Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje De ce nu avem Autogară?
De ce nu avem Autogară?

 

 

  150 de autobuze, 20.000 de călători zilnic, 800 de angajaţi, 400 de camioane, reprezintă cîteva dintre referinţele fostei Intreprinderi de Transport Auto Făgăraş

     Cîţi dintre localnici îşi mai amintesc de Autogara din Făgăraş sau despre vînzoleala care se găsea zilnic pe peroanele acestei unităţi publice. Veneau şi părăseau autogara cel puţin 150 de autobuze care asigurau transportul de călători atît în Ţara Făgăraşului, dar şi în toată ţara. Exista şi o carte denumită ,,Mersul autobuzelor“ similară celei pentru călătoriile cu trenul pe care orice localnic o avea la îndemînă. Fără să exagerăm la Autogara din Făgăraş poposeau zilnic peste 20.000 de călători, majoritatea avînd abonamente, dar şi bilete de căllători similare celor eliberate de CFR. Din fiecare localitate sau cătun puteai ajunge în Făgăraş pentru că existau autobuze care circulau pe cel puţin 27 de trasee locale. Intreprinderea de Transport Auto asigura pe lîngă transportul de călători şi transport de marfă, alimentar,. poştal, urban, local, interurban sau internaţional. ITA Făgăraş s-a înfiinţat încă din anul 1960 cînd avea pînă în 10 angajaţi ca în timp să ajungă la peste 800 de salariaţi şi să asigure legătura Făgăraşului cu toată România şi chiar cu Europa.

 De fosta intreprindere n-a mai rămas aproape nimic, sutele de camioane de transport sau autobuzele au fost vîndute în primii ani de după evenimentele din decembrie 1989, iar în sediile fostelor autogări din Făgăraş şi din Victoria se desfăşoară cu totul alte activităţi care nu au nimic în comun cu transportul de călători sau de marfă. Monitorul de Făgăraş va titra în serial istoria Autobazei ITA Făgăraş, de ajutor în documentarul nostru fiindu-ne Ioan Jinga, fostul contabil şef de la înfiinţare pînă în 1990, şi Moise Savu, fostul şef de Autobază între anii 1974-1985. Desigur serialul poate fi completat şi cu alte informaţii pe care le deţin făgărăşenii care au avut tangenţă cu această intreprindere, ca angajaţi, ca şefi sau ca şi călători

Prima Autogară
 

     ITA Făgăraş avea sediul pe strada Crinului nr. 5 acolo unde există şi astăzi. În anul 1960 s-a construit prima Autogară din Ţara Făgăraşului, lîngă Cetate, pe strada Mihai Viteazu. Era o clădire naţionalizată care era cunoscută localnicilor sub denumirea de ,,Cocoşul Alb“. În acest imobil au fost amenajate o sală de aşteptare şi două case de bilete şi abonamente. ,,Cînd s-a deschis autogara, am repartizat pe traseele din Ţara Făgăraşului în jur de 30 de autobuze. Făceam transport de persoane în toate comunele raionului Făgăraş: Voila, Cincu, Sâmbăta, Drăguş, Victoria, Şercaia, Recea, Lisa, Şoarş şi Comăna. Mi-aduc aminte că aveam patru casieri şi un impegat de mişcare. În autogară, dar şi în sate erau afişate tabele cu mersul autobuzelor, astfel că locuitorii ştiau cînd sosesc şi pleacă maşinile. Mai aveau la dispoziţie şi mersul autobuzelor, o carte la fel ca şi cea pentru transportul pe calea ferată“ povesteşte Ioan Jinga, contabilul şef al intreprinderii. ITA Făgăraş a fost condusă în perioada 1960-1965 de ing. Aurel Pârvulescu care a deţinut funcţia de şef de Autobază. Contabil şef a fost numit Ioan Jinga, economist. În subordinea celor doi erau: un dispecer, un inginer şef- Ioan Stanciu, 30 de angajaţi TESA şi 200 de muncitori calificaţi. Autogara a funcţionat la ,,Cocoşul alb“ pînă în 1967, cînd s-a demarat acţiunea de sistematizare a oraşului Făgăraş. Atunci a fost mutată autogara în Piaţa veche, în spatele Cetăţii întrucît clădirea ,,Cocoşul alb“ era propusă pentru demolare, ceea ce s-a şi întîmplat prin anul 1970. În noua locaţia s-au amenajat peroane şi case de bilete şi o sală de aşteptare. Lucrau aici doi impegaţi de mişcare, un dispecer de exploatare autobuze şi un şef de coloană. Parcul auto era format din aptroximativ 60 de autobuze care asigurat transportul în judeţ, dar şi în judeţele limitrofe: Sibiu, Braşov, Tg. Mureş, Odorhei, Miercurea Cuc, Câmpulung Muscel. Pe lîngă transportul de călători, ITA Făgăraş asigura şi transportul de mărfuri. Din anul 1965 la conducerea Autobazei Făgăraş s-a aflat ing. Aurel Aron, care a rămas în funcţie pînă în anul 1989. Contabil şef a fost şi după 1965 Ioan Jinga, iar inginer şef Ioan Stanciu. Numărul salariaţilor a crecut la 450. În anul 1972, ITA Făgăraş a decis să extindă reţeaua de transport, dar să construiască şi obiective noi. Va urma. (Lucia Baki)

Comments
Comentariu nou Cautare
siu   |29-11-2011 00:04:10
La romania te iubesc, la protv la ziar local sa ingroapa repede,si asa se
intimpla in toata tara nu la un oras uitat de d-zeu si batut de soart...
siu  - tigania fagarasului   |01-12-2011 16:39:38
Unde este? ...depozit de materiale..Nu stiu cine a eliberat o autorizatie in
mijlocul drumului este oribil sa mergi la tren si vezi o asemenea TIGANIE.Strica
toata imaginea orasului si cartierului.Cine vine cu trenu si coboara la fagaras
ce inpresie asi face(de catanga)
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Scriitorul Irvine Welsh vine în România

În ediţia tipărită

Monitorul de Făgăraş este singurul ziar fără influenţă politică

 

      În Ţara Făgăraşului mai mult decît în orice zonă a ţării, mass-media abundă. S-au scos ziare pe bandă rulantă, iar tv-urile sau radiourile se închid şi se deschid, îşi schimbă finanţatorul, unul după altul. Dacă lucrurile ar merge în linii normale, făgărăşenii ar trebui să fie cei mai bine informaţi români. Dar nu este aşa pentru că informaţiile care le sînt ,,servite” de această breaslă sînt greu credibile. Dacă am face o istorie a presei locale, lesne am constata că puţini ziarişti fac cinste acestei bresle. Şi asta pentru că majoritatea dintre ei s-au vîndut politicului pentru o brumă de bani sau mai grav pentru puţină atenţie din partea celor cu funcţii atunci cînd au fost măguliţi cu titulatura de ,,ziarişti”. Orice ziarist ar trebui să ştie că trăieşte zilnic între cei despre care scrie, doar că nu poate fi ca ei. Dacă am face comparaţie cu presa de la 1910 sau măcar cu cea interbelică, puţini sînt ziariştii de azi care ar putea ajunge la nivelul celor de atunci. Un singur exemplu am da, dr. Ioan Şenchea. Monitorul de Făgăraş, ziar editat după modelul ,,The Sun”, a rămas pînă astăzi, după 19 ani (17 octombrie 1998 ediţia cu numărul ZERO), în inimile cititorilor.(continuarea doar în ediţia tipărită)

 

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1881 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

7.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 728
Număr afişări conţinut : 3874396

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare