Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Dar de Crãciun
Dar de Crãciun Email
Marţi, 14 Decembrie 2010 12:28

 

  Un CD cu muzicã popularã tradiţionalã din Ţara Fãgãraşului va fi oferit localnicilor împreunã cu ziarul ,,Monitorul de Fãgãraş, ediţia de Crãciun    Vocile celor mai îndrãgiţi solişti de muzicã popularã din Ţara Fãgãraşului vor prezenta cele mai frumoase cîntece specifice Ţãrii Oltului

     Monitorul de Fãgãraş oferã cititorilor sãi şi în acest an un dar de Crãciun. Un CD cu muzicã popularã tradiţionalã din Ţara Fãgãraşului va ajunge în casele fãgãrãşenilor prin intermediul ziarului Monitorul de Fãgãraş.

 Cîntecele sînt interpretate de cei mai îndrãgiţi solişti din Ţara Fãgãraşului. Mariana Şandru, Mioara Marinca, Mioara Greavu, Viorica Cerbu, Adina Roşca, Diana Gribincea, Flaviu Florea şi Cãtãlin Cãlbeazã sînt vocile care interpreteazã, pe acest CD, cîntecele de joc specifice Ţãrii Oltului şi care vor ajunge în casele fãgãrãşenilor.

Promovarea tradiţiilor şi a valorilor locului
 

     ,,Luna decembrie şi sãrbãtorile de iarnã trebuie sã ne aducã numai bucurii, linişte sufleteascã, împãcare şi multe daruri. Ne pot descreţi frunţile, pot readuce zîmbetul pe buze şi o mînã întinsã celui de lîngã noi. Tocmai de aceea, Monitorul de Fãgãraş s-a gîndit la cititorii sãi. În fiecare an am oferit cititorilor ziarului cîte un cadou în preajma sãrbãtorilor de iarnã. Ediţia de Crãciun 2010 va conţine ziarul, obişnuitul calendar ,,Monitorul de Fãgãraş“ şi un frumos CD cu muzicã popularã fãgãrãşeanã interpretatã de cei mai îndrãgiţi artişti ai locuklui. Acest dar de Crãciun este un mod de promovare al tradiţiilor, al obiceiurilor şi al valorilor locului în care ne-am nãscut şi în care trãim. Ne bucurãm cã artştii au acceptat proiectul nostru şi l-au apreciat. De obicei, instituţiile de culturã din zonã se folosesc de aceste valori, dar nu sînt preocupate de astfel de proiecte de promovare. De bunã seamã am apelat şi la oamenii de bine din zonã pentru a putea realiza acest CD şi mulţi dintre ei au fost deschişi şi s-au implicat. Monitorul de Fãgãraş le mulţumeşte deopotrivã artiştilor, partenerilor de proiect, dar şi cititorilor care au fost mereu alãturi de noi“ a spus Lucia Baki, directorul ziarului Monitorul de Fãgãraş.

 

 

Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!


Oameni de bine
 

     Monitorul de Fãgãraş aduce mulţumiri persoanelor şi instituţiilor care au apreciat proiectul şi s-au implicat în realizarea lui: Ştefan Muller de la Cover Club, Laurenţiu Pop- foto, Diana Pintea, senatorului PDL de Ţara Fãgãraşului şi Rupea, Marian Iulian Rasaliu, Primãria Mândra, primar PSD Şerban Ioan Taflan, Primãria Drãguş, primar PDL Gheorghe Socaciu, Primãria Lisa, primar PNL Nicolae Greavu, Primãria Voila, primar PSD Ovidiu Şerban, Primãria Ticuşul Vechi, primar PNG Ioan Sima, Primãria Pãrãu, primar PDL Mihai Popeneciu, Primãria Şinca Nouã, primar PNL Dumitru Flucuş, Primãria Şinca Veche, primar PDL Victor Bârlez, Primãria Comãna, primar PNL Viorel Grusea, Primãria Ucea, primar PNL Marian Bãcilã, AVPS Fãgãraş.

A devenit un obicei
 

     Monitorul de Fãgãraş şi-a obişnuit cititorii cu astfel de surprize. Pachetul de Crãciun ,,Monitorul de Fãgãraş“ a adus în fiecare an ceva nou. A început cu calendarul „Monitorul de Fãgãraş“ pentru anul care urmeazã. A fost completat apoi cu primul CD marca 2Monitorul de Fãgãraş“ denumit ,,Colinde tradiţionale din Ţara Fãgãraşului“. A urmat cartea ,,Personalitãţi din Ţara Fãgãraşului“, volumul I. Iar în acest an un CD cu cele mai frumoase melodii de muzicã popularã din Ţara Oltului. ,,Ne-am obişnuit cu surprizele ziarului „Monitorul de Fãgãraş“ din preajma sãrbãtorilor de iarnã. Sînt foarte frumoase. Acest ziar ne reprezintã şi avem încredere în el“ au spus Maria Şerban, cititor fidel al ziarului.

     ,,Comoara poporului român, singurul lucru prin care putem sã ieşim în evidenţã pretutindeni, este practic identitatea noastrã. Cei care am crescut pe uliţa satului am dobîndit dragostea pentru tradiţie mai uşor. Eu, crescînd în mediul urban, am conştientizat mai tîrziu valoarea şi frumuseţea folclorului. De aceea mã adresez prin cîntecul meu adevãraţilor români în speranţa cã vor realiza mesajul: sã respecte şi sã preţuiascã muzica popularã, tradiţia şi cultura“ Adina Roşca.

      ,,Singurul element care ne defineşte pe noi, românii, ca naţiune chiar dacã trãim nişte vremuri în care mulţi au uitat sau refuzã sã recunoascã adevãratele valori, este folclorul. Lucian Blaga spunea: ,,Veşnicia s-a nãscut la sat“. Acolo m-am nãscut şi am crescut şi eu, acolo am fost educat şi tot acolo în vatra satului am deprins dragostea pentru folclor. Pentru asta le mulţumesc bunicilor şi pãrinţilor mei. Noi, generaţia tînãrã, încercãm atît cît este posibil şi cît ni se permite sã slujim aceastã latuirã a culturii româneşti numitã folclor, dorind totodatã sã lãsãm în urma noastrã acea amprentã pe care strãmoşii noştri au lãsat-o şi pe care încercãm s-o urmãm şi sã nu devenim ceea ce marele nostru poet Mihai Eminescu spunea în Epigonii: ,,urmaşi nedemni ai unor predecesori iluştri“ Cãtãlin Cãlbeazã.

     ,,Cu ajutorul muzicii populare ne putem exprima cel mai bine sentimentele şi trãirile din fiecare zi, dorul, bucuriile, tristeţiile şi cred cã versurile cîntecelor populare ajung cel mai repede la sufletele ascultãtorilor. Mã bucur foarte mult cã atunci cînd îmi compun versurile unui cîntec pot sã le şi pun pe o linie melodicã şi astfel sã împãrtãşesc lumii toate sentimentele mele deoarece acest lucru-l fãceau şi strãmoşii noştri atunci cînd se adunau pentru a-şi spune oful zilei în cîntec. Mi-aş dori ca toţi copiii din lumea asta sã aibã pãrinţi ca ai mei care sã le insufle plãcerea de a asculta muzica noastrã tradiţionalã de la vîrste fragede. Emisiunea ,,Tezaur folcloric“ a fost pentru mine primul pas spre apropierea de tradiţiile noastre şi cultura noastrã româneascã“ Diana Gribincea.

     ,,Viaţa mi-am clãdit-o pe fundaţia unui principiu, acela cã nu existã în lumea aceasta decît o singurã fericire: a trãi nu pentru tine ci pentru o cauzã, pentru un ideal şi nu existã alt adevãr decît devotamentul desãvîrşit în tot ceea ce faci. Astfel, absolutul l-am regãsit în familie, cîntec şi arta de a educa copiii. Totdeauna am considerat folclorul ca singura punte de legãturã între generaţii. Acesta stãpîneşte neînfricat timpul, datina, credinţa desãvîrşind personalitatea poporului român şi conturînd esenţa tradiţionalismului. Folclorul îl elibereazã pe om de egoism, îl face sã aspire spre absolut, scopul lui fiind acela de a trezi emoţii estetice, de a-l sensibiliza pe ascultãtor. Pe parcursul timpului s-a demonstrat cã arta tradiţionalã a contribuit considerabil la dezvoltarea sentimentului de apartenenţã la neamul românesc influenţînd decisiv cultura naţionalã“ Mioara Marinca.

     ,,De cînd am venit pe lume şi am fost aşezatã în leagãnul agãţat în tavan, am fost legãnatã şi dezmierdatã de cîntecele mamei mele. Aşa am prins drag de cîntec. Cîntecul e viaţa mea şi fãrã cîntec mi-ar fi greu. La joc, în satul meu, am vãzut mereu bucuria de a juca pe faţa tinerilor şi înseninarea de pe frunţile vîrstnicilor. Am avut bucuria sã vãd lumina zilei într-un sat ce pãstra cu sfinţenie tradiţiile populare. Iubesc cîntecul popular şi la sufletul meu rãmîne doina! Totuşi în acesrt CD am adus o învîrtitã şi o haţeganã pentru bucuria celor care vor dori sã joace de sãrbãtori“ Viorica Cerbu.

     ,,Nu sînt un om deosebit de ceilalţi. Poate mã deosebeşte doar dorinţa mea imperioasã de a cînta celorlalţi înainte de a vorbi. Cînt şi cînd mi-e greu, cînt şi de bucurie. Unii spun cã muzica popularã nu mai e la modã. Nu mã supãr auzindu-i şi nici nu-i judec ci cînt mai departe. Bucuria mea cea mai mare sînt copiii mei, aşa cum eu la rîndul meu sînt alinarea pãrinţilor mei- plugari români dintr-un sat de la poalele Munţilor Fãgãraş. Dacã ,,trecutul este poarta prin care intrãm spre viitor“, voi zãbovi mai mult în pragul acestei porţi de dragul folclorului“ Mioara Greavu.

     ,,Nu ştiu cãrei categorii de vîrstã se adreseazã acest numãr al ziarului ,,Monitorul de Fãgãraş“. Poate se adreseazã fãgãrãşenilor din categoria ,,50 plus“ cãrora le-aş spune: ,,Sãracã copilãrie/ Cît o fost n-o sã mai fie“. Dacã cei vizaţi sînt tinerii, le-aş cînta versurile: ,,La fîntînã la izvor/ Se-ntîlneşte dor cu dor/ Se sãrutã pînã mor...“. Cei mai tineri fãgãrãşeni, copiii, aşteaptã cu emoţie vacanţa şi sãrbãtorile Crãciunului. I-aş îndemna sã nu uite nici în acest an versurile: ,,Iatã vin colindãtorii/ Noaptea pe la cântãtori...“. Românilor care privesc cu teamã spre anul ce vine le amintesc versurile unui cîntec patriotic vechi: ,,Mândru-i bradu' şi stejaru'/ N-o fi cum o vrea duşmanu'/ Punem umãr doi cu doi/ Şi-o mai fi şi cum vrem noi.“. În fiecare moment al vieţii noastre un vers popular ne leagã de un strãbun de-al nostru care a simţit ca şi noi. Pãstraţi aceastã legãturã şi vom putea spune: ,,Am fost, suntem şi vom fi!“ Sãrbãtori fericite!“ Mariana Şandru

     ,,Aş vrea sã încep prin a spune cã pentru mine folclorul este un mod de viaţã cu care m-am nãscut şi sînt convins cã dacã m-aş mai naşte odatã acelaşi lucru l-aş face. Mi-e drag cîntul şi jocul popular pentru cã cu el m-am nãscut, am crescut şi am copilãrit. De mic copil, cînd bunicii mei mã luau cu ei la toate nunţile la care participau, nu mã dezlipeam de lîngã scenã şi stam lîngã ceteraşii care cîntau aproape tot timpul. Îi priveam pînã cînd bunicii veneau şi mã luau pentru a mînca sau a intra în joc cu ei. Personal consider cã dacã folclorul nu ar exista ne-am pierde cu totul identitatea noastrã şi aşa cuprinsã şi mãcinatã de problemele de zi cu zi ale românilor şi de kisch-urile care apar necontenit în peisajul muzical. Vreau sã mulţumesc bunului Dumnezeu pentru talentul care mi l-a dat şi voi lupta pentru a-l înmulţi şi a-l dãrui oamenilor atîta timp cît voi fi pe lume“ Flaviu Florea.

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Pastravul de Fagaras

pastrav.jpg

În ediţia tipărită

Chirii modice la ANL

 

     În acest an au primit locuinţe în blocurile ANL patru familii de făgărăşeni. Repartiţia a fost realizată în blocurile A, C, H şi J, în apartamente de 2 camere, iar chiriaşii s-au mutat încă din luna august. Dacă în urmă cu cîţiva ani numărul cererilor depuse în vederea obţinerii unei locuinţe ANL depăşea 1.000, astăzi mai sînt înregistrate doar 70 de solicitări. Tinerii din municipiu nu se mai bat pentru o locuinţă ANL, deşi chiriile sînt sfidător de mici faţă de cele practicate pe piaţa liberă. Dacă în ANL o chirie nu depăşeşte 50 euro/lună, pe piaţa liberă se cer şi 200 euro/lună, în condiţiile unui confort similar (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 
Taximetriştii, nemultumiţi de noile sensuri unice

 

     Începînd cu data de 16 octombrie 2017, Primăria Făgăraş aplică noi restricţii de circulaţie pe unele străzi din municipiu. Acestea au fost stabilite în urma unor dezbateri publice, iar Comisia de circulaţie a definitivat forma restricţiilor. Făgărăşenii care au aflat despre aceste noi modificări au păreri împărţite, unii laudă iniţiativa Primăriei Făgăraş, iar alţii nu sînt de acord cu modificările considerîndu-le inadecvate. (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1720 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

9.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 734
Număr afişări conţinut : 3866443

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare