Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Calvarul proiectelor cu fonduri UE
Calvarul proiectelor cu fonduri UE Email
Luni, 21 Noiembrie 2011 19:04

 

 

De ce nu atragem fonduri de la UE: statul nu vrea, firmele private nu pot

     România a reuşit să acceseze doar 13,7% din cele aproape 20 mld. euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană. Numai în domeniul infrastructurii ţara noastră are alocate fonduri de aproximativ 4,5 mld. euro. Proiectele aprobate nu valorează decît 63,3% din total, iar finanţarea acordată ajunge la doar 55,1%. La două luni de la numirea sa în funcţie, ministrul proaspăt înfiinţatului Minister al Afacerilor Europene, Leonard Orban, crede că funcţionarii publici şi birocraţia sînt principala piedică în calea creşterii ratei de absorbţie a fondurilor europene. În plus, există multe probleme la nivel local, cum ar fi capacitatea insuficientă de a implementa sau chiar de a propune proiecte de finanţare, incapacitatea de a lua decizii la nivelul administraţiilor locale. „Birocraţia foarte stufoasă, capacitatea administrativă insuficientă reprezintă probleme majore ale României“, a spus Orban. Dacă România nu reuşeşte să crească rata de absorbţie a fondurilor europene în 2012 riscă să piardă aproximativ 1,9 miliarde de euro, suma totală care ar trebui să fie cheltuită, eşalonată pe diferite programe operaţionale.

 Exasperată că nu ne descurcăm deloc în problema fondurilor, Comisia Europeană ne întinde încă o mînă de ajutor. Oficialii au fost de acord ca România să contribuie cu doar 5 la sută, şi nu cu 15,în proiectele în care sînt implicaţi şi bani europeni. Evident, totul în speranţa că vom reuşi să cheltuim la timp sumele puse la dispoziţie de Uniune. Dacă pînă acum Romania contribuia cu minimum 15 la sută, de acum vom plăti mult mai puţin din valoarea proiectelor.
     Chiar dacă România are la dispoziţie aproape 20 mld. euro din fondurile europene, în perioada 2007-2010 ţara noastră a avut cel mai mic procent de absorbţie a acestor fonduri. Astfel, România a reuşit să atragă doar 13,7% din aceste fonduri, faţă de Estonia şi Lituania care au absorbit 34,7% şi, respectiv, 33,6% din bani. În privinţa proiectelor depuse, valoarea acestora s-ar fi ridicat la peste 180% din banii pe care i-am primit, în schimb, proiectele aprobate nu valorează decît 63,3%, iar finanţarea acordată ajunge la doar 55,1%. Spre exemplu, Polonia are aproape 182.000 de proiecte corecte depuse, în timp ce România - doar 16.800, aici fiind vorba numai de fonduri pentru instrumente structurale, nu şi de cele de pe agricultură. Este de semnalat faptul că majoritatea fondurilor europene au fost accesate pînă acum de instituţii ale statului: ministere, primării sau consilii judeţene. Cu toate acestea, absorbţia fondurilor europene rămîne foarte mică în raport cu banii puşi la dispoziţie.

Autorităţi pasive
 

     Chiar dacă fondurile UE au fost puse la dispoziţia României încă din 2007, de abia anul acesta au fost organizate primele licitaţii pentru realizarea proiectelor susţinute din banii europeni. „Problema e că proiectele nu au fost cunoscute pînă anul acesta, cînd au fost organizate licitaţiile. Ca procedură, statul ar trebui să-şi finanţeze proiectele de pe piaţta financiar-bancară şi apoi să le deconteze la Bruxelles. Dar pînă acum nu s-a decontat nimic’’, a declarat în luna august Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Acesta este de părere că pentru transparentizarea proiectelor de finanţare cu bani europeni ar trebui constituit un sistem de auditare publică neutră internaţională pentru a se vedea cum se cheltuiesc banii. „Statul ar putea lua bani de la BERD sau BEI cel puţin pentru proiectele de infrastructură, dar nu face acest lucru. Faptul că nu se accesează fonduri arată clar incapacitatea celor care au fost puşi să conducă astfel de proiecte”, conchide reprezentantul AOAR.

„Mişculaţiile” din sistem
 

     Numai în domeniul infrastructurii România are alocate fonduri de aproximativ 4,5 mld. euro din banii UE pentru a construi reţeaua europeană de drumuri. „S-au cheltuit foarte puţini bani din această suma. Poate că nu au existat oameni pricepuţi pentru a accesa fondurile. Dar esenţa este alta. În România se preferă finanţările proprii pentru că există un control integral asupra banilor: plăteşti cînd vrei, pe cine vrei. Cu banii europeni nu mai poţi face mişculaţii pentru că sînt controlaţi foarte strict”, a declarat Radu Dinescu, reprezentantul Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România. Pe de altă parte, nici finanţarea din fonduri europene a IMM-urilor nu se simte prea bine. Motivul ar fi că firmele care doresc să aceeseze aceste fonduri nu au cofinanţare sau nu au garanţii convenabile, de aceea băncile refuză să le dea credite. „În sectorul agricol, de exemplu, proiectele pe acest segment sînt îgreunate de slaba posibilitate de cofinanţare. Şi cum toate proiectele trec prin sistemul bancar, mulţi agricultori care nu sînt eligibili sau nu au garanţii nu primesc linii de finanţare. De exemplu, anul trecut au fost anulate proiecte de 80 mil. euro tocmai din aceste motive. În plus, la capitolul informare pe proiecte stăm foarte prost. Mulţi manageri din Ministerul Agriculturii traduc ghidurile şi procedurile foarte prost. O procedură se aplică în Dîmboviţa şi alta în Olt şi asta derutează. În plus, personalul din Agenţii e insuficient acum, după disponibilizări”, a declarat Ştefan Niculae, preşedintele Agrostar.

 

 

 

 

Plăţi efectuate: zero
 

     Pe site-ul Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial ,,Creşterea Competitivităţii Economice” există o secţiune unde sînt publicate plăţile efectuate pe Axa I pentru împrumuturile nerambursabile din fondurile UE. Cu două excepţii, la capitolul „plăţi efectuate” suma afişată este zero. „Potrivit ultimelor rapoarte, trebuie făcută clar o diferenţă între cele 13,7% din proiectele care intră în plată şi plăţile efectuate în mod concret. Acestea din urmă sînt de sub 3%. Şi acest lucru se întîmplă din cauza faptului că nu există o imagine concretă la nivel de ţară a tuturor plăţilor care s-au făcut, de aceea cred că ar trebui să avem o instituţie care să centralizeze aceste date. Pentru că procesul accesării fondurilor europene este foarte complicat, iar din acest motiv plăţile întîrzie şi nu se face decontarea”, au declarat surse din piaţa accesării fondurilor UE.
     În acelaşi sens, într-o scrisoare trimisă recent autorităţilor române preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso vorbeşte despre un grad de absorbţie de doar 3% în cazul României, pe fonduri structurale şi de coeziune. O parte din diferenţă ar putea veni din faptul că guvernul României include în procentul său şi prefinanţările care reprezintă 60% din totalul plăţilor, de 2,6 mld. euro.

De ce nu atragem fonduri europene
 

     În patru ani de la aderarea la UE, nu am reuşit să atragem definitiv mai mult de 4% din fondurile comunitare. În aceste condiţii, se pune întrebarea cu ce argumente va merge Leonard Orban la Bruxelles pentru a cere bani pentru următorul exerciţiu financiar? Perspectivele României pentru următorul exerciţiu financiar din perioada 2014 - 2020 nu sînt deloc încurajatoare, avînd în vedere că din 2007 pînă în prezent oficialii de la Comisia Europeană au făcut rambursări în cuantum de mai puţin de 4% din cele 19,7 miliarde de euro alocate României. În acest context, ministrul afacerilor europene Leonard Orban are una dintre cele mai grele misiuni asumate de un demnitar: aceea de a negocia cu oficialii de la Bruxelles o creştere a viitoarei alocări financiare, deşi banii disponibili pînă în 2013 probabil că nu se vor cheltui în procent de 90%, cum s-a convenit la început. România va negocia cît mai agresiv fondurile din bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014- 2020, dar nu va putea obţine prea mult faţă de cît oferă Comisia Europeană, pentru că există deja percepţia că România şi Bulgaria sînt principalii beneficiari ai propunerii CE, spunea săptămîna trecută ministrul afacerilor europene (MAEur) Leonard Orban. „Este prematur să facem un pronostic vizavi de suma care va fi alocată României în perioada 2014- 2020. Alocările pentru România vor rămîne generoase şi există premise că vom primi mai mulţi bani decît în perioada 2007- 2013, deşi probabil că vor fi unele state care vor invoca rata scăzută de absorbţie pentru ca România să primească mai puţini bani. Însă criteriul alocării financiare în perioada 2014- 2020 în funcţie de absorbţia din exerciţiul anterior rămîne deocamdată un zvon, iar România se va opune cu siguranţă introducerii unui astfel de criteriu“, admite Cătălin Vătafu, care a preluat funcţia de secretar de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Europene.

Regiuni de tranziţie
 

     În prezent, regiunile în Uniunea Europeană sînt împărţite (şi finanţate de la UE ca atare) în două categorii în funcţie de venituri: regiuni care se situează sub 75% din media PIB-ului Uniunii, şi cele care depăşesc acest procent. Regiunile sărace primesc mai mulţi bani, iar cele bogate primesc fonduri doar în mod excepţional. Comisia propune în viitorul exerciţiu financiar 2014 - 2020 crearea aşa-numitelor „regiuni de tranziţie“ care au venituri cuprinse între 75% şi 90% din media PIB-ului european. O singură astfel de regiune în România s-ar încadra la „regiuni de tranziţie“, anume Bucureşti - Ilfov (cu o medie de venituri de 84,4% din media PIB-ului UE - 27). Însă oficialii spun că România nu va susţine propunerile CE pentru introducerea în viitorul exerciţiu financiar al UE a „regiunilor de tranziţie“ şi nici limitarea cheltuielilor pentru politicile de coeziune la 2,5% din Venitul Naţional Brut al unui membru al UE, faţă de 4% în prezent. Din 2007 pînă în prezent, în conturile beneficiarilor de fonduri europene au intrat numai 2,9 mld. euro din cele aproape 20 mld. euro puse la dispoziţie de UE. Din sumele atrase, mai puţin de 800 mil. euro (adică aproximativ 4% din totalul fondurilor alocate României) reprezintă bani „curaţi“ de la UE, pentru că particularitatea fondurilor structurale este aceea că beneficiarul proiectelor agreate la finanţare trebuie să cheltuiască el banii şi abia apoi îi sînt decontate cheltuielile. Drept urmare, adevăratele procente, atunci cînd vorbim de absorbţia fondurilor europene, este acela care priveşte rambursările, adică cele aproape 4%.

CE: Absorbţia fondurilor UE e dramatică în România
 

     Situaţia absorbţiei fondurilor europene de către România este dramatică pentru că, pe lîngă riscul de a pierde din banii alocaţi pentru perioada următoare, economia românească întîrzie să recupereze decalajul faţă de celelalte state din UE, a declarat Benoit Nadler, reprezentantul Comisiei Europene. ,,Rata de absorbţie a fondurilor de către România este de doar ceva peste 3,5%. Situaţia este dramatică, din cauza riscului ca România să piardă o parte din banii alocaţi pentru perioada următoare, dar aceasta are şi un impact economic. Dacă nu există proiecte implementate cu fonduri europene, nu va exista motorul pentru revenire economică, România nu are mecanisme de creştere economică. Astfel, România îşi va pierde din atractivitate pentru că va fi din ce în ce mai greu să recupereze decalajul faţă de alte state europene“, a declarat Benoit Nadler, expert la Directoratul General de Politică Regională din cadrul Comisiei Europene.

Autorităţile se protejează de incompetenţă
 

     Printre motivele pentru care gradul de absorbţie al fondurilor UE este atît de redus, reprezentantul CE a menţionat procedurile licitaţiilor tehnice, capacitatea redusă a beneficiarilor, dar şi problemele de la nivelul autorităţilor de management. ,,În cazul beneficiarilor, avansurile sînt mari, iar aceştia nu se mai grăbesc să obţină mai mulţi bani. La nivelul autorităţilor de management există probleme de personal şi de competenţă. Toate aceste dificultăţi împiedică firmele serioase să facă afaceri în România. Primim în fiecare zi la Bruxelles plîngeri de la companii despre lipsa de transparenţă din România la licitaţiile publice”, a spus Nadler. Pe de alta parte, el apreciază că există un nivel nejustificat de ridicat de birocraţie la nivelul autorităţilor de management şi recomandă ca acestea să simplifice mai degrabă procedurile, decît să se plîngă de lipsă de personal. ,,Am suspendat plăţi pentru un proiect pentru că documentaţia împovărătoare nu asigură corectitudine şi conformitate. Încarcă beneficiarii, iar aceştia nu mai pot face faţă mintal problemelor. Procedurile ineficiente şi inadecvate sufocă implementarea proiectelor în România”, a apreciat oficialul CE. El s-a referit în acest context şi la numărul excesiv de mare al auditorilor şi al controlorilor proiectelor, care sînt necoordonaţi, incompetenţi si inconsecvenţi. ,,Toate acestea amplifică incertitudinea investitorilor. Autorităţile se protejează de incompetenţă prin tot mai multe proceduri”, a mai spus Nadler.

Birocraţie şi lipsă de bani
 

     De la Ana la Caiafa sînt trimişi investitorii , atunci cînd vine vorba de punerea în practică a unui proiect finanţat pe bani europeni. Mulţi spun că riscă sau au fost la doar un pas de a pierde întreaga finanţare din cauza birocraţiei şi a lipsei banilor. Criza economică este de vină pentru lipsa banilor pentru implementarea proiectelor, spun la unison investitorii care se văd nevoiţi să găsească alte soluţii pentru finanţarea proiectelor. Autorităţile sînt conştiente de această problemă arzătoare şi tocmai de aceea au înfiinţat fondul de garantare. Cu alte cuvinte, cei care doresc sprijin pentru cofinanţări pot solicita sprijinul CEC Bank, singura bancă ce poate acorda credite în condiţii avantajoase pentru cofinanţări de proiecte.

Jeffrey Franks: Este vital ca România să-şi îmbunătăţească abosorbţia de fonduri europene
 

     Şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, Jeffrey Franks, a îndemnat autorităţile de la Bucureşti să continue eforturile de atragere a fondurilor europene, ca instrument de combatere a efectelor crizei economice. „Este vital pentru România să continue îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene“, a declarat Jeffrey Franks, după întîlnirile de la Bucureşti dintre reprezentanţii FMI, ai Comisiei Europene şi Băncii Mondiale - pe de o parte, şi reprezentanţi ai partidelor politice, sindicatelor, mediului de afaceri, băncilor şi societăţii civile - pe de altă parte. În altă ordine de idei, Comisia Europeană estimează pentru anul viitor o creştere economică în jur de 2%, iar ţinta de deficit bugetar calculat pe cash a fost stabilită la 1,9 - 2,1% din PIB, pentru a se plasa sub 3% din PIB potrivit standardelor ESA, a declarat şeful misiunii CE în România, Istvan Szekely. Delegaţii FMI şi CE au prezentat concluziile celui de-al treilea raport de evaluare a acordului de tip preventiv semnat cu România. Înţelegerea se întinde pe doi ani şi are o valoare de aproximativ 3,6 miliarde de euro (reprezentînd aproximativ 300% din cota pe care România o are la FMI), însă autorităţile au anunţat că nu intenţionează să tragă aceşti bani decît în caz de urgenţă.

Portretul consultantului ideal
 

     Are studii economice şi experienţă în proiectele finanţate din fondurile de pre-aderare sau a lucrat la stat, în structurile care verificau sau evaluau proiectele europene - acesta este profilul consultantului la care trebuie să apeleze cei care au accesat sau vor să obţină finanţări nerambursabile de la Uniunea Europeană. Selectarea unui consultant bun este primul pas pentru ca un proiect european să fie o reuşită, în contextul în care beneficiarii nu au expertiza tehnică necesară pe care o cere Comisia Europeană. Care sînt primii paşi pe care trebuie să-i facă o firmă pentru a-şi alege cel mai bun consultant? „În primul rînd, beneficiarul ar trebui să îşi caute un consultant cu experienţă în domeniul fondurilor europene, să aibă grijă să nu-şi angajeze un consultant novice. La prima întrevedere cu firma de consultanţă, cel care vrea să acceseze fondurile ar trebui să-i ceară un portofoliu de proiecte în care a oferit servicii de consultanţă şi CV-urile unor oameni-cheie din companie, pentru a le vedea experienţa profesională pe care au avut-o. Dacă mergi pe sfaturile unui consultant novice, rişti să intri într-un colaps rapid“, este de părere Cristian Ababei, directorul executiv al Organismului Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Nord-Est. Expertiza unui consultant este dată şi de implicarea sa în proiectele finanţate din fondurile de preaderare, Phare, Sapard şi Ispa, care aveau cerinţe similare cu cele solicitate în proiectele finanţate din fondurile structurale alocate României în perioada 2007 - 2012. Însă un consultant bun este şi un expert care a lucrat la stat, în structurile care verificau sau evaluau proiectele europene. O estimare a specialiştilor din piaţă arată că aproape 6.000 de funcţionari publici s-au reorientat către mediul privat în ultimii ani, atraşi de salariile de 2.000- 3.000 de euro pe lună pe care le obţin în proiectele europene. „Consultanţa în scrierea unui proiect este complet diferită de consultanţa în implementarea proiectului. Eu mi-aş pune mari semne de întrebare dacă aş întîlni un consultant care a refuzat să ajute la implementarea proiectului pentru care a oferit consultanţă la scriere. Nu întotdeauna un proiect scris după grilă poate fi şi implementat”, a mai spus Ababei. Din experienţa sa, consultanţii pentru proiectele finanţate prin POSDRU, programul prin care se alocă fonduri europene pentru HR, au undeva în jur de 30- 40 de ani şi au lucrat anterior, în medie, cam 3 ani în proiecte Phare. În medie, consultanţii primesc onorarii cuprinse între 1% şi 10% din valoarea unui proiect, pe care îi primesc eşalonat, pe parcursul desfăşurării activităţii unui proiect. Cu toate acestea, ei solicită, de cele mai multe ori, un avans. „Nu e vorba de mita, se percepe o taxă legală din partea firmelor de consultanţă care sînt de fapt ale celor care au implicare în acceptarea sau respingerea proiectelor, deci cine le aprobă se alege şi cu banii însă asta indirect nu pe faţă. Şansele de acceptare a unui proiect fără a apela la o astfel de firmă sînt minine iar «comisionul» e cam 10.000-12.000 pentru o sumă de 100.000 euro. Dar e ceva normal, numai un om neancorat în realitate ar crede că se face ceva important în România fără ca cineva să «ciupească» de acolo“, comentează pe internet cei care au trecut prin calvarul aprobării unui proiect finanţat cu fonduri UE.

97 IMM-uri din 100 au avut probleme în accesarea de fonduri UE
 

- Pentru numeroase IMM-uri, accesarea fondurilor europene trebuia să fie gura de aer proaspăt, sprijinul binevenit de care aveau nevoie în perioada de criză. Problemele pe care le-au întîmpinat însă în fazele de contractare şi implementare a proiectelor le-au creat din păcate chiar mai multe dificultăţi. Specialiştii îi sfătuiesc pe aplicanţi să aibă în vedere la structurarea bugetelor şi estimarea fluxurilor financiare, de la bun început, termene duble sau triple faţă de cele prevăzute în contractele de finanţare. Compania de consultanţă Structural Consulting Group a realizat prin intermediul portalului www.fonduri-structurale.ro, un sondaj privind dificultăţile accesării fondurilor europene. Răspunsurile primite au provenit de la un număr de 314 IMM-uri (întreprinderi mici şi mijlocii). Acestea se află în faza de contractare sau au deja în implementare proiecte finanţate prin fonduri structurale şi de coeziune sau Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR). Ponderea IMM-urilor repondente a fost de 68% în mediul urban, 32% mediul rural. Sondajul nu s-a referit la experienţele generale ale companiilor, fiind axat pe problemele întîmpinate de acestea. Totuşi, aproximativ 3% din repondenţi au furnizat şi feedback pozitiv. Concluziile generale care se desprind din sondaj au însă în vedere numeroase situaţii de întîrzieri majore în faza de evaluare, întîrzieri de plăţi (prefinanţări şi rambursări) chiar şi de 15 luni în unele cazuri, un proces de comunicare defectuos cu autorităţile de management, lipsa de transparenţă a mecanismului rambursărilor, probleme în accesarea de credite pentru cofinanţare, dobînzi mari la creditele obţinute, generînd uneori chiar renunţarea/rezilierea contractului de finanţare. O altă piedică în calea aplicanţilor şi beneficiarilor a fost amînarea repetată a lansării unor linii de finanţare mult aşteptate, cazuri în care firmele au investit timp, bani şi resurse umane în scrierea unor proiecte care au ajuns să fie „depăşite“ odata cu trecerea timpului. Lipsa de predictibilitate s-a mai evidenţiat şi prin perioadele lungi de timp între aprobarea proiectelor şi contractarea lor efectivă.

TVA-ul va deveni cheltuială deductibilă pentru proiectele cu fonduri europene
 

- Guvernul a adoptat recent o hotărîre prin care TVA-ul devine cheltuială eligibilă pentru rambursare din fondurile comunitare de la 1 ianuarie 2012, existînd posiblitatea ca unele programe să fie exceptate de la această facilitate. Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a apreciat că actul normativ adoptat de Executiv va conduce la creşterea nivelului de absorbţie a fondurilor comunitare prin faptul că TVA devine eligibilă, iar efortul financiar al celor care beneficiază de fondurile de coeziune ale Uniunii Europene va fi mai redus. „Ajutăm beneficiarii, fie publici, fie privaţi, să-şi acopere aceste cheltuieli şi, de multe ori, sînt proiecte blocate pentru că, de exemplu, sînt dificultăţi pentru autorităţile locale, în a plăti TVA-ul“, a declarat Orban. El a precizat că HG-ul va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2012, iar prevederile sale nu vor putea fi aplicate retroactiv. Un rol important în aplicarea actului normativ va reveni Ministerului de Finanţe care va trebui să verifice şi cererile de rambursare a taxei pe valoare adăugată. „Ministerul Finanţelor Publice are sarcini în plus să verifice în ce măsură cererile de rambursare au asemenea cheltuieli eligibile incluse (...) Pentru ANAF este o sarcină în plus, una deloc simplă, dar ne bucurăm că există disponibilitatea necesară“, a spus Orban. Pe de altă parte, fiecare minister trebuie să decidă pînă la finele acestui an dacă programele pe care le gestionează au de cîştigat sau de pierdut prin această hotărîre, în al doilea caz putînd cere să fie exceptate. „În momentul în care TVA-ul devine eligibil, dimensiunea programelor se micşorează şi atunci vor fi mai puţin proiecte susţinute din fonduri comunitare şi de aceea fiecare autoritate de management îşi va face o analiză proprie şi vom supune aprobării Guvernului, dacă este cazul, exceptări de la aplicarea HG, fie că vorbim de exceptări pe întregi programe operaţionale sau doar părţi din ele“, a explicat ministrul Afacerilor Europene. Totuşi, ministrul s-a arătat încrezător că toate programele vor avea TVA eligibil, cu excepţia transnporturilor şi a unor părţi din Programul de Dezvoltare a Resurselor Umane. „Există o discuţie privind Programul Operaţional Regional unde este problema supracontractării şi acolo va trebui să vedem în ce măsură chestiunea va putea fi rezolvată printr-o realocare de fonduri de la alte programe operaţionale”, a mai spus Leonard Orban adăugînd că realocarea între programe va trebuie să obţină şi acceptul Comisiei Europene.

România şi viitorul buget al UE: cît cotizează şi de cît (nu) poate beneficia
 

     Potrivit estimărilor independente ale organizaţiei de tip Think-tank „Open Europe”, România va încheia perioada bugetară 2007 – 2013 cu plăţi către bugetul UE ce se ridică la 7,2 miliarde euro şi sume încasate de la UE totalizînd 32 miliarde euro. Indicatorul relevant luat în considerare de Open Europe este suma netă primită sau dată per locuitor al unei ţări. Din această perspectivă, cu doar 1.159 euro/locuitor, România se află pe un loc codaş în partea primitorilor de fonduri, imediat după Bulgaria (1.263 euro/locuitor) şi departe de ţări precum Ungaria şi Estonia (fiecare cu cîte 2.384 euro/locuitor). Grecia (2.238 euro/locuitor), Lituania (2.157 euro/locuitor), Cehia (2.139 euro/locuitor), Slovacia (2.039 euro/locuitor) şi Letonia (2.016 euro/locuitor) trec şi ele pragul de 2.000 euro, în timp ce Polonia (1.705 euro/ locuitor) se află în zona Portugaliei (1.604 euro/locuitor) şi Sloveniei (1.443 euro/locuitor). Datele furnizate în 2010 de Ministerului Finanţelor referitor la participarea ţării noastre la bugetul UE sînt ceva mai generoase, cu 9,7 miliarde euro contribuţii şi 38,2 miliarde euro încasări de la UE pe intervalul 2007- 2013. Dar soldul rămîne similar. La fel şi poziţia codaşă prezentată mai sus.

Marii „donatori“ nu vor majorarea bugetului UE
 

     Din cele zece ţări care sînt contributoare pe net, opt (Marea Britanie, Franţa, Germania, Olanda, Austria, Italia, Finlanda şi Suedia) au adoptat o poziţie comună care aprecia drept „excesivă“ intenţia de majorare a bugetului UE pentru perioada 2014-2020 cu 5% faţă de cel din perioada 2007-2013. Cipru este aproape de echilibru (-128 euro/locuitor), iar Danemarca (-1.322 euro/locuitor) nu şi-au exprimat opoziţia faţă de majorarea bugetului UE. Deocamdată, Comisia Europeană merge pe 972,4 miliarde de euro în termeni de plăţi efective (1,1% din PIB-ul UE), respectiv de 1.250 de miliarde de euro dacă se iau în considerare şi angajamentele. Negocierile pentru adoptarea bugetului 2014 -2020 al UE se anunţă foarte dificile, iar declaraţiile făcute de liderii europeni nu sînt de natură să liniştească apele. Trebuie subliniat, însă, că asigurarea coeziunii ţărilor din UE presupune şi apropierea nivelurilor de dezvoltare şi, implicit, a puterii de cumpărare. Banii daţi de ţările mai dezvoltate sînt, apoi, recuperaţi indirect prin proiectele dezvoltate cu bani europeni şi prin creşterea capacităţii noilor veniţi de a achiziţiona mărfuri şi servicii.

România înseamnă 1% din PIB-ul UE
 

     Diminuarea acestui buget ar duce la scăderea sumelor alocate pentru România. Teoretic, acest fapt ne-ar afecta serios. Practic, noi sîntem încurcaţi mai degrabă de propria incapacitate de a absorbi banii europeni. Adică este greu de crezut, fie şi pe termen mediu, că vom îndeplini condiţiile puse şi vom avea ce bani să luăm de la UE. Oricum, la dimensiunea economiei româneşti, care reprezintă cam 1% din PIB-ul UE (119 miliarde euro România faţă de 11.000 miliarde euro toate ţările UE), nu banii pe care să ni-i dea ţările dezvoltate lipsesc, ci proiectele şi cofinanţarea din partea noastră. Nu sîntem singurii care nu reuşesc să ia banii alocaţi, dar sîntem cei mai afectaţi de acest fapt. Fapt elocvent, la începutul lunii iulie a.c., Parlamentul European a luat decizia de a returna statelor membre 4,54 miliarde euro. Cam 60% din această sumă reprezintă excedente din programele derulate în 2010, restul provenind din amenzi, dobînzi şi diferenţe de curs valutar. România a beneficiat astfel doar de 46 milioane de euro, ceea ce confirmă şi cota de participare economică la UE. În 2009, noi am primit cam 2,5% din alocările UE, adică semnificativ peste cota noastră reală în cadrul Uniunii. Cu toate acestea, limita de maxim fixată pentru sumele cu care o ţară poate fi ajutată să se dezvolte este de 4% din PIB, ceea ce ar însemna aproape 5 miliarde euro anual. Evident, rămînem departe de acest deziderat, aşa încît ar fi bine să fim în stare să luăm măcar sumele alocate prin actualul buget UE, chiar dacă nu vor creşte din 2014.

Ce acte şi documente cuprinde un dosar de finanţare
 

      Actele necesare ale unui dosar de finanţare prin fonduri europene sînt definite de fiecare Autoritate de Management ale Programelor Operaţionale Sectoriale în Ghidurile Solicitantului, pentru o anumită axă prioritară sau domeniu major de intervenţie. Fiecare ghid are inclus formatul de cerere de finanţare pentru tipul respectiv de proiect, în care sînt precizate informaţiile şi documentele care trebuie furnizate de către solicitanţii finanţărilor.
 

Dosarul de finanţare cuprinde:
 

1. Formularul cererii de finanţare completat
2. Documente anexe cererii de finanţare, conform cu Ghidul Solicitantului pentru axa prioritară sau domeniul respectiv
Componentele principale ale cererii de finanţare, conform formatului-cadru, sînt următoarele:
- Informaţii privind solicitantul
- Date despre proiect
- Concordanţa cu politicile UE şi legislaţia naţională
- Bugetul proiectului / Surse de Finanţare
- Lista de anexe
Exemple de documente anexe:
- Statut sau documente de asociere;
- Bilanţurile oficiale pe ultimii ani;
- Adeverinţă că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat;
- Cazierul fiscal al reprezentantului legal al solicitantului şi al reprezentantului tehnic;
- Aviz de mediu, analiza impactului de mediu;
- Autorizaţia de construcţie;
- Documente de confirmare a contribuţiei solicitantului;
- Plan de afaceri, studiu de fezabilitate, analiza cost – beneficiu;
- Proiectul tehnic;
- CV-urile persoanelor implicate în managementul implementării proiectului etc.

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Scriitorul Irvine Welsh vine în România

În ediţia tipărită

Monitorul de Făgăraş este singurul ziar fără influenţă politică

 

      În Ţara Făgăraşului mai mult decît în orice zonă a ţării, mass-media abundă. S-au scos ziare pe bandă rulantă, iar tv-urile sau radiourile se închid şi se deschid, îşi schimbă finanţatorul, unul după altul. Dacă lucrurile ar merge în linii normale, făgărăşenii ar trebui să fie cei mai bine informaţi români. Dar nu este aşa pentru că informaţiile care le sînt ,,servite” de această breaslă sînt greu credibile. Dacă am face o istorie a presei locale, lesne am constata că puţini ziarişti fac cinste acestei bresle. Şi asta pentru că majoritatea dintre ei s-au vîndut politicului pentru o brumă de bani sau mai grav pentru puţină atenţie din partea celor cu funcţii atunci cînd au fost măguliţi cu titulatura de ,,ziarişti”. Orice ziarist ar trebui să ştie că trăieşte zilnic între cei despre care scrie, doar că nu poate fi ca ei. Dacă am face comparaţie cu presa de la 1910 sau măcar cu cea interbelică, puţini sînt ziariştii de azi care ar putea ajunge la nivelul celor de atunci. Un singur exemplu am da, dr. Ioan Şenchea. Monitorul de Făgăraş, ziar editat după modelul ,,The Sun”, a rămas pînă astăzi, după 19 ani (17 octombrie 1998 ediţia cu numărul ZERO), în inimile cititorilor.(continuarea doar în ediţia tipărită)

 

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1868 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

6.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 728
Număr afişări conţinut : 3874393

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare