Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Editoriale Moartea cãprioarei
Moartea cãprioarei

 

     „Dar legea ni-i desartã si strãinã/Când viaţa-n noi cu greu se mai aninã,/Iar datina si mila sînt desarte, Când soru-mea-i flamândã, bolnavã si pe moarte“. Poate n-aţi uitat versurile?! Plîngînd soarta cãprioarei, Labis a descris în versurile sale soarta unui întreg neam, cel nãscut în pãmîntul liber dominat de trãinicia Carpaţilor. S-au schimbat mute de atunci. Dar nu atît de multe încît sã transforme în stîncã simţirile acestui neam. A fost un 1946, a fost un 1964, a fost un 1987 si mai apoi un sîngeros 1989. Morţii nu ne lasã sã-i uitãm asa cum si-ar dori o mînã de avortoni contrafãcuţi în incubatoarele nevãzute ale minciunii. Au trecut douã decenii în care datina si legea, invocate cîndva de Labis, au fost date pe o bucatã de pîine, pe o vilã la colţul strãzii sau pe o limuzinã de 350 de cai. Vor mai urma, probabil, si alte astfel de iluzii desarte puse la rang de adevãr. Nu e de mirare cã astãzi, românul este debusolat si transformat într-un las fãrã pereche în faţa lumii. România a devenit ţinta tuturor experimentelor nefaste ale lumii moderne. Cu acordul unui ministru diabolic se experimenteazã Codex alimentarius, cu acordul sefilor spãgari de la Mediu s-a dat frîu liber poluãrii industriale, prin act decizional s-a redus la tãcere si s-a flãmînzit tagma bugetarã, s-a atentat la viaţa pensionarului de rînd si a nou-nãscutului, s-a nimicit sistemul sanitar si educaţional. Ce-a mai rãmas? Taxarea fãrã scrupule, tot prin lege, a aerului, a stropilor de rouã pe care-i cãlcãm dimineaţa si a zilelelor rãmase de trãit. Pentru cã apa de ploaie se taxeazã, la fel ca orice bun cu care venim în contact si lista dãrilor este în crestere. Pînã la genocid mai este un pas pe care-l pîndesc toţi cei care decid. Nu e de mirare cã lumea este acum cu susul în jos. Sînt atît de multe exemple care certificã acest lucru. Minciuna este pusã la rang de adevãr, incopentenţa este promovatã ca elitã, mila este cãlcatã în picioare, tradiţia este luatã în derîdere, lacrimile celor suferinzi sînt considerate copilãrii, iar legea este pusã la zid de chiar cei care trebuie sã o respecte. Cred cã românul suferã de domnie. Pe vremuri erau numiţi domni doar aceia care aveau sînge nobil sau primeau prin testament rangul respectiv. Ca sã nu mai vorbim cã în urmã cu douã milenii, un singur Om era numit Domn si cãruia îi serveau toţi pãmîntenii. Era Mântuitorul. Acum sînt domni toţi, ţãrani, ţigani, cersetori, directori cu numele, inspectori hoţi, dascãli nescoliţi, ziaristi fãrã coloanã, preoţi spãgari, medici cu buzunare înţesate de plicuri negre, ingineri cu diplome plãtite, ministrii de searã, presedinţi fãrã cuvînt. Sînt mulţi... M-a socat recent o stire. Patriarhia îsi face spãlãtorie de haine! Business care se adaugã altora deschise pînã acum: televiziune, radio, ziare, turism, imobiliare, construcţii etc. Spãlãtoria „Bob de rouã” a SC Ţarina Pãstorului SRL va întregi profiturile de miliarde de euro ale BOR. Dar va surclasa, de bunã seamã, rolul bisericii în rîndul oamenilor, acela de a-i atrage în turma credinţei. No comment! Tot Labis este cel care explicã, în versuri, aceste patimi si ale neamului. „Ce-i inimã? Mi-i foame! Vreau sã trãiesc, si-as vrea.../Tu, iartã-mã, fecioarã - tu, cãprioara mea!/Mi-i somn. Ce nalt îi focul! Şi codrul, ce adânc!/Plâng. Ce gândeste tata? Mãnânc si plâng. Manânc!“ (Lucia Baki)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

În ediţia tipărită

Făgărăsenii nu vor participa la referendum

 

     Majoritatea făgărăşenilor nu găsesc rostul organizării referendumului din 6-7 octombrie 2018 şi spun că nici nu vor participa. Ei consideră că familia tradiţională este clară şi nu poate fi altfel decît formată prin căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Făgărăşenii spun că banii cheltuiţi pentru acest demers ar putea ajuta Sănătatea şi Educaţia care sînt uitate de guvernanţi. Mai pun organizarea referendumului şi pe seama unei manipulări grosolane de care abuzează guvernanţii pentru a-şi ascunde incompetenţa, lăcomia, faptele de corupţie şi modificarea acelor legi care să le ascundă dosarele penale. (continuare doar în ediţia tipărită).

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 798 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

5.JPG

Cartea

Informatii utile

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 778
Număr afişări conţinut : 4311507

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare