Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Transfăgărăşan, drumul spre cer
Transfăgărăşan, drumul spre cer Email
Luni, 06 Februarie 2012 19:42

 

 

  Construcţia obiectivului a durat patru ani     ITA Făgăraş a participat la lucrările şoselei între anii 1972-1974    Oficial au fost declarate 40 de decese în timpul lucrărilor, dar victimele sînt mult mai multe după cum susţin făgărăşenii care s-au aflat la faţa locului    Preotul militar Gherasim Frăţilă a participat la primul parastas oficiat în memoria celor decedaţi la Transfăgărăşan, în 20 septembrie 2009

     Cine nu a auzit de Transfăgărăşanul, şoseaua şerpuită care străbate Masivul Făgăraş pe versantul nordic şi coboară lin pe versantul sudic, situat în Ţara Făgăraşului. Este cel mai senzaţional obierctiv turistic al României. O spun mai ales turiştii străini care au rămas impresionaţi de imaginea acestui obiectiv. Ceea ce nu se ştie încă despre Transfăgărăşan sînt informaţiile legate de sacrificiile şi cheltuielile aferente construcţiei. Sînt date care, şi astăzi, se ţin secrete undeva în arhiva Ministerului Armatei.

 Nici şefii de şantier de atunci, generali sau colonei, nu vor să povestească despre activitatea intensă din perioada 1970-1974 din Masiv şi refuză sistematic să divulge cel mai mic detaliu despre construcţia Transfăgărăşanului. Deşi este de neînţeles o astfel de abordare, la aproape patru decenii de la inaugurarea obiectivului, nu se poate face nimic în privinţa transparenţei acestor informaţii. Transfăgărăşanul a fost construit între anii 1970 – 1974 în timpul lui Nicolae Ceauşescu, care a vrut să asigure un drum strategic peste munţi. Inaugurarea lui a avut loc în 20 septembrie 1974. Drumul peste Munţii Făgăraş s-a realizat cu eforturi materiale considerabile şi cu preţul multor vieţi de soldaţi şi muncitori care au contribuit la construcţia lui. Oficial se vorbeşte de 40 de oameni decedaţi pentru ca acest drum să străbată munţii, dar oamenii care au lucrat acolo vorbesc de sute de vieţi omeneşti pierdute. La 20 septembrie 2009a fost organizat primul şi singurul parastas pentru persoanele decedate la Transfăgărăşan.

Comemorare pentru persoanele decedate în timpul lucrărilor
 

     La evenimentul organizat de Armată la Bâlea Lac în septembrie 2009 a fost invitat şi preotul militar din Făgăraş, Gherasim Frăţilă. ,,Am participat la acel eveniment. Un anume colonel Popa mi-a lansat invitaţia şi cu onoare am participat. A fost un ceremonial militar-religios în care s-a oficiat o slujbă de pomenire pentru cei decedaţi în timpul lucrărilor la Transfăgărăşan. Se comemorau atunci 35 de ani de la inaugurarea drumului ,,Transfăgărăşan". Eu am participat de la Făgăraş, iar de la Sibiu preotul militar Călin Sămărghiţan. După slujba de pomenire s-au ţinut alocuţiuni, au avut loc dezbateri, după care toţi participanţii au fost invitaţi la o masă festivă la restzaurant. De atunci nu s-a mai organizat un astfel de ceremonial. Poate la împlinirea a 40 de ani, în septembrie 2014, să se mai oficieze un parastas“ a spus preotul militar, Gherasim Frăţilă. Începînd cu vara anului 1972 maşinile şi angajaţi de la ITA Făgăraş au participat la lucrările de la Transfăgărăşan. Echipe de la Autobaza Făgăraş au rămas la lucrările acestui obiectiv pînă la finalizarea acestora, în septembrie 1974. Conform acestora, în rîndurile făgărăşenilor nu au existat victome.

151 km de şosea traversează Masivul
 

     Drumul DN7C – Transfăgăraşan începe în comuna Bascov, de lîngă Piteşti, în direcţia Curtea de Argeş şi se termină la intersecţia cu DN1 între Sibiu şi Braşov, în apropierea comunei Cârţişoara. Şoseaua are o lungime de 151 km şi este cel mai spectaculos drum din România care leagă Muntenia de Transilvania. . Construit peste Munţii Făgăraş, cel mai înalt lanţ muntos din România, Transfăgărăşanul este un drum asfaltat care în apropierea tunelului de lîngă lacul Bîlea, ajunge la altitudinea de 2042 m. Şoseaua este situată pe locul al doilea ca altitudine în România dupa Şoseaua Transalpina (DN67C) cu 2145 m din Munţii Parîng, dar aceasta însă nu este asfaltată în totalitate. Primul segment al Transfăgărăşanului trece prin faţa hidrocentralei de la Vidraru amplasată subteran în masivul Cetăţuia. De aici, în apropierea Cetăţii Poenari, drumul urcă pe serpentine şi viaducte, trecînd prin trei tunele mai scurte şi ajunge la Barajul Vidraru. Trecînd barajul, drumul continuă în partea stîngă de-al lungul lacului Vidraru pînă la începutul acestuia. În continuare drumul începe să urce în serpentine, trecînd pe la Cascada Capra, pînă la tunelu de la Capra, care cu o lungime de 887 m străbate Munţii Făgăraş. Tunelul Bîlea, cel mai lung tunel din România, cu o înălţime de 4,4 m, 6 m lăţime şi un trotuar cu o lăţime de 1 m, iluminat, dar neaerisit, face legătura cu partea nordică a Transfăgărăşanului. În partea nordică a drumului, după Tunelul Bîlea, Transfăgărăşanul trece prin rezervaţia naturală Golul Alpin şi Lacul Bîlea, pe la lacul glaciar Bîlea urmat de o coborîre abruptă în serpentine. Trece în apropierea cascadei Bîlea, care este o cascadă în trepte de aproximativ 68 m, cea mai mare de acest fel în Romînia. În timpul iernii, de obicei de la 1 noiembrie pînă în 30 iunie (sectorul cuprins între kilometrul 104 de la Piscu Negru şi kilometrul 130 la Cabana Bîlea Cascadă), cînd Transfăgărăşanul este închis circulaţiei rutiere, la Lacul Bîlea se poate ajunge cu telecabina, de la cabana „Bîlea Cascadă” din apropierea cascadei Bîlea. Unul din tronsoanele cele mai dificile ale Transfăgărăşanului, este cuprins între Lacul Bîlea şi Bîlea Cascadă pe o lungime de 13 km. Transfăgărăşanul trece peste 830 podeţe, 27 viaducte. Pentru construcţia lui a fost necesar să fie dislocate mai multe milioane de tone de rocă folosindu-se 6520 tone de dinamită, din care 20 de tone numai la tunelul Capra – Bîlea.

Top Gear pe Transfăgărăşean
 

     În 2009, echipa Top Gear alcătuită din Jeremy Clarkson, Richard Hammond şi James May s-a deplasat în Romănia pentru a testa 3 super maşini pe Transfăgărăşan. Încă de dimineaţă, cele trei maşini alese pentru această emisiune (Ferrari, Lamborghini şi Aston Martin) au fost duse la baza Barajului Vidraru, pentru filmări. Din cauza temperaturii de numai 10 grade Celsius, realizatorii Jeremy Clarkson, Richard Hammond şi James May au stat cîteva ore cu păturile pe ei, au luat cîteva cadre statice şi au pornit spre Bîlea Lac. Echipa ajunsese la Vidraru cu o seară înainte, iar bolizii au fost scoşi pentru o repriză de filmare în preajma comunei Căpăţîneni, ultima înainte de Transfăgărăşan. Aici, britanicii au fost cazaţi şi au luat cina la o pensiune. Lui Richard Hammond i-a plăcut ţuica de Argeş, drept pentru care seara, cînd a plecat spre Vidraru, a luat cu el o sticlă. „Acesta este cel mai bun drum din lume! România îţi mulţumim că ai acest drum. Putem să rămînem aici pentru totdeauna?” a mai spus Clarkson.

 

Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!

 

Lacul Bîlea
 

     Lacul Bîlea este un lac glaciar situat la o altitudine de 2040 m, în Munţii Făgăraş. Lacul are 360 m în lungime, suprafaţa de 46508 m2 şi adîncimea de 11,35 m. În anul 1932 lacul Bîlea şi o suprafaţă de circa 180 ha în jurul lacului au fost declarate rezervaţie ştiinţifică. În timpul verii se poate ajunge la lac cu maşina, pe drumul Transfăgărăşan, iar în restul timpului cu telecabina, de la cabana „Bîlea Cascadă”. În Munţii Făgăraş se mai află şi lacurile Capra, Podragu Mic, Podragu Mare, Avrig, Urlea. Prima cabană la Lacul Bîlea a fost ridicată în anul 1904 de către Societatea Carpatină Transilvaneană (Siebenburgischer Karpaten Verein „S.K.V.”) şi inaugurată la 29 august 1905. După retrocedarea terenurilor familiei avrigene, în anul 2006, aceasta a fost construit în apropierea lacului Bîlea primul hotel de gheaţă din Europa de Est în forma unui iglu de 16 locuri şi o biserică.

Cascada de pe Transfăgărăşan
 

     Cascada este situată în apropiere de Cota 2000, pe versantul sudic al Munţilor Făgăraş, chiar lîngă Transfăgărăşan. Cascada constituie un loc de oprire pentru toţi turiştii care vin pe „drumul printre nori“, aşa cum mai este recunoscut Transfăgărăşanul. Cascada este accesibilă şi foarte spectaculoasă avînd peste 30 de metri înălţime.

Mănăstirea Curtea de Argeş
 

     Un obiectiv important care se află la aproximativ 35 de km de Transfăgărăşan este Mănăstirea Curtea de Argeş, cel mai important loc de pelerinaj şi rugăciune din judeţul Argeş. A fost construită în vremea domnitorului Neagoe Basarab, între 1512 – 1517. Mănăstirea este parte a celei mai celebre legende româneşti „Legenda Meşterului Manole“. Ctitoria este cunoscută şi drept Biserica Episcopală, deoarece a fost scaun episcopal între anii 1739 şi 1748. Lăcaşul de cult are o lungime de 18 metri, o lăţime de 10 metri şi înălţimea de 25 de metri. Naosul şi pronaosul nu sunt despărţite cu o uşă, ci doar de un chenar de uşă montat între două coloane. De-a lungul timpului a fost supusă la mai multe lucrări de restaurare. Forma actuală a fost dată de arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy şi de arhitectul român Nicolae Gabrielescu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Lucrările de refacere au fost terminate în anul 1885 iar biserica a fost sfinţită la 12 octombrie 1886. În interior atrage atenţia atît pictura murală în ulei executată de pictorii francezi F. Nicolle, Ch. Renouard şi de romînul N. Constantinescu, cît mai ales grupul celor 12 coloane reprezentînd pe cei 12 Apostoli. Tot în interiorul mănăstirii se află moaştele Sfintei Filofteea, părţi din moaştele Sfinţilor Serghie, Vach şi a Muceniţei Tatiana şi Evanghelia Învierii din Sâmbăta Mare, scrisă cu litere de aur de Regina Elisabeta. De asemenea, aici odihnesc rămăşitele pămînteşti ale Regilor Ferdinand şi Carol I, precum şi ale reginelor Elisabeta şi Maria. Izvoarele istorice spun că la Curtea de Argeş a avut loc canonizarea, la 16 august 1517, a Sfîntului Ierarh Nifon, Patriarh al Constantinopolului şi Mitropolit al Munteniei. De aici, moaştele sale, aşezate într-un sicriu de argint, placat cu aur, au fost trimise la Mănăstirea Dioniseu-Athos. Tot în acest lăcaş s-a refugiat Sfîntul Cuvios Martis Sofronie de la Cioara, unul dintre apărătorii credinţei ortodoxe din Transilvania. Datorită notorietăţii şi încărcăturii spirituale de care se bucură, Mănăstirea Curtea de Argeş se află pe mai toate pliantele şi albumele de prezentare a României.

Legende despre Mănăstirea Curtea de Argeş
 

     “Legenda Meşterului Manole” de care este legat numele Mănăstirii Curtea de Argeş spune că domnitorul tocmise pe cei mai mari meşteri pentru a ridica lăcaşul de cult. Dar, ceea ce ei construiau ziua, se dărîma noaptea. Într-o noapte, Manole a visat că dacă-şi zideşte soţia în unul din ziduri, construcţia va rezista. A doua zi, cînd nevasta sa, Ana, a venit să-i aducă de mîncare, Manole a zidit-o pe latura sudică. Cînd totul a fost gata şi Neagoe Basarab a rămas impresionat de frumuseţea Mânăstirii, a poruncit slujitorilor să ia scările care duceau la acoperiş pentru ca meşterii să nu mai poată coborî şi să facă altă biserică mai frumoasă. Atunci, Manole şi-a făcut aripi din şindrilă uşoară ca să zboare, dar s-a prăbuşit. În locul unde a atins pămîntul s-a format un izvor care reprezintă lacrimile lui Manole şi care se numeşte acum Fîntîna lui Manole. Locul unde au căzut ajutoarele lui Manole li s-a dat nume de văi: Valea Danului, Valea lui Mic, Valea lui Enache, Valea Sasului, Valea Iaşului. O altă legendă se referă la moaştele Sfintei Filofteea, o fetiţă de 12 ani, care sînt depuse în paraclisul Mănăstirii. Se spune că, fetiţa mergea cu mîncare la muncitorii angajaţi de tatăl său. Într-o zi, însă, ea a dăruit mîncarea cerşetorilor întîlniţi pe drum. Atunci, tatăl a ucis-o cu o lovitură de topor. Corpul fetiţei nu a putut fi ridicat de jos decît în momentul în care a fost pomenit numele Mănăstirii Curtea de Argeş. Din acest motiv, preoţii au hotărît să ducă moaştele la această mănăstire.

Barajul Vidraru
 

     Barajul Vidraru a fost construit, cu mari sacrificii umane (oficial 80 de persoane decedate), între 1961 şi 1966. Pentru realizarea lui s-au forat galerii subterane în lungime de 42 de kilometri, au fost escavaţi circa 1.768.000 metri cubi de rocă (din care un milion în subteran), s-au turnat 930.000 metri cubi de beton şi s-au montat 6300 tone de echipamente electromecanice. Lacul de acumulare Vidraru, avînd 465 milioane metri cubi de apă, are o lungime de 10,3 kilometri şi o lăţime maximă de 2,2 kilometri (în zona Valea Lupului – Călugăriţa), o suprafaţă totală de 870 de hectare şi adîncimea maximă de 155 metri. Centrala electrică se află amplasată în subteran, în masivul Cetăţuia, la 104 m adîncime şi poate asigura anual o producţie de energie de 400 GWh. În momentul inaugurării, Barajul Vidraru era al cincilea din Europa şi al nouălea din lume. Este un baraj cu dublă curbură, avînd înălţimea de 166,6 metri şi o lungime de coronament de 307 metri. Noaptea, conturul este luminat electric, astfel că se poate observa din avion.
     Accesul la baraj se face pe malul estic al lacului, pe drumul care urcă pînă la Bîlea. Din capătul barajului, la stînga se poate merge spre depresiunea Cumpăna. Dacă s-ar întîmpla ca barajul să cedeze, viitura ar ajunge în 7 minute la Curtea de Argeş, iar înălţimea valurilor ar fi cam cît o jumătate de bloc. O problemă a fost în 1977, cînd o vană s-a blocat din cauza infiltraţiilor de apă şi sute de tone de apă au măturat localităţile din aval, distrugînd mai multe case şi omorînd o femeie. Pe muntele Pleaşa se află statuia lui Prometeu cu fulgerul în mînă, ca simbol al electricităţii, realizată de sculptorul Constantin Popovici. La cîteva sute de metri de Baraj se află debarcaderul unde se organizează curse de agrement cu vaporaşul. Pentru pasionaţii sporturilor extreme, la baraj a fost amenajată cea mai înaltă pistă de lansare pentru bungee jumping.

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Scriitorul Irvine Welsh vine în România

În ediţia tipărită

Chirii modice la ANL

 

     În acest an au primit locuinţe în blocurile ANL patru familii de făgărăşeni. Repartiţia a fost realizată în blocurile A, C, H şi J, în apartamente de 2 camere, iar chiriaşii s-au mutat încă din luna august. Dacă în urmă cu cîţiva ani numărul cererilor depuse în vederea obţinerii unei locuinţe ANL depăşea 1.000, astăzi mai sînt înregistrate doar 70 de solicitări. Tinerii din municipiu nu se mai bat pentru o locuinţă ANL, deşi chiriile sînt sfidător de mici faţă de cele practicate pe piaţa liberă. Dacă în ANL o chirie nu depăşeşte 50 euro/lună, pe piaţa liberă se cer şi 200 euro/lună, în condiţiile unui confort similar (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 
Taximetriştii, nemultumiţi de noile sensuri unice

 

     Începînd cu data de 16 octombrie 2017, Primăria Făgăraş aplică noi restricţii de circulaţie pe unele străzi din municipiu. Acestea au fost stabilite în urma unor dezbateri publice, iar Comisia de circulaţie a definitivat forma restricţiilor. Făgărăşenii care au aflat despre aceste noi modificări au păreri împărţite, unii laudă iniţiativa Primăriei Făgăraş, iar alţii nu sînt de acord cu modificările considerîndu-le inadecvate. (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1318 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

3.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 734
Număr afişări conţinut : 3871754

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare