Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Evenimente marca Monitorul
Evenimente marca Monitorul Email
Luni, 09 Mai 2011 18:01

 

 

Cîntec, joc şi voie bună la Comăna de Jos

  Într-o sală arhiplină, comănenii s-au bucurat de spectacolul oferit de Monitorul de Făgăraş    Primăria Comăna şi primarul Viorel Grusea au oferit sătenilor o manifestare specială de promovare a tradiţiilor în Duminica Tomii

     Căminul cultural din Comăna de Jos a fost neîncăpător duminică, 1 mai 2011. Aici a fost găzduit un eveniment cultural de promovare a tradiţiilor locului care a marcat şi sărbătoarea de 1 Mai şi care a fost organizat de Primăria Comăna şi de primarul Viorel Grusea. Comănenii au participat cu mic cu mare la spectacolul oferit de Monitorul de Făgăraş în centrul căruia s-au aflat cîntecul şi jocul popular, dar şi o frumoasă paradă de costume tradiţionale din Ţara Făgăraşului. CD-ul ,,Cîntece tradiţionale din Ţara Făgăraşului“ realizat de Monitorul de Făgăraş a fost prezentat în faţa sătenilor din comuna Comăna de Jos şi un purpuriu de dansuri populare specifice comunei. Au evoluat pe scena din Comăna de Jos artiştii de muzică populară din Ţara Făgăraşului, echipa de dansuri populare a comunei Comăna şi echipa din Crihalma cu ,,fecioreasca fetelor“. Participanţii la manifestare au degustat vinul, cozonacul şi scovergile oferite de primarul Viorel Grusea.



Primar iubit de comăneni
 

     Spectacolul a început la ora 15.00. Primarul Viorel Grusea, gazda evenimentului, a deschis manifestarea cu un frumos cuvînt adresat comunităţii. ,,Hristos a Înviat! Astăzi, de Duminica Tomii, prima duminică după Paşti, am ţinut să ne întîlnim cu toţii într-o atmosferă de sărbătoare, cu cîntec, joc şi voie bună. Mai ales că este şi 1 mai, zi dedicată oamenilor muncii. Comănenii sînt oameni harnici şi meritau o astfel de întrunire. Spectacolul de astăzi este oferit de Monitorul de Făgăraş care a adus la noi în comună toţi artiştii populari ai Ţăprii Făgăraşului cu care noi ne mîndrim. Alături de ei vor dansa tinerii din comuna noastră dansurile populare de la noi din comună. Fetele din Crihalma cu fecioreasca din sat nu puteau lipsi de la eveniment, mai ales că ne mîndrim cu acest brand pe care l-am dobîndit pentru comună. Am invitat şi echipa de tinere de etnie rromă din sat care a cîştigat locul II la Festivalul de muzică şi dans de la Făgăraş. Să înceapă spectacolul!“ a spus primarul Viorel Grusea în deschiderea evenimentului. Prezentatoarea evenimentului a fost profesoara Mariana Şandru, îndrăgita interpretă de muzică populară. ,,Oameni buni ne reîntîlnim pe scena d-voastră. De data aceasta, spectacolul oferit de Monitorul de Făgăraş la invitaţia Primăriei Comăna şi a primarului d-voastră, Viorel Grusea, va aduce în faţa tuturor voia bună, muzica şi frumoasele dansuri populare făgărăşene. Eu n-am venit singură ci cu o echipă de artişti din Ţara Făgăraşului, talentaţi şi iubitori de folclor. Împreună încercăm să promovăm ceea ce avem noi, cei din Ţara Făgăraşului, mai frumos, tradiţiile şi obiceiurile. Pentru că un neam care nu-şi iubeşte tradiţia este pe cale de pieire. Prin ceea ce facem noi, şi alături de noi Monitorul de Făgăraş, ne promovăm ce avem mai trainic şi mai frumos. Este bine cînd avem alături oameni de bine aşa cum este primarul Viorel Grusea, instructorl de dansuri din comuna d-voastră Constantin Mon sau pe învăţătorul Gubernat. Dar am venit astăzi aici să ne bucurăm împreună de aceste lucruri“ a spus prof. Mariana Şandru.

Echipă de dansuri cu tradiţie
 

     Pe acorduri de feciorească interpretată cu vocaţie de echipa de muzicanţi din sat, au intrat în scenă tinerii din comună. Feciorii şi fetele îmbrăcaţi în frumoasele costume tradiţionale din Comăna de Jos au făcut să tresalte scena de bătaia cizmelor. Strigăturile feciorilor şi fetelor au ridicat sala în picioare. A urmat un purpuriu de dansuri frumos şi elegant interpretate de echipa de dansuri coordonată de instructorul Constantin Mon, un sătean din Comăna de Jos, priceput în organizarea echipei de dansuri. ,,Această echipă de dansuri este rezultatul muncii noastre de mai mulţi ani. Sînt copii de liceu care sînt împrăştiaţi pe la şcoli în toate părţile. În ultimele luni n-am mai reuşit să ne adunăm la repetiţii din cauza şcolii, dar am pregătit această reprezentare în timp util. Sînt copii buni care iubesc tradiţiile şi care au reuşit să-şi însuşească bine tainele dansurilor populare specifice. Nu e uşor, dar cu multă muncă am reuşit“ a spus instructorul de dansuri populare, Constantin Mon de 52 de ani. Comăna de Jos are o tradiţie în a avea o echipă de dansuri proprie. Au fost generaţii de tineri care au prezentat în ţară şi în afara graniţelor dansurile specifice satului. Actuala echipă a reuşit performanţa de a încînta orice public în mai puţin de trei ani. Primarul Viorel Grusea, un mare iubitor de folclor, a făcut, în timpul evenimentului, un anunţ în premieră. ,,Vom organiza la Primăria Comăna, gratuit, cursuri de dansuri populare, odată pe săptămînă, pentru copii. Cursurile se vor organiza pe grupe de vîrstă. Nu veţi plăti nimic, iar instructorul se va ocupa de grupe după ce acestea vor fi formate“ a spus primarul Grusea.

 

Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!

 

Artişti cu vocaţie
 

     Opt artişti de muzică populară din Ţara Făgăraşului au încîntat publicul de la Comăna de Jos. Au interpretat piesele aflate pe CD-ul realizat de ziarul Monitorul de Făgăraş denumit ,,Cîntece tradiţionale din Ţara Făgăraşului“. Mariana Şandru, Mioara Marinca, Viorica Cerbu, Mioara Greavu, Diana Gribincea, Adina Roşca, Flaviu Florea şi Cătălin Călbează au interpretat cele mai reuşite piese ale lor. Au fost doine, învîrtite, haţegane, cîntece de dor, toate impresionînd prin modul de prezentare, ritm şi versuri. Toţi interpreţii au fost aplaudaţi la scenă deschisă. ,,Un spectacol foarte frumos aţi reuşit să faceţi la noi, la Comăna. Avem tradiţii foarte frumoase, poate ca nici unde în ţară, şi trebuie să ni le păstrăm. Generaţiile tinere trebuie să nu-şi uite originile şi doar prin astfel de evenimente îi putem face să-şi iubească folclorul“ a spus un localnic. Interpreţii au pigmentat spectacolul cu dialoguri frumoase atît între ei cît şi cu publicul folosindu-se de vorbele străbunilor, dar şi de expresiile tradiţionale făgărăşene. Îndelungi aplauze a primit piesa ,,Vecinele“ interpretată de Mariana Şandru, Mioara Marinca, Viorica Cerbu, toate originare din Viştea de Jos şi de Mioara Greavu. Cătălin Călbează a fost aşteptat de public să ofere cîntecele culese din satul lui natal, Crihalma, din comuna Comăna.

Crihalma, dansul care compară fetele cu feciorii
 

     Un alt moment frumos al spectacolului a fost dansul ,,Purtata“ al echpei de dansuri din Comăna. Feciorii şi fetele au etalat prin acest dans frumoasele costume ale comănenilor. ,,Orice familie din sat trebuie să aibă costume populare ţesute şi cusute în casă. Aşa ne-am pomenit noi de cînd ne ştim. Sînt cele mai frumoase costume populare“ a spus un bătrîn al satului. Fetele de la Crihalma au încheiat dansurile populare cuprinse în spectacol. ,,De obicei umplem scena atunci cînd ne prindem în joc. Sîntem trei generaţii, bătrînele, femeile şi fetele tinere din sat. Toate cunoaştem acest dans, ,,fecioreasca“ şi-l dansăm aşa cum trebuie. Astăzi eu reprezint generaţia veche, iar aceste fete pe cea mai tînără. Promitem ca la viitorul spectacol să fim toate pe scenă“ a spus cea mai vîrstnică dintre ,,fetele de la Crihalma“, profesoara de limba română Eugenia Fuciu de 60 de ani. Jocul ,,Crihalma“ a devenit un brad recunoscut la nivel naţional şi, poate, mai departe. Numele satului a ajuns, prin fecioreasca fetelor, acolo unde n-ar fi pătruns prin alt mijloc. ,,Impresionează acest dans de fete prin ritm, mişcare, costume şi strigături. Cu cît sîntem mai multe pe scenă cu atît este mai frumos. De mici fetele trebuie să ştie pasul acestui dans. A fost preluat de multe echipe de dansuri, dar niciuna nu-l joacă aşa ca la Crihalma. Ne mîndrim cu fecioreasca fetelor“ au spus dansatoarele din Crihalma.

Scovergi, cozonac şi vin pentru comăneni
 

     Cînd prezentatoarea Mariana Şandru anunţa că spectacolul se apropie de final, care nu putea fi realizat decît prin interpretarea unui cîntec de către Cătălin Călbează, artistul comunei, publicul a început să aplaude. ,,A trecut aşa de repede timpul că nu ne vine să credem că se încheie spectacolul. Ne-ar plăcea să veniţi la noi în sat măcar odată pe lună. A fost un spectacol foarte frumos la care ne-am simţit foarte bine. Fără domnul primar nu se realiza aşa o zi frumoasă“ au spus comănenii. Toţi cei prezenţi au sevit din produsele oferite de primarul Viorel Grusea, cozonac, scovergi şi vin. Apoi au fost invitaţi în curtea căminului cultural la mici, bere şi dans. ,,Mai avem nevoie şi de evenimente de relaxare în care să ne mai descreţim frunţile pentru că şi aşa viaţa este grea şi cu destule lipsuri. La astfel de manifestări, oamenii se cunosc mai bine şi se simt bine“ a adăugat primarul Viorel Grusea. Spectaciole similare, marca ,,Monitorul de Făgăraş“ au fost prezentate şi în alte localităţi făgărăşene precum Drăguş, Rucăr, Cârţişoara. (M.F.)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Caută in site ...

Adio, Majestate!

 

      România iubeşte monarhia. Ar fi concluzia la care ar ajunge orice persoană care deschide televizorul, ascultă radioul sau citeşte presa scrisă, pentru că mijloacele media abundă de articole despre regele Mihai şi monarhie. Dar dacă ne-am întoarce în urmă cu vreo două decenii, lucrurile n-ar sta chiar aşa. Regele Mihai a fost alungat din ţară de regimul post-decembrist condus de Iliescu şi Roman, aşa cum s-a întîmplat în 1947, pe vremea regimului bolşevic. Urmaşii acelor comunişti, pesediştii actuali, depun flori şi lumînări pentru monarhul României care a trecut la cele sfinte, iar pe bloguri postează mesaje de compasiune arătîndu-şi astfel nesimţirea.
     Fiind într-o vizită în Danemarca, am avut ocazia să trăiesc vizita familiei regale în oraşul în care am poposit vreme de o săptămînă. Au fost multe pregătiri, oficialităţile au fost băgate în priză cu mult timp înaintea vizitei. Localnicii erau preocupaţi să-şi întîlnească Regina, iar în ziua sosirii familiei regale, locul era înţesat de lume. Oraşul nu avea mai mult de vreo 20.000 de locuitori, dar atunci numărul celor prezenţi era şi de cinci ori mai mare. Era puhoi de lume. Eu nu mai văzusem atîta agitaţie şi oameni la un loc de pe vremea cînd Ceauşescu vizita vreo localitate. Pe cînd eram în anul I de facultate, era anunţată participarea preşedintelui ţării la deschiderea anului universitar, la Cluj. Cîtă zarvă, eram forţaţi să ieşim, să-l aclamăm! Pe noi, bobocii, ne-au închis pe stadionul din Cluj ca pe nişte oi, pentru a vedea iubitul conducător cît de ovaţionat este de tineri. Ceva similar era şi în oraşul danez, la vizita Reginei. Deosebirea însă consta în faptul că acei cetăţeni au mers la întîlnirea cu Regina din plăcere, pe cînd noi eram forţaţi. Le zîmbeau feţele, plîngeau oamenii de emoţie.

Citește mai departe...

Vizitatori online

Avem 796 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

1.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 738
Număr afişări conţinut : 3959632

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare