reuşit să-şi exporte produsele sau să importe materie primă. Conform presei vremii, Costi Toma reprezenta Făgăraşul la Viena, Paris, Bucureşti, etc. Legăturile externe l-au ajutat să îşi diversifice activitatea. A adus din Germania o distilărie de băuturi spirtoase pe care o montează pe o latură a casei sale. Astfel numărul angaţilor creşte şi mai mult. Produce cel mai renumit cognac al acelor timpuri din curmale. Calitatea băuturii îi atrage titulatura de ,,furnizor al Curţii regale". Despre prima maşină care a circulat în Făgăraş, marca Mecedes, despre producătorul salamului de Sibiu, despre tranzacţionarea Cetăţii Făgăraşului din vremea primarului Alexandru Comşia sau a edificării Băii Comunale din vremea primarului Poparadu, în ediţia viitoare. Va urma. (Lucia Baki)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Scriitorul Irvine Welsh vine în România

În ediţia tipărită

Chirii modice la ANL

 

     În acest an au primit locuinţe în blocurile ANL patru familii de făgărăşeni. Repartiţia a fost realizată în blocurile A, C, H şi J, în apartamente de 2 camere, iar chiriaşii s-au mutat încă din luna august. Dacă în urmă cu cîţiva ani numărul cererilor depuse în vederea obţinerii unei locuinţe ANL depăşea 1.000, astăzi mai sînt înregistrate doar 70 de solicitări. Tinerii din municipiu nu se mai bat pentru o locuinţă ANL, deşi chiriile sînt sfidător de mici faţă de cele practicate pe piaţa liberă. Dacă în ANL o chirie nu depăşeşte 50 euro/lună, pe piaţa liberă se cer şi 200 euro/lună, în condiţiile unui confort similar (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 
Taximetriştii, nemultumiţi de noile sensuri unice

 

     Începînd cu data de 16 octombrie 2017, Primăria Făgăraş aplică noi restricţii de circulaţie pe unele străzi din municipiu. Acestea au fost stabilite în urma unor dezbateri publice, iar Comisia de circulaţie a definitivat forma restricţiilor. Făgărăşenii care au aflat despre aceste noi modificări au păreri împărţite, unii laudă iniţiativa Primăriei Făgăraş, iar alţii nu sînt de acord cu modificările considerîndu-le inadecvate. (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1471 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

9.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 734
Număr afişări conţinut : 3873023

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare