Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Au sărăcit şi bogţii României
Au sărăcit şi bogţii României Email
Luni, 24 Octombrie 2011 17:39

 

 

     Revista Forbes România a publicat Topul Forbes 500 Miliardari, ediţia 2011. Averile celor mai bogaţi români însumează în acest an 25,1 miliarde de euro, cu 3,1 miliarde de euro (11 %) mai puţin faţă de anul anterior. Primii zece români din top concentrează o treime din averile totale ale celor 500 de persoane şi însumează peste opt miliarde de euro. Cei care au investiţii mari în domeniul imobiliar au fost în 2011 cei mai mari perdanţi, valoarea bunurilor imobiliare scăzând pînă la 60%. Printre puţinii cîştigători se numără oamenii de afaceri cu plasamente în sectorul medical privat ori din domeniul colectării şi reciclării deşeurilor. Potrivit ediţiei din acest an a clasamentului, averile a 326 persoane au scăzut, în timp ce doar 111 miliardari au averi mai mari. Clasamentul din 2011 cuprinde şi 33 de nou-intraţi. Pe locul 1 s-a situat pentru al treilea an consecutiv Dinu Patriciu cu o avere de 2,1 - 2,2 miliarde de euro. Averea omului de afaceri a scăzut în 2011 cu aproximativ 100 de milioane de euro, până la 2,1- 2,2 miliarde de euro. Principalele domenii de activitate în care activează acesta sunt retail, imobiliar, resurse minerale şi bancar.

Top 20 cei mai bogaţi români
 

1. Dinu Patriciu, 60 de ani, 2.300 milioane euro, Ilfov. Media, energie, imobiliar, bancar, IT&C. Faţă de anul trecut averea omului de afaceri a scăzut cu 100 de milioane euro. Investiţiile făcute în ultimul an se referă la media (Holdingul Adevărul), retail şi domeniul bancar.


2. Timiş (Vasile) Frank, 1.000-1.100 milioane euro. Extracţie petrol şi minereuri, farmaceutice, cercetare Londra.

 

 Numele lui Timiş Frank a fost legat, multă vreme în România, de Roşia Montană. Cea mai importantă companie din portofoliul lui Timiş este African Mineral, la care deţine 14,97% din aţiuni. Firma a descoperit recent cel mai mare zăcământ de minereuri de fier din lume, de 10,5 miliarde tone. Are dublă cetăţenie, română şi australiană, este căsătorit şi are doi copii, dintr-un mariaj anterior.
3. Ioan Niculae, 900 milioane euro-1 miliard de euro, 56 de ani. Agricultură, comerţ exterior, imobiliare, turism, Bucureşti. După un 2009 dezastruos, în care combinatele chimice aproape că au
stat mai tot timpul închise, proprietarul Interagro răsuflă uşurat: grâul s-a făcut foarte bine anul acesta, iar comenzile de îngrăşăminte din străinătate vin aproape ca în vremurile bune.
4. Dan Grigore Adamescu, 900 milioane euro-1 miliard de euro, 62 de ani. Imobiliar, retail, media, asigurări, turism, Bucureşti. Dan Grigore Adamescu are afaceri în România şi Germania, unde
deţine business-uri în patru oraşe, inclusiv în Berlin, în imobiliare, terenuri, parcuri industriale şi comerciale. Din 1991 şi până în prezent, Adamescu a reuşit să creeze în România un adevărat imperiu, afacerile sale extinzându-se în domenii variate, de la asigurări şi hoteluri, pînă la media sau construcţii. Familia Adamescu deţine Hotelul Rex din Mamaia, Unirea Shopping Center Braşov şi aproximativ 15% din acţiunile retailerului de electrocasnice, Flamingo.
5. Veronica Guşă de Drăgan, 800-900 milioane de euro, 37 de ani, Palma de Mallorca (Spania). Distribuţie GPL, energie, mass-media, cultură, tipografii, imobiliare. Una dintre cele mai bogate femei de afaceri de origine română, nu vorbeşte cu presa şi nu este prezentă (fizic) în mediul de business
autohton. Veronica Guşă De Drăgan, văduva lui Iosif Constantin Drăgan a preluat afacerile soţului cu mulţi ani înainte de moartea acestuia (august 2008). Este Preşedintele Executiv al Grupului din
anul 2001, fiind implicată direct în activitatea strategică şi operativă a Grupului.
6. Ion Ţiriac 750-800 milioane euro, 71 ani, Bucureşti. Auto, imobiliare, banking, asigurări. Ion Ţiriac este pe zi ce trece o prezenţă tot mai discretă în mediul de afaceri autohton. Fiul său Ion Alexandru Ţiriac pare să îi preia tot mai mult din atribuţii, el fiind cel care anunţă, de cele mai multe ori, planurile
investiţionale ale grupului. Iar cele mai recente pare să se refere tot la imobiliar. În acest moment, Ţiriac Imobiliare are în plan trei proiecte de anvergură, la Timişoara, Braşov şi Otopeni-Bucureşti, care reprezintă combinaţii de shopping-mall-uri, clădiri de birouri şi rezidenţiale, showroom-uri auto şi hoteluri.
7. Marius şi Emil Cristescu, 500-550 milioane de euro. Timişoara. Industrie, turism, imobiliare, construcţii, comerţ. Criza puternică din ultimul an i-a făcut pe cei doi fraţi din Timişoara, Marius şi Emil Cristescu, proprietarii platformei Faur, să reconsidere strategiile anterioare şi să păstreze în portofoliu doar ce aduce profit.
8. Gabriel Comănescu, 43 de ani, 450 milioane de euro. Extracţie petrol şi gaze, foraj marin, platforme petroliere, turism, Constanţa. Gabriel Comănescu a ridicat în ultimii ani un mic imperiu în jurul companiei Upetrom. Pasionat de maşini de epocă şi turism, afaceristul constănţean se descurcă tot mai bine cu petrolul. El controlează prin Upetrom, Grup Servicii Petroliere (GSP), companie
care se concentrează pe foraj marin, dar şi Upetrom 1 Mai Ploieşti, societate care produce utilaje destinate industriei de petrol şi gaze.
9. Radu Dimofte, 400-420 milioane euro, Imobiliare, HoReCa, 51 de ani, Bucureşti. Radu Dimofte şi Gabriel Popoviciu sunt asociaţi la proiectul Băneasa. Cel mai valoros activ al grupului de firme controlate de cei doi se estimează că va fi gata peste cinci ani. Prin intermediul familiilor lor, Dimofte şi Popoviciu controlează totodată grupul de firme Alltrom, care operează francizele IKEA, KFC,
Pizza Hut, Howard Johnson, şi sunt asociaţi la restaurantul Casa Doina din Capitală.
9 Gabriel Popoviciu, 400-420 milioane euro, 51 de ani, Imobiliare, hoteluri, restaurante, Bucureşti.
Popoviciu a mai adus în România Pizza Hut, KFC (restaurante), Howard, Johnson sau Ramada (hoteluri). Cel mai valoros activ al grupului de firme controlate de Popoviciu este însă proiectul imobiliar Băneasa.
11. Stoica Gruia, 42 de ani, 380 - 400 milioane euro. Transporturi feroviare, imobiliare
Bucureşti. Este proprietarul Grupului Feroviar Român şi al Grampet. Ultima include mai multe societăţi în România, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Moldova, Ucraina, Muntenegru, Mozambic, Austria şi de curând Germania, iar marea majoritate a lor activează pe segmentul de cale ferată.
11. Dorinel Umbrărescu, 49 ani, 380-400 milioane euro. Construcţii, Bacău. Companiile controlate de
Umbrărescu au obţinut în 2009 cel mai mare contract de infrastructură, în valoare de aproximativ 173 milioane euro, pentru reabilitarea Drumului Naţional 12.
13. Fraţii Ioan şi Viorel Micula, 350 milioane euro. Producţie, comerţ, imobiliare, media, Bihor. Gemenii Ioan şi Viorel Micula, proprietarii grupului de firme European Drinks&Foods, continuă lupta cu statul român. Cei doi fraţi sunt incluşi, an de an, în topul datorinicilor la bugetul statului. Potrivit datelor ANAF, compania European Food înregistrează datorii de peste 22 de milioane de euro. Chiar dacă nu recunosc, afacerile grupului condus de Micula merg tot mai prost, iar criza economică afectează tot mai mult businessul gemenilor Micula.
14. Zoltan Teszari, 40 de ani, 340-350 milioane euro. Telecomunicaţii, IT, TV, Oradea. Afacerile RCS&RDS cresc de la an la an, în 2009 atingând un rulaj de aproximativ 400 de milioane de euro, în uşoară creştere faţă de anul precedent. Anul trecut compania a trecut din nou pe profit, aproximativ 50 de milioane de euro.
15. Familia Păunescu, 300 milioane de euro. Media, energie, imobiliare, Bucureşti. Principala preocupare în momentul de faţă pentru Bobby Păunescu este Mandragora, casa de producţie cinematografică pe care o deţine. Familia Păunescu mai are afaceri în media, energie regenerabilă şi imobiliare. În portofoliul familiei Păunescu se mai află televiziunile Vox News şi B1TV, cotidianul central "Curierul Naţional" şi "Gazetele", ziare regionale, dar şi ziarul "Evenimentul zilei" şi revista de business "Capital". Imobiliarele reprezintă, conform estimărilor personale, 20-30% din averea familiei.
15. Cristian Burci, 45 de ani, 300 milioane euro. Producţie de vagoane şi material rulant, publicitate
Bucureşti. Afaceri în domeniul materialului rulant şi în producţia de vagoane, Cristian Burci are circa 1000 de angajaţi aproape pe fiecare companie a sa (şi ajunge la un total de 7.000). Are afaceri în domenii diverse, de la servicii de transport, leasing şi mentenanţă, pînă la proiectare şi producţie de material rulant feroviar şi nave maritime. Prin intermediul IRS (International Railway System), el deţine o cotă de aproape 3% din producţia mondială de vagoane.
15. Ovidiu Tender, 54 de ani, 300 milioane de euro. Energie, petrol şi gaze, construcţii, farma, turism
Bucureşti. Omul de afaceri timişorean a grupat pe domenii de activitate firmele sale. Aşa că a mărit competenţele celor doi manageri de la Vulcan şi Prospecţiuni pe construcţii şi imobiliare. Conglomeratul care a rămas (Tender are acţiuni la firme din domeniul agriculturii, turismului,
comunicaţiilor etc) va forma un alt holding, pe care în timp doreşte să-l aducă la nivelul primului. Extinderea în afara graniţelor ţării a afacerilor este o ţintă urmărită deja de Tender de cîţiva ani.
17. Dragoş şi Adrian Pavăl, 280-300 milioane de euro. Bricolaj, Bacău. Fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, sunt printre singurii care şi- au bugetat o creştere în 2010. În acest context, Dedeman ar trece înaintea reţelei Praktiker, liderul pieţei locale de bricolaj. Avansul raportat de reţeaua deţinută de fraţii Pavăl din Bacău vine pe fondul extinderii cu cinci noi magazine în perioada iulie 2009-iulie2010, în Bucureşti, Iaşi, Braşov, Craiova, Arad şi Timişoara.
19. Enrico Perini, 43 de ani, 250 milioane de euro, construcţii, Bucureşti. În prima jumătate a anului,
retailerul de echipamente şi instalaţii pentru clădiri Romstal a deschis patru magazine în sistem de franciză în Rusia şi Ucraina.Grupul Romstal intenţioneză să investească şi în energia eoliană.
20. Dimitrie Sturdza, 72 de ani, 220 milioane de euro, cosmetice, imobiliare, Bucureşti. Principele Dimitrie Sturdza, descendent al unei familii de seamă din Moldova (doi dintre strămoşii săi au fost domnitori), este prorpietarul firmei Déesse pe care acesta a înfiinţat-o în Elveţia. Cifra de afaceri a firmei a ajuns anul trecut la peste 60 de milioane de euro. Cosmeticele fabricate în Oetwil am See
(o localitate micuţă din Elveţia unde se află laboratoarele companiei de cosmetice) s-au vîndut cu 20% mai bine în 2009, faţă de 2008.

 

Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!

 

Cel mai bogat om din lume
 

     Mexicanul Carlos Slim, care deţine afaceri de la minerit la comunicaţii, a reuşit să-i bată pe Bill Gates şi Warren Buffett la creşterea pe bursă a acţiunilor companiilor sale. Acest lucru îl menţine şi în acest an în capul listei celor mai bogaţi oameni de pe glob. Companiile deţinute de Carlos Slim şi-au crescut cifra de afaceri cu 37% ajungînd la 70 miliarde de dolari. În comparaţie, Bill Gates, care şi-a extins investiţiile cu acţiuni la televiziunea mexicană Grupo Televisa SAB şi la fabrica de imbuteliat Coca-Cola Femsa SAB, valorau în jur de 26 miliarde de dolari. Deţinerea la Microsoft reprezintă 16,7 miliarde de dolari din total, după ce Gates şi-a redus participaţia la 80 milioane de acţiuni. În cazul lui Warren Buffett, creşterea de 22% a acţiunilor companiei sale Berkshire Hathaway Inc. nu a fost suficientă pentru a-l ajunge din urmă pe Gates. Aproape jumătate din bogăţia lui Carlos Slim, mai exact 48,9 miliarde de dolari, o reprezintă afacerea companiei sale America Movil SAB. Însă cel mai mare profit l-a avut, anul trecut, cu cea mai veche firmă a sa din sectorul minier, Grupo Carso SAB, care i-a dublat cîştigul. Cea mai mare pierdere i-a adus-o New York Times, ale cărei acţiuni au scăzut cu 21%. Slim are afaceri sub 500 milioane de dolari pe piaţa americană, restul fiind în companii din Mexic.

Marii cîştigători
 

     Din top 10, doar patru români au reuşit să-şi sporească averile, pe fondul creşterii afacerilor deţinute. Aceştia sunt Frank Timiş, Gabriel Comănescu, Gruia Stoica şi Zoltan Teszari. Frank Timiş, românul cu dublă cetăţenie (română şi australiană) clasat pe locul doi în clasamentul „Forbes", a fost evaluat la 1,2- 1,3 miliarde de euro, în creştere cu aproximativ 200 milioane de euro faţă de ediţia precedentă. Avansul înregistrat s-a datorat în primul rând afacerilor deţinute în domeniul extracţiei petrolului şi al minereurilor. Gabriel Comănescu, a cărui avere a crescut în acest an cu 50 de milioane de euro, pînă la 500 de milioane de euro, a cîştigat în 2011 licitaţii internaţionale, platformele de foraj marin ale companiei sale, Grup Servicii Petroliere ajungând astfel pînă în Mexic. Ocupantul locului opt în „Forbes 500 Miliardari", ediţia 2011, este Gruia Stoica, proprietarul grupului de firme Grampet, cu afaceri totale de 320 de milioane de euro, în 2010, în creştere cu 15%. Printre marii cîştigători din acest an pot fi amintiţi şi cei 33 de nou-intraţi. Eli Davidai, omul de afaceri de origine israeliană, al cărui nume se leagă de intrarea Pepsi în România, a debutat în topul Forbes direct pe locul 44, cu o avere estimată la 90 - 100 milioane de euro. Emanuel Muntmark, numit şi regele eolienelor, datorită mai multor proiecte de acest gen pe care le deţine în Dobrogea, a intrat în clasamentul din 2011 pe locul 125, cu o avere estimată la 35- 40 milioane de euro. În top au fost în acest an 33 de intrări noi.

Top 10 intrări
 

1 Eli Davidai: 90-100 mil. euro
2 Familia Muntmark: 35-40 mil. euro
3 Mircea Mihăilescu: 34-36 mil. euro
4 Dan Fiterman: 28-30 mil. euro
5 Mihai Sofian: 25-27 mil. euro
6 Mantu Spiru: 24-26 mil. euro
7 Mihai Humă: 24-26 mil. euro
8 Remus Daniel Niţu: 19-20 mil. euro
9 Cristian Stăncic: 19-20 mil. euro
10 Iosif Pazuric: 17-18 mil. euro

Marii perdanţi
 

     Dintre marii perdanţi ai ediţiei 2011 a topului "Forbes 500 Miliardari" pot fi enumeraţi în primul rînd toţi cei 33 de oameni de afaceri ale căror businessuri au fost evaluate sub 6-7 milioane de euro, pragul de intrare în top în 2011. Dinel Staicu se numără printre cei care au părăsit ediţia din acest an a clasamentului celor mai bogaţi români. Unul dintre cele mai cunoscute personaje de pe piaţa de capital se numără printre puţinii „puternici" care au primit condamnări definitive şi pedepse cu închisoare pentru fraudarea unei bănci. Pe 4 aprilie 2011, fostul preşedinte şi director general al SIF Oltenia a fost condamnat la 7 ani de închisoare cu executare, pentru fraudarea Băncii Internaţionale a Religiilor, prejudiciul adus fiind de 9,3 milioane de euro. Cu toate că a încercat să fugă din ţară, sau să-şi schimbe numele în Dinel Niţu, a fost încarcerat la Penitenciarul Rahova din Capitală. La acest capitol trebuie amintiţi şi fraţii Micula care au pierdut în ultimul an peste 100 de milioane de euro. Imperiul fraţilor Micula valorează, potrivit Forbes, circa 220 de milioane de euro, ceea ce îi clasează pe locul doi în topul miliardarilor bihoreni, după Zoltan Teszari. Totodată firmele controlate de cei doi gemeni ocupă locuri fruntaşe şi la datoriile pe care acestea le au către bugetul de stat. De exemplu European Food trebuie să achite către bugetul de stat circa 31 milioane euro. Şi conform datelor ANAF datoriile către stat a firmelor fraţilor Micula cresc lună de lună. Totodată firmele bihorenilor se pregătesc de disponibilizări masive în următoarea perioadă.
 

Top 10 ieşiri
 

1 Biţoiu Valentin: 22 mil. euro
2 Familia Mănescu: 18-19 mil. euro
3 Iosif Armaş: 16-18 mil. euro
4 Alin Albu: 16-18 mil. euro
5 Adrian Drăghici: 18 mil. euro
6 Cristian Copăcean: 15 mil. euro
7 Claudiu Ilie Ilonta: 15 mil. euro
8 Cristian Ovidiu Sim: 15 mil. euro
9 Familia Zinger: 14-15 mil. euro
10 Nicu Dinu: 13-14 mil. euro

Miliardar de România
 

     Miliardarul român este bucureştean (peste 200 din milionarii din top au reşedinţa în Bucureşti şi Ilfov), în vârstă de 41 de ani, căsătorit, cu unul sau doi copii şi o avere medie de 50 de milioane de euro. O parte dintre bogaţii României au fost nevoiţi să apeleze la reduceri de personal în încercarea de a păstra un nivel constant al cheltuielilor, un efect nedorit al crizei financiare care planează asupra economiei naţionale. Astfel, numărul angajaţilor din cadrul firmelor deţinute de oamenii de afaceri prezenţi în top a scăzut cu circa zece procente comparativ cu 2009. Cei 500 de miliardari „Forbes" au în subordine aproximativ 240.000 de persoane. Mai trebuie spus faptul că doar 16 persoane şi-au făcut averea avînd la bază o moştenire, fie ea şi parţială - doar trei persoane au moştenit în totalitate averea, printre ele numărându-se Veronica Guşă de Drăgan sau Familia Regală a României. Averea medie a celor care au moştenit afaceri şi bunuri importante este de aproximativ 271 de milioane de euro, în scădere cu circa 80 de milioane comparativ cu datele din anul precedent.

Cei mai bogaţi oameni din media
 

1. Dinu Patriciu, 2,1 - 2,2 miliarde de euro. Actionarul majoritar al trustului Adevarul Holding (locul 1 in Top 500)
2. Dan Grigore Adamescu, 900 - 950 de milioane de euro. Omul de afaceri detine marca Academia Caţavencu şi cotidianul România Liberă (locul 4 in Top 500)
3. Zoltan Teszari, 350 - 360 de milioane de euro. Detine RCS&RDS (locul 10 in Top 500)
4. Fratii Micula, 200 - 220 de milioane de euro. Deţinătorii posturilor Naţional TV, Favorit, N24 şi ai unor ziare locale (locul 15 in Top 500)
5. Bobby şi Răzvan Păunescu, 200 - 220 de milioane de euro. Deţin B1TV, Curierul Naţional, Evenimentul Zilei şi Capital (locul 15 in Top 500).
6. Camelia şi Corina Voiculescu, 150 - 155 milioane de euro. Deţin Antena Group, Radio ZU, Intact Interactive (locul 24 in Top 500).
7. Adrian Sârbu, 95 - 100 de milioane de euro. Actionar la CME (care deţine televiziuni în România, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Slovacia, Slovenia) (locul 43 in Top 500).
8. Sebastian Ghiţă, 70 - 73 de milioane de euro. Realitatea Media (locul 65 in Top 500).
9. Sorin Ovidiu Vantu, 50 - 60 de milioane de euro (locul 80 in Top 500).
10. Dan Diaconescu, 8 - 9 milioane de euro. Firma sa, Ocram Television, deţine licenţa postului OTV (locul 432 in Top 500)

Cei mai bogaţi oameni din publicitate:
 

1. Mihaela Nicola şi Zoltan Szigeti, 45 - 47 milioane de euro. Controleaza The Group
2. Ştefan Iordache şi Ioana Iordache, 14 - 15 milioane de euro. Leo Burnett Romania
3. Radu Florescu, 13 - 14 milioane de euro. Fondatorul Centrade Saatchi&Saatchi
4. Bogdan Enoiu, 13 - 14 milioane de euro. Agentia McCann-Erickson
5. Veronica Savanciuc, 11 - 12 milioane de euro. Grupul de comunicare Lowe Romania.
6. Teddy Dumitrescu, 7 - 8 milioane de euro, Focus Advertising şi Grupul Publicis Communication Services Bucuresti.
7. Dragoş Grigoriu, 7 milioane de euro. Tempo Advertising

Investitori în sport
 

     Forbes a făcut şi topul celor mai bogaţi oameni din sport. În clasament conduce detaşat Ioan Niculae, urmat de Ion Ţiriac şi George Copos. Marele perdat în 2011 a fost Gigi Becali a cărui avere a scăzut pînă la 140 de milioane de euro datorită, în principal, prăbuşirii pieţei imobiliare din România.
 

Ioan Niculae, 900 - 1 mld. euro
Ion Ţiriac, 700 - 750 mil. euro
George Copos, 175 - 180 mil. euro
George Becali, 145 - 150 mil. euro
Adrian Porumboiu, 130 - 140 mil. euro

Cele mai bogate femei
 

    Femeile sînt şi ele prezente în topul miliardarilor. Iată clasamentul celor mai bogate femei:
Carmen Adamescu, 900-950 mil. euro, locul 4
Veronica Drăgan, 650-700 mil. euro, locul 6
Camelia Voiculescu 150-155 mil. euro, locul 24
Măriuca Talpeş 85-90 mil. euro, locul 52
Anca Vlad, 58-60 mil. euro, locul 78

Familia Şoneriu se află printre bogaţii judeţului Braşov
 

     Bogaţii Braşovului au rămas aceiaşi şi pe timp de criză, dar sînt cu câteva zeci de milioane de euro mai săraci decât anul trecut. În top se află, ca şi în 2010, Ioan Neculaie, Călin Costan şi Mihai Miron. Ierarhia s-a schimbat însă: Călin Costan, deţinătorul grupului de firme ICCO, a căzut 27 de poziţii, de pe locul 83 pe 110, lucru care îl clasează pe locul trei în topul bogaţilor din judeţul nostru. În schimb, Mihai Miron urcă 21 de locuri, de pe 118 pe 97, ajungând astfel, după Ion Neculaie, al doilea cel mai bogat braşovean.
     Dacă Neculaie a reuşit să îşi păstreze poziţia de lider în judeţul Braşov, în ceea ce priveşte locurile II şi III avem parte de o răsturnare de situaţie. Cu o pierdere de aproximativ 25 de milioane de euro, Călin Costan ajunge din primii o sută cei mai bogaţi români, în 2010, pe locul 110, fiind astfel al treilea braşovean în topul Forbes 500 miliardari.Surpriza topului este omul de afaceri Mihai Miron, care a reuşit să urce 21 de poziţii în top Forbes 500 Miliardari, fiind astfel al doilea cel mai bogat om de afaceri din Braşov. Pe locul 97 la nivel naţional, Mihai Miron, are o avere estimată la 48-50 de milioane de euro, cu patru milioane de euro mai mare decât anul trecut când era pe locul 118 în top Forbes 500 Milionari.Mihai Miron are 51 de ani şi afaceri în industria farmaceutică, industria alimentară şi zootehnie , dar este cunoscut, în primul rând, pentru lanţul de farmacii Ropharma. Împreună cu doi asociaţi, Floriean Firu şi Cristian Teodorescu, Miron a inaugurat anul acesta Spitalul „Sfântul Constantin", o investiţie de 20 de milioane de euro. După cum spune, însă, recuperarea investitţei nu este principalul său obiectiv. Locul patru pe Brasov, şi 172 la nivel naţional, este ocupat de Cristian Teodorescu, un personaj discret din comunitatea braşoveană. În vârsta de 51 de ani, Teodorescu deţine Teo Holding, firma care gestionează închirierea mai multor clădiri proprii. Una dintre clădirile deţinute de el găzduieşte Spitalul „Sfântul Constantin" din Braşov, Maternitatea Regina Maria, o farmacie Ropharma şi agenţia „Divizia de medici" a Băncii Transilvania. Teodorescu deţine şi 33% din acţiunile spitalului privat. „Prinţul asfaltului", Marcel Butuza, nu lipseşte nici el dintre bogaţii României, fiind clasat pe locul 207 în top Forbes 500 Miliardari. El se clasează pe locul cinci la nivelul judeţului nostru, cu o avere estimată la 23-24 de milioane de euro. Marcel Butuza deţine firma Verctra Service, firma care câstigă mai toate licitaţiile pentru asfaltarea şi dezăpezirea drumurilor din judeţul Braşov. Marcel Butuza mai este cunoscut în rândul braşovenilor şi datorită pasiunii sale pentru enduro-cross, o pasiune extrem de costisitoare. Până acum a participat cu echipa sa, Vectra Racing Team Zarneşti, la trei ediţii ale celei mai grele competiţii de enduro din lume, Raliul Dakar (2007, 2009 ?i 2011). Anul acesta s-a clasat pe locul 56 la Raliul Dakar care s-a tinut în America de Sud. Pe lângă cei trei afaceristi de top, în clasamentul Forbes îi mai regăsim pe Cristian Teodorescu (Spitalul Sf. Constantin), Marcel Burtuza (Vectra Service), Silviu Strejut (Silnef), Gabriel Stan (Bellevue Residence), Costel Comăna, Iorgu Ganea (Regiotrans), familia Luca (carmangeria Luca), fraţii Comaniciu (Delaco), Antonia Ceposu (Metabras), familia Şoneriu (Carmolimp), Ion Olaru (Oligopol).

Scriitorii români în Top Forbes
 

1. Mircea Cărtărescu, 540.000 dolari. Mircea Cărtărescu (54 de ani), este liderul generaţiei '80, autorul voluminoasei cărţi Postmodernismul românesc. A fost profesor la Facultatea de Litere din Bucureşti şi în 1990, pleca în SUA, în Iowa City, invitat al programului pentru scriitori International Writers Program. Lui Mircea Cărtărescu nu-i face nicio plăcere să vorbească despre banii cîştigaţi din scris, dar nici nu le neagă importanţa în construirea unui trai decent. Pentru „Faruri, vitrine, fotografii" (1980), primul volum de versuri, editat într-un tiraj de 1.000 de exemplare, tînărul Cărtărescu a primit de trei ori cât un salariu normal pe-atunci, cum spune chiar el adică de 3 ori 1.780 lei. Pentru volumul colectiv Aer cu diamante (1982) cei cinci autori au trebuit să aducă, fiecare, 3.000 de lei de-acasă. După 1990, norocul i-a surîs lui Mircea Cărtărescu şi a venit de la Editura Humanitas, semnat de chiar editorul Gabriel Liiceanu. Din 1993, Mircea Cărtărescu a devenit autor al Humanitas şi 429.000 de exemplare (peste 20 de titluri) i-au fost editate aici. Pentru apariţiile în străinătate (are peste 35 de titluri apărute în alte limbi), scriitorul lucrează cu două edituri germane - Suhrkamp şi Paul Zsolnay - cu care are un contract de cesiune a drepturilor de autor pentru întreaga lume.
2. Gabriel Liiceanu, 460.000 dolari. Cea mai vîndută carte a scriitorului Gabriel Liiceanu (69 de ani) este „Jurnalul de la Păltiniş". Volumul a apărut în 1983, la Editura Cartea Românească, şi a devenit un best-seller în anii de întuneric ai dictaturii ceauşiste. Potrivit calculelor „Forbes", onorariul autorului ar fi fost de 36.000 lei, reprezentând la acea vreme în jur de 2.500 de dolari americani. A doua ediţie a „Jurnalului de la Păltiniş" a apărut în 1991, la Humanitas, editura lui Gabriel Liiceanu, înfiinţată pe infrastructura fostei Edituri Politice. Această ediţie a fost vîndută în 60.000 de exemplare. Au urmat alte trei ediţii (1996, 2004 şi 2005). Este şi patronul Editurii Humanitas care a înregistrat în 2009 o cifră de afaceri de 2,8 milioane de euro şi un profit la sfârşitului anului de 162.000 de euro.
3. D.R.Popescu, 440.000 dolari. La vârsta de 76 de ani, Dumitru Radu Popescu se bucură de o operă impresionantă (zeci de nuvele, romane, scenarii de film şi piese de teatru). A fost ultimul preşedinte al Uniunii Scriitorilor. Două dintre romanele sale au fost considerate curajoase în anii în care au apărut - „F" (1969) şi „Vânătoare regală" (1973). Pentru primul, „Forbes" a calculat un onorariu de 84.000 lei, reprezentând la acea vreme 5.600 de dolari americani. Pentru al doilea roman - 92.000 de lei (6.000 de dolari). De altfel, „Vânătoare regală" a fost succesul de vânzări al autorului (peste 80.000 de exemplare, înainte de 1989). Pentru că a fost membru în Comitetul Central şi preşedinte al Uniunii Scriitorilor, D.R. Popescu a beneficiat pentru onorariile cărţilor scrise şi de „sporul de personalitate", aşa încît „Forbes" l-a evaluat la 4.000 de lei pe coală (20 de pagini de tipar). A primit de cinci ori Premiul Uniunii Scriitorilor, dar aceste venituri (un premiu era în valoare de 10.000 lei) nu au fost luate în calcul.
4. Andrei Pleşu, 300.000 dolari. A cîştigat primii bani din articole publicate în revistele „Amfiteatru" (1968) şi „Contemporanul" (1969). Este directorul fondator al revistei „Dilema veche". Prima carte de eseuri „Minima moralia", a apărut la Editura Cartea Românească în 1988. Cartea s-a bucurat, apoi, de patru reeditări la Editura Humanitas şi de 24.000 de exemplare vîndute. În calitate de ministru al Culturii a semnat, în 1990, documentul prin care fosta Editură Politică devenea Editura Humanitas. La această editură, la care are un contract de exclusivitate, a publicat şi a reeditat, 11 titluri, vîndute în 210.000 de exemplare.
5. Nicolae Breban, 290.000 dolari. În anii '60-'70, Nicolae Breban era o vedetă a lumii literare. Este autorul unor romane de anvergură: „Francisca" (1965), „Animale bolnave" (1968), „Bunavestire" (1977). Este membru titular al Academiei Române, de pe urma căreia beneficiază de o indemnizaţie lunară de 1.000 de euro. Are şi o pensie de 1.000 de lei. Veniturile îi sunt completate şi de drepturile de autor. Toate romanele sale, înainte de 1989, au depăşit 30.000 de exemplare. „Forbes" a calculat că pentru cele 450 de pagini ale romanului, Nicolae Breban a luat un onorariu de 90.000 de lei (echivalentul a 6.000 de dolari). Scriitorul, care era obişnuit să primească pentru un singur roman, înainte de 1989, de la 20 la 40 de salarii medii (1.500 de lei era salariul în anii '80) se vede acum nevoit să accepte şi 1.500 de euro pentru o carte publicată.
În topul întocmit de Forbes urmează: Neagu Djuvara (94 de ani, istoric, diplomat şi filozof), Augustin Buzura (72 de ani), Nicolae Manolescu (71 de ani, critic literar), Dinu Săraru (79 de ani) şi Radu Paraschivescu (50 de ani, singurul scriitor din top care a debutat după 1990). Cel mai de succes dramaturg român contemporan este considerat, de către Forbesc, Matei Vişniec (55 de ani) stabilit din 1987 în Franţa.

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Scriitorul Irvine Welsh vine în România

În ediţia tipărită

Chirii modice la ANL

 

     În acest an au primit locuinţe în blocurile ANL patru familii de făgărăşeni. Repartiţia a fost realizată în blocurile A, C, H şi J, în apartamente de 2 camere, iar chiriaşii s-au mutat încă din luna august. Dacă în urmă cu cîţiva ani numărul cererilor depuse în vederea obţinerii unei locuinţe ANL depăşea 1.000, astăzi mai sînt înregistrate doar 70 de solicitări. Tinerii din municipiu nu se mai bat pentru o locuinţă ANL, deşi chiriile sînt sfidător de mici faţă de cele practicate pe piaţa liberă. Dacă în ANL o chirie nu depăşeşte 50 euro/lună, pe piaţa liberă se cer şi 200 euro/lună, în condiţiile unui confort similar (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 
Taximetriştii, nemultumiţi de noile sensuri unice

 

     Începînd cu data de 16 octombrie 2017, Primăria Făgăraş aplică noi restricţii de circulaţie pe unele străzi din municipiu. Acestea au fost stabilite în urma unor dezbateri publice, iar Comisia de circulaţie a definitivat forma restricţiilor. Făgărăşenii care au aflat despre aceste noi modificări au păreri împărţite, unii laudă iniţiativa Primăriei Făgăraş, iar alţii nu sînt de acord cu modificările considerîndu-le inadecvate. (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1462 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

8.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 734
Număr afişări conţinut : 3873012

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare