Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Regimul comunist din România
Regimul comunist din România Email
Luni, 02 Mai 2011 21:51

     Comunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe noţiuni: un anume sistem social, o ideologie care promovează acest sistem social, sau o mişcare politică. Ca sistem social, comunismul este un tip de societate egalitaristă în care nu există proprietate privată şi nici clase sociale. În comunism toate bunurile aparţin societăţii ca întreg, şi toţi membrii acesteia se bucură de acelaşi statut social şi economic. Probabil cel mai cunoscut principiu al unei societăţi comuniste este: De la fiecare după posibilităţi, fiecăruia după necesităţi. Sintagma a fost preluată (aproape literal) din Noul Testament. Comunismul are astfel o istorie străveche: după ce a fost propus în Republica lui Platon, el a fost adoptat de apostolii creştinismului, ei întemeind o societate comunistă, obligatorie pentru toţi creştinii primari din Israel.
     O astfel de formăde organizare socială bazată pe sintagma de mai sus, de-a lungul istoriei a mai fost încercată în epoca modernă. Se poate da chiar exemplul românesc al Falansterului de la Scăieni (judeţul Prahova) de la jumătatea secolului XIX. Sau mai nou, organizarea chibuturilor din Israel pentru noii imigranţi. La origine, Liga Comuniştilor, fondată la Londra în 1836 sub numele de Liga Celor Drepţi, a fost o organizaţie comunist-creştină. Karl Marx, membru al acestei organizaţii, a apostaziat de la caracterul creştin al organizaţiei, transformând-o prin Manifestul comunist într-o organizaţie cu ideologie materialist-atee. Ca ideologie mai nouă, comunismul după revoluţia din octombrie din Rusia ţaristă, este sinonim cu marxismul şi diversele ideologii derivate, cea mai notabilă fiind a Marxism-Leninismului. Printre altele, Marxism-Leninismul propune concepţia progresului în istorie, potrivit căreia există patru faze ale dezvoltării economice a societăţii: sclavia, feudalismul, capitalismul şi comunismul. Această concepţie materialist-istorică a comunismului, arată că din sistemul economic derivă toate celelalte sisteme (social, juridic, cultural...). De asemeni dezvoltă concepţia determinismului, potrivit căreia fiecare individ dintr-o clasă are un gen de comportament indus, nu de gândirea acelui individ ci de clasa la care aparţine, şi de aceea el trebuie reeducat în lumina noii societăţi comuniste. Acest concept determinist este cel care a folosit la justificarea lagărelor de reeducare, în care au murit milioane de oameni în decursul secolului XX, în Rusia sovietică a lui Stalin, China, şi în celelalte state frăţeşti. România comunistă se referăla perioada comunistă din istoria României în care ţara a fost cunoscută cu denumirile oficiale de Republica Populară Romînă, Republica Populară Română şi, respectiv, Republica Socialistă România. În această perioadă, PCR a fost, de facto, partidul politic unic în România. După încheierea celui de-al doilea război mondial, Uniunea Sovietică a făcut presiuni pentru includerea în guvernele postbelice a unor reprezentanţi ai Partidului Comunist, recent reintrat în legalitate, (partidul fusese interzis în 1924 ca urmare a acceptării tezei cominterniste „a dreptului popoarelor oprimate din România imperialistă la autodeterminare până la despărţirea de stat”), în vreme ce liderii necomunişti erau eliminaţi în mod constant din viaţa politică. Regele Mihai I a abdicat datorită presiunilor sovietice pe 30 decembrie 1947 şi a plecat în exil, în acelaşi timp fiind proclamata Republica Populara Română.

 

 

Reîmpărţirea Europei
 

     La sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, odată cu capitularea axei Roma-Berlin-Tokio, puterile învingătoare şi-au trasat din nou sferele de influenţă. Înfrîngerea Germaniei naziste nu a adus însă mult dorita pace în lume ci s-a prefigurat o altă împărţire a civilizaţiei europene în Europa Occidentală care s-a dezvoltat foarte mult şi Europa de Sud-Est ce a stagnat din cauza regimurilor totalitare instalate la putere cu acordul Moscovei. După întîlnirea de la Yalta s-au trasat sferele de influenţă: ţările din sud-estul Europei printre care şi România vor ajunge în sfera de influenţă a Moscovei, inclusiv Estul Germaniei. Partea de Vest a Germaniei va fi preluată de aliaţii occidentali şi se va constitui o republică bazată pe o democraţie occidentală denumită R.F.Germană. Partea din Est se va afla sub controlul Moscovei purtînd denumirea de Republica Democrată Germană. Zarurile au fost aruncate de liderii marilor puteri de atunci iar statele mici doar s-au conformat. Europa a fost împărţită într-o ,,lume liberă“ şi ,,cortina de fier“.

Manevrele diplomatice ale ruşilor
 

     ,,Una dintre primele cărţi pe care Stalin a ştiut să o joace a fost cea diplomatică“-scrie analistul francez Jean-Francois Soulet în ,,Istoria comparată a statelor comuniste. ,,Prin declaraţii liniştitoare, el reuşeşte foarte repede să calmeze temerile şi precauţiile noilor săi aliaţi. Nu avem şi nu vom avea nici un obiectiv de război vizînd impunerea voinţei şi a regimului nostru poporului slav sau altor popoare europene care contează pe ajutorul nostru“ se mai arată în document. Pe parcursul unor mari conferinţe ( Teheran, Yalta, Potsdam ) sau întîlniri neoficiale, el a reuşit să-şi impună totuşi punctele de vedere în faţa aliaţilor occidentali, care erau lipsiţi uneori de perspicacitate, adeseori de hotărîre şi care, în lipsa unor mijloace, acceptau prea lesne să lase frîu liber Uniunii Sovietice, în marşul cuceritor al armatelor sale...Paralel cu aceste mari conferinţe internaţionale unde tacitul era de multe ori mai important decît explicitul, Stalin multiplică-direct sau indirect-contactele care-i permit stabilirea unor jaloane majore pentru viitoarea reorganizare europeană. Întîlnirea lui din decembrie 1943 cu Edvard Benes, şeful guvernului cehoslovac aflat în exil la Londra, este decisivă pentru viitorul acestei ţări: pe plan teritorial, cei doi sînt de acord cu retrocedarea Sudeţilor noului stat şi cu cedarea Ucrainei subcarpatice Uniunii Sovietice; pe plan politic, Benes promite acceptarea comuniştilor în guvernul ce va fi instaurat după eliberare (portofoliile Apărării, Internelor şi Informaţiilor)“ ( Jean Francois Soulet, idem. ) Prin acest tratat de alianţă semnat la 12 decembrie 1943, Cehoslovacia cade în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice.

 

 

Rolul Kominternului
 

     ,,De altfel, de-a lungul anilor de război, Moscova n-a încetat să adăpostească, să instruiască şi să pregătească militanţi comunişti străini pentru responsabilităţile de după război. Instruirea lor se va face mai întîi în cadrul activităţii Kominternului, al cărui sediu fusese mutat-în toamna lui 1941-de la Moscova la Ufa, capitala Başkiriei. Cînd tînărul comunist german Wolfgang Leonhard sosea acolo în iulie 1942, existau ,,vreo douăsprezece secţii naţionale, formate fiecare din 15 pînă la 40 de ,,studenţi“ (germani, cehi, slovaci, polonezi, unguri, români, bulgari, coreeni...) Dizolvarea Kominternului în mai 1943 nu a dus la încetarea instruirii acestor reprezentanţi ai partidelor comuniste străine, care, întorşi la Moscova, locuiesc la Hotelul Lux şi lucrează la vechiul sediu al Internaţionalei, numit Institutul nr. 205. Aici pot fi întîlniţi funcţionari de prim rang-germanii Wilhelm Pieck, Walter Ulbricht, românca Ana Pauker, ungurul Erno Gero, polonezul Jacob Berman dar şi alţi tineri recruţi. Fiecare delegaţie se străduieşte -prin intermediul presei şi emisiunilor radio- să susţină efortul de război din ţara sa şi să pregătească în detaliu echipele comuniste însărcinate cu încurajarea politicii stabilite de Moscova“ (ibid.)

Coloana a V-a în ţările est-europene
 

     ,,Încă la sfîrşitul anului 1941, un prim grup de comunişti polonezi, ,,foarte bine ales şi pregătit politic“ este paraşutat în împrejurimile Varşoviei. Imediat, pe 5 ianuarie 1942, ei pun bazele ,,Partidului muncitoresc polonez“, embrion direct al viitorului PMUP. În privinţa Germaniei, mai întîi s-a procedat-în iulie 1943- la crearea unui ,,Comitet naţional Freies Deutschland“, apoi la trimiterea, pe 30 aprilie 1945, a zeci de comunişti germani-printre care Walter Ulbricht- avînd ca misiune ,,pregătirea pentru dezvoltările viitoare“ în zona de ocupaţie sovietică. ....Echipe asemănătoare, paraşutate în Bulgaria, România, Ungaria sau Coreea, aveau să se dovedească la fel de eficiente“ (ibid.) De fapt partidele comuniste ale ţărilor din sud-estul Europei ai căror lideri au fost pregătiţi la Moscova au constituit caii troieni ai sovieticilor. Se constituie fronturi şi guverne de uniune ce permit comuniştilor să preia controlul sectoarelor cheie, în special armata şi justiţia.

Ascensiunea comuniştilor în România
 

     În ţara noastră liderii de la Kremlin au folosit acelaşi scenariu de mai sus: implementarea unor grupuri pregătite de Komintern care să pună mîna pe controlul celor mai importante sectoare ale vieţii politice. Încă de la al doilea guvern Sănătescu (noiembrie 1944), ei reuşesc să obţină portofoliile justiţiei prin Lucreţiu Pătrăşcanu, al transporturilor prin Gheorghe Gheorghiu Dej şi postul de sub-secretar de stat la Ministerul de Interne prin Teohari Georgescu. La sfîrşitul războiului în România s-a petrecut scenariul din celelalte ţări vecine-o dată instalaţi în posturile cheie ei vor flutura argumentul epurării fasciste fiindu-le uşor să reorganizeze după bunul lor plac angrenajele fundamentale ale statelor: armata, poliţia, justiţia, administraţia. Prin intermediul tribunalelor populare comuniştii români continuă fără întrerupere epurarea impusă de armata de ocupaţie sovietică. Lipsa de viziune a liderilor occidentali a dus la această stare de fapt. Conducătorii partidelor istorice din România, mai ales Iuliu Maniu, fac o mare greşeală strategică: îi subestimează pe comunişti mizînd pe simpatia maselor. Este grăitor în acest sens dialogul dintre Corneliu Coposu, unul dintre membrii marcanţi ai P.N.Ţ. şi ucenic fidel al lui Maniu, şi un comunist. Dialogul a fost publicat de Corneliu Coposu în numărul 91 al ziarului ,,Dreptatea“ din anul 1946 la data de 26 mai şi a fost intitulat succint ,,De vorbă cu un comunist“ şi este revelator pentru ceea ce avea să se întîmple în România de după cel de-al II-lea Război Mondial: ,,Coposu: Toată ţara este împotriva dumneavoastră. Sînteţi odioşi. Toţi vă urăsc. Toţi vă detestă. Nu veţi realiza nici cinci procente din voturi. Comunistul: Este adevărat că nu avem popularitate. Recunosc că sîntem detestaţi. Recunosc că reprezentăm o minoritate politică neînsemnată. Dar vom realiza majorităţi electorale! Coposu: Dar d-ta singur recunoşti că sînteţi respinşi de opinia publică, atunci cum mai puteţi nădăjdui să recoltaţi majorităţi? Comunistul: Simplu şi prin două metode. Mai întîi am adunat în jurul nostru o masă de manevră care este constrînsă prin ameninţări şi prin profituri să ne facă jocul. Recunosc că această masă, pe care şi noi, comuniştii cei adevăraţi o dispreţuim, este compusă din trădători, excroci politici, colaboraţionişti, în sfîrşit din putregaiul vieţii publice româneşti. Dar nu ne interesează. tactica politică de moment ne impune să utilizăm aceste elemente compromise. Nădăjduim că ele vor rupe ceva din voturile pe care opinia publică le va îndrepta, masiv, spre partidul naţional ţărănesc şi partidul liberal. În al doilea rînd, vom aplica principiul că mulţimea trebuie să fie agitată, chiar împotriva voinţei sale. Tehnica realizării de majorităţi nu mă priveşte. Dar pentru salvarea aparenţelor trebuie să ne prezentăm în faţa lumii sub aspectul unei coaliţii democratice, iar numărul de partide încadrate în această coaliţie va putea explica numărul de voturi pe care le vom avea....Coposu: Aş vrea să-mi spui, dacă vrei, ce fel de etică politică vă dezleagă să organizaţi dvs. teroarea şi persecuţiile politice, intoleranţa şi violenţa, care nu au nimic comun cu democraţia? Comunistul: În politică nu există morală. Interesele de clasă şi de partid primează. Dar dacă cereţi o justificare a abuzurilor noastre, pe care eu personal le dezaprob, şi ştiţi că noi răzbunăm intoleranţa şi persecuţiile pe care guvernele din trecut le-au exercitat împotriva noastră, acum sîntem noi mai tari, iar d-voastră n-aveţi decît să suportaţi nedreptatea aşa cum am suportat-o şi noi, sau să ne lăsaţi locul d-voastră. Coposu: Dar noi n-avem un loc oficial de părăsit. Iar poziţia noastră în opinia publică se întemeiază pe simpatii pe care d-voastră nu le puteţi cîştiga, nici prin eventuala noastră dispariţie. Comunistul: Adevărat, dar dvs. partidul naţional-ţărănesc care sînteţi cel mai popular partid, sînteţi forţa care stă în drumul realizărilor noastre. Şi numai prin prăbuşirea d-voastră ne vom putea realiza obiectivul nostru politic. Noi nu avem nevoie de simpatii. Avem nevoie de teren politic şi odată cîştigat acest lucru, vederile opiniei publice nu ne mai interesează. Coposu: D-ta aprobi bătăile, asasinatele, teroarea organizată? Comunistul: Nu le aprob, dar trebuie să recunoşti şi d-ta că disproporţia de forţe dintre d-voastră şi noi este atît de mare, încît fără aceste metode, cu toată poziţia noastră privilegiată, nu ne-am putea menţine, în faţa adversităţii masive a poporului român. De altfel şi d-voastră aţi făcut uz de mijloace condamnabile cînd aţi fost la putere. Coposu: Contest afirmaţia d-tale. Dar admiţînd prin absurd că ar fi întemeiată, te rog să nu scapi din vedere că noi am guvernat în numele unei majorităţi covîrşitoare de 80% din ţară care s-a manifestat în alegeri libere. Pe cînd d-voastră care după însăşi mărturisirea d-tale, sînteţi o minoritate disparentă, în numele cui guvernaţi, cu girul cui vă pretaţi la abuzuri şi samavolnicii? ,,Aici, comunistul cu care vorbeam-spune Coposu-m-a lăsat să aştept răspunsul. Şi în cele din urmă mi-a replicat zîmbind: ,,În numele majorităţilor pe care le vor...realiza!“

Eliminarea elitei politice
 

     Alegerile din anul 1946 care au înclinat într-o proporţie uriaşă de partea partidelor politice au fost măsluite cu ajutorul armatei de ocupaţie. La 30 decembrie 1947 a fost decretată Republica pe baze moscovite. Regele Mihai părăseşte ţara. Vagoanele cu averea cu care acesta ar fi părăsit ţara sînt scorneli comuniste cu care au fost îndoctrinate masele îndobitocite în cei cincizeci de ani de comunism. Regele a plecat doar cu strictul necesar şi a trebuit să muncească în Occident ca un simplu om pentru a-şi întreţine familia. În anul 1990 ,,zîmbăreţul naţional“, Ion Iliescu, a băgat prostimii în cap care ,,nu şi-a vîndut ţara“ ideea conform căreia Coposu nu a mîncat salam cu soia ca el şi s-a hrănit cu şuncă vieneză şi vine să dea lecţii poporului român. Coposu venea după 18 ani de puşcărie politică. Maniu şi elita politică de atunci, care a făcut Unirea de la 1918, au fost băgaţi cu toţii la închisoare. Lagărele şi închisorile vor geme de politicieni marcanţi ai perioadei interbelice, generali, ofiţeri ai armatei regale, medici, avocaţi, scriitori (Radu Gyr, Vasile Voiculescu, Nicolae Steinhardt care s-a convertit la credinţa ortodoxă acolo etc. ), preoţi (ortodocşi, greco-catolici, romano-catolici) şi întregul episcopat al Bisericii Greco-Catolice: Ioan Suciu, Iuliu Hossu, Alexandru Nicolescu, Ioan Bălan, Tit Liviu Chinezu, Valeriu Traian Frenţiu, Alexandru Rusu, Ioan Chertes etc. S-au folosit teroarea, înfometarea, oboseala fizică şi psihică, spălarea de creier după modelul sovietic. Reeducarea studenţilor în cadrul ,,Experimentului Piteşti“ rămîne una dintre cele mai teribile forme de opresiune asupra demnitpţii fiinţei umane. Va urma (Ştefan Botoran)

Comments
Comentariu nou Cautare
bicu  - cumgandim   |29-09-2011 17:27:56
iata problema , nu estevrezolvata
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Scriitorul Irvine Welsh vine în România

În ediţia tipărită

Chirii modice la ANL

 

     În acest an au primit locuinţe în blocurile ANL patru familii de făgărăşeni. Repartiţia a fost realizată în blocurile A, C, H şi J, în apartamente de 2 camere, iar chiriaşii s-au mutat încă din luna august. Dacă în urmă cu cîţiva ani numărul cererilor depuse în vederea obţinerii unei locuinţe ANL depăşea 1.000, astăzi mai sînt înregistrate doar 70 de solicitări. Tinerii din municipiu nu se mai bat pentru o locuinţă ANL, deşi chiriile sînt sfidător de mici faţă de cele practicate pe piaţa liberă. Dacă în ANL o chirie nu depăşeşte 50 euro/lună, pe piaţa liberă se cer şi 200 euro/lună, în condiţiile unui confort similar (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 
Taximetriştii, nemultumiţi de noile sensuri unice

 

     Începînd cu data de 16 octombrie 2017, Primăria Făgăraş aplică noi restricţii de circulaţie pe unele străzi din municipiu. Acestea au fost stabilite în urma unor dezbateri publice, iar Comisia de circulaţie a definitivat forma restricţiilor. Făgărăşenii care au aflat despre aceste noi modificări au păreri împărţite, unii laudă iniţiativa Primăriei Făgăraş, iar alţii nu sînt de acord cu modificările considerîndu-le inadecvate. (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1507 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

4.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 734
Număr afişări conţinut : 3873066

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare