Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Păstrăvarii din Berivoi
Păstrăvarii din Berivoi Email
Luni, 04 Iulie 2011 17:57

 

 

 

 

     Păstrăvul este considerat delicatesă pe masa unei familiei. Tocmai de aceea are şi un preţ pe măsură. Un kilogram de păstrăv în marile magazine depăşeşte 25 de lei, iar o porţie de păstrăv preparat la un restaurant costă cel puţin 40 de lei. Acestea au fost suficiente motive pentru ca localnicii din Ţara Făgăraşului să facă o adevărată afacere din creşterea păstrăvilor. Mai ales că ţara acestor peşti se află în zona montană din Ţara Făgăraşului. Acum, pe mai toate văile din Munţii Făgăraşului, există păstrăvării, iar peştii crescuţi de făgărăşeni ajung în marile lanţuri de magazine concurînd cu păstrăvii din Vietnam sau China. În regimul comunist, în zona Făgăraşului funcţiona, cu acordul conducerii comuniste, o singură păstrăvărie. Era a statului, mai precis a Ocolului Silvic, şi ocupa o mare parte din terenului proprietatea a unei familii din Dejani. Tocmai de aceea familia Stroia se ocupa de administrarea acelei păstrăvării. Preşedintele ţării, Nicoale Ceauşescu, primea păstrăvi de la Dejani, atunci cînd vroia să servească la masă peşte. Era un întreg ritual pentru a fi transportat păstrăvul de la Dejani pînă la palatul prezidenţial. Şi în ziua de azi funcţionează păstrăvăria care-l aproviziona pe Ceauşescu, dar acum este a familiei Stroia.

Au dat cartofii pe păstrăvi
 

     Imediat după anii 1990, sătenii din Berivoi s-au gîndit să lase deoparte afacerea cu cartofi şi să se reprofileze. Au săpat bazine pe terenurile lor proprietate pe care le-au populat cu puieţi de păstrăvi. Le-au luat exemplu şi alţi localnici din alte sate făgărăşene. Numai în satul Berivoi sînt 10 păstrăvării. Proprietarii lor au demarat afaceri cu păstrăvi în urma unor studii care le-au dat speranţe în profituri bune. Oamenii au investit pentru o păstrăvărie zeci de mii de euro cu speranţa că profitul lor va fi înzecit peste doar trei ani. „Afacerea a mers ca unsă timp de mai mulţi ani. Acum însă situaţia s-a schimbat. Şi asta pentru că ploile au făcut mari ravagii. Apa mi-a luat sute de kilograme de peşte. Nu am cum să contabilizez cu exactitatepagubele însă bazinele au rămas apraoape goale“ spune un păstravar din Berivoi. Acesta deţine patru bazine populate cu păstrăvi, iar tot ce a cîştigat de pe urma peştilor a reinvestit în afacere. ,,Am cumpărat 50.000 de puieţi însă din aceştia au supravieţuit doar 7.800. Restul au murit pentru că nu s-au adaptat. Am avut mai mulţi peşti şi chiar speram că o să devină o afacere bună cea cu păstrăvăria, însă nu am ştiut la vremea respesctivă că păstrăvul fîntînel şi curcubeu sînt atît de sensibili cînd sînt mici. Acest lucru l-am aflat în timp. Am încercat să îi reproduc la rîndul meu, dar nu am reuşit. Eu locuiesc mai jos de munte de unde izvorăşte rîul, iar apa în timp a devenit din ce în ce mai tulbure şi se pare că este imposibil ca puieţii să se dezvolte şi chiar să supravieţuiască în apele tulburi. Am un consătean care locuieşte chiar în capătul celălalt al satului la ieşire, acesta este în avantaj pentru a reproduce peştii. Puii de păstrăv sînt foarte scumpi, se vînd cu 0,30 bani pe gram“ a mai povestit păstrăvarul.

Iarna, un duşman al păstrăvului
 

     Crescătorii de păstrăvi au cel mai mult de lucru pe timpul iernii. Şi asta pentru că temperaturile scăzute afectează atît puietul, dar şi peştii adulţi. ,,Iarna este un duşman pentru păstrăvăriile care nu sînt acoperite. Iernile vitrege ne te pot lăsa fără niciun peşte în apă“ mai spune păstrăvarul din Berivoi. S-au înregistrat în urmă cu cîţiva ani, cînd gerul din timpul iernii a fost de lungă durată şi aspru, unii păstrăvari din satele făgărăşene şi-au pierdut mare parte din afacere.

Două tipuri de păstrăvi
 

     În satul păstrăvarilor se cresc două specii de păstrăvi: curcubeu şi fîntînel. Hrana acestora este specială, conţine multe vitamine şi este adusă de peste hotare. Costul unui sac de hrană de 5 kilograme pentru peşti, poate să ajungă la 300 de lei. Păstrăvii berivoianului din cele patru bazine consumă un sac în doar cîteva zile. Din acest motiv proprietarul bazinelor spune că profitul nu este pe măsura muncii depuse şi a cheltuielilor.

Asociaţie nefuncţională
 

     În urmă cu trei ani toţi păstrăvarii din Ţara Făgăraşului au decis să înfiinţeze o asociaţie care să le reprezinte interesele şi prin care să poată accesa programe europene şi să atragă fonduri. S-au gîndit că astfel vor putea să rezolve şi problema desfacerii pe piaţă a păstrăvilor. Au apelat la CCI Făgăraş, dar deocamdată nu s-a concretizat nimic. Prin urmare, din cauza cheltuielilor mari şi a lipsei contractelor de vînzare, mulţi dintre crescători spun că sînt pe punctul de renunţa la această afacere. Printre păstrăvarii din zonă sînt şi cazuri fericite. Există păstrăvari care au încheiat contracte cu marile marketuri din ţară care le preiau păstrăvii spre vînzare. ,,Cei care vînd păstrăvul la lanţurile mari de magazine au mare noroc, s-au îmbogăţit peste noapte. Preţul unui kilogram de păstrăv la Berivoi se vinde cu 18 lei. Pentru cei care cumpără en-gros este mai avantajos, aceştia pot achiziţiona păstrăvul proaspăt la numai 12 lei kilogramul. Concurenţa este mare la păstrăvarul din Berivoi. Chiar şi aşa din cele 10 existente doar două sînt mai profitabile“ a mai spus păstrăvarul. Mulţi dintre păstrăvarii din zona Făgăraşului sînt decişi să renunţe la afacere. „Eu de la anul am să renunţ. Pentru mine este doar un moft, o plăcere cu care mă delectez în timpul liber, dar care mă face să scot din buzunare sume colosale de bani. Aşa că de la anul revin la afacerea care este de bază la noi în sat: cultivarea cartofului“ a mai spus unul din cei zece deţinători de păstrăvării din satul Berivoi. (Yldi Focşăneanu)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Caută in site ...

Adio, Majestate!

 

      România iubeşte monarhia. Ar fi concluzia la care ar ajunge orice persoană care deschide televizorul, ascultă radioul sau citeşte presa scrisă, pentru că mijloacele media abundă de articole despre regele Mihai şi monarhie. Dar dacă ne-am întoarce în urmă cu vreo două decenii, lucrurile n-ar sta chiar aşa. Regele Mihai a fost alungat din ţară de regimul post-decembrist condus de Iliescu şi Roman, aşa cum s-a întîmplat în 1947, pe vremea regimului bolşevic. Urmaşii acelor comunişti, pesediştii actuali, depun flori şi lumînări pentru monarhul României care a trecut la cele sfinte, iar pe bloguri postează mesaje de compasiune arătîndu-şi astfel nesimţirea.
     Fiind într-o vizită în Danemarca, am avut ocazia să trăiesc vizita familiei regale în oraşul în care am poposit vreme de o săptămînă. Au fost multe pregătiri, oficialităţile au fost băgate în priză cu mult timp înaintea vizitei. Localnicii erau preocupaţi să-şi întîlnească Regina, iar în ziua sosirii familiei regale, locul era înţesat de lume. Oraşul nu avea mai mult de vreo 20.000 de locuitori, dar atunci numărul celor prezenţi era şi de cinci ori mai mare. Era puhoi de lume. Eu nu mai văzusem atîta agitaţie şi oameni la un loc de pe vremea cînd Ceauşescu vizita vreo localitate. Pe cînd eram în anul I de facultate, era anunţată participarea preşedintelui ţării la deschiderea anului universitar, la Cluj. Cîtă zarvă, eram forţaţi să ieşim, să-l aclamăm! Pe noi, bobocii, ne-au închis pe stadionul din Cluj ca pe nişte oi, pentru a vedea iubitul conducător cît de ovaţionat este de tineri. Ceva similar era şi în oraşul danez, la vizita Reginei. Deosebirea însă consta în faptul că acei cetăţeni au mers la întîlnirea cu Regina din plăcere, pe cînd noi eram forţaţi. Le zîmbeau feţele, plîngeau oamenii de emoţie.

Citește mai departe...

Vizitatori online

Avem 747 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

11.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 738
Număr afişări conţinut : 3961487

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare