Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Editoriale Iertarea, împãcarea şi uitarea
Iertarea, împãcarea şi uitarea

 

     Printr-o mişcare dibace, fulgerãtoare, luptãtorul cãzut pe spate la podea, sub adversar, rãstoarnã situaţia şi iese deasupra lui ţintuindu-l cu umerii de duşumea, cîştigînd lupta. Apoi cei doi matadori îşi strîng mîinile într-un gest cavaleresc. Dar sã nu fi în pielea şi sufletul celui învins. Un sport şi nimic mai mult - veţi spune - în care unii sunt învingãtori, iar alţii perdanţi. Aşa sã fie oare şi în societate? În sport, învinsul, îşi pune cu încrîncenare în gînd dorinţa de a se antrena în continuare mai bine pentru ca într-o bunã zi sã îşi poatã lua revanşa. De multe ori, dacã este tenace, dacã îşi înţelege slãbiciunile şi munceşte sã le depãşeascã, el reuşeşte sã-l învingã pe redutabilul sãu contra-concurent, care îmbãtat de euforia succesului, se lasã pe tînjealã, crezîndu-se infailibil. Au trecut mai mult de 12 ani (N.R. textul a fost scris în 2002) de la rãsturnarea de proporţii sociale şi politice din decembrie, anul de graţie 1989. În vîltoarea evenimentelor de atunci, cînd dupã mari jertfe de sînge şi lacrimi se credea cã poporul român ieşise învingãtor, s-a petrecut acea mişcare abilã, fulgerãtoare, cînd adversarul, aparent cãzut pe spate la podea, s-a învîrtit în aer şi s-a ridicat din nou deasupra, ţintuindu-l la pãmînt pe naivul, insuficient pregãtitul popor român. Se vede azi cu claritate cine au fost cei care au învins atunci: tot cei împotriva cãrora se dusese lupta. Ce doresc ei acum? Cuvîntul de ordine pe care îl lanseazã din lumea lor este reconcilierea. Se cere victimei sã ierte şi sã uite. „Ce Dumnezeu - zic ei - luînd numele Domnului în deşert, sã uitãm trecutul, doar suntem creştini...“ În acest sens ei se sprijinã pe un mare adevãr şi un mare imbold: evident, creştineşte este a ierta, a iubi, a nu urî. Dar intervine aici un alt element, care este fundamental: iertînd putem oare uita? Suferinţele îndurate de Mîntuitor pe cruce vor fi fost iertate de Pronia cereeascã, în marea ei milã şi îndurare, dar nu au fost nicicînd uitate de adevãraţii creştini, care îşi amintesc mereu jertfele lui Iisus Hristos pentru mîntuirea pãcatelor noastre. Ce au fãcut oare cei care cer azi cer reconciliere spre a nu trimite în abisul uitãrii toate împilãrile, toatã ura, toatã schinjuirea înduratã de poporul român în cei 50 de ani de dominaţie a terorii? Şi este oare acum societatea româneascã aşezatã pe un fãgaş de viaţã normal, are oare neamul acesta asigurat un trai demn şi decent, spre a se putea gîndi cu tihnã la cele ale sufletului? (Viorel Paltin, Paşte 2002)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

În ediţia tipărită

Făgărăsenii nu vor participa la referendum

 

     Majoritatea făgărăşenilor nu găsesc rostul organizării referendumului din 6-7 octombrie 2018 şi spun că nici nu vor participa. Ei consideră că familia tradiţională este clară şi nu poate fi altfel decît formată prin căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Făgărăşenii spun că banii cheltuiţi pentru acest demers ar putea ajuta Sănătatea şi Educaţia care sînt uitate de guvernanţi. Mai pun organizarea referendumului şi pe seama unei manipulări grosolane de care abuzează guvernanţii pentru a-şi ascunde incompetenţa, lăcomia, faptele de corupţie şi modificarea acelor legi care să le ascundă dosarele penale. (continuare doar în ediţia tipărită).

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 801 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

5.JPG

Cartea

Informatii utile

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 778
Număr afişări conţinut : 4311351

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare