Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje „Numitorul comun: Moartea“
„Numitorul comun: Moartea“ Email
Marţi, 25 Mai 2010 17:29

 

 

     „Numitorul comun: Moartea“ este denumirea expozţiei organizată la Muzeul Judeţean de Istorie amplasat în Piaţa Sfatului din Braşov. Şi nu este întîmplătoare această denumire pentru că organizatorii, AFDPR şi IICCR, au reuşit la căpătul a peste un deceniu să scoată la iveală adevărul ascuns în gropile comune comuniste. Vernisajul a reunit în faţa fotografiilor cutremurătoare pe supravieţuitorii rezistenţei anticomuniste, rude ale foştilor deţinuţi politici şi elevi de la liceele braşovene. Expoziţia prezintă rezultatele din timpul a 11 acţiuni de căutare şi deshumare a unor opozanţi ai regimului comunist, care au fost executaţi de Securitate fără judecată, în perioada anilor 1948 - 1952. Expoziţia a fost vernisată cu ocazia Congresului al 18-lea al INTER ASSO.



Au fost deshumaţi
 

     Fotografii de familie, fotografii provenite din arhiva fostei Securităţi sau făcute în timpul acţiunilor arheologice de deshumare, precum şi obiecte descoperite asupra celor executaţi în pădurile şi la maginile satelelor din România sînt adevărurile prezentate în cadrul expoziţiei. „Adevăraţilor eroi nu le cunoaştem mormintele. După 15 ani de insistenţe am reuşit să înfiinţăm acest institut şi să aducem liniştea în sufletele rudelor", a declarat Octavian Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România.

Au fost împuşcaţi din spate
 

     Cercetările au fost făcute la cererea rudelor şi a urmaşilor celor ucişi şi au fost desfăşurate în perioada 2007-2009 de specialişti, arheologi şi istorici de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR). „Până acum am descoperit osemintele a aproximativ 60 de foşti deţinuţi politic, care au fost executaţi de Securitate. În urma cercetărilor s-a constatat că au fost împuşcaţi din spate şi îngropaţi unul peste altul. Familiile ne-au rugat să îi căutăm şi să fie înmormântaţi creştineşte, lângă ceilalţi membri ai familiei", a spus Marius Oprea, coordonatorul şi responsabil cu acţiunile organizate de IICCR.

 

Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!

 

Vizitatori îngroziţi
 

     Cei care au asistat la vernisaj au aflat cruntele condiţii în care au fost executaţi deţinuţii comunismului. „Imaginile sînt cutremurătoare. Au dus o viaţă dură, se încerca distrugea lor psihică. Am avut rude şi apropiaţi care după ce au ieşit din închisoare au fost marginalizaţi. A fost cumplit", a spus Silvia Copălă de 77 de ani. Şi elevii au fost cutremuraţi de imaginile expuse la acest muzeu. „Deţinuţii politic au fost traumatizaţi. E păcat că nu ştim să ne apreciem eroii, aceşti oameni care au fost victime ale Securităţii", a declarat Daiana Vlad, elevă la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna" Braşov.

Eroii fără mormînt
 

     Pentru făgărăşenii care au luptat în rezistenţa anticomunistă activă şi pasivă din Ţara Făgăraşului, Securitatea a aplicat cele mai dure pedepse posibile. Unii au fost executaţi prin împuşcare, alţii au decedat în închisori după ani grei şi mulţi de temniţă, alţii au murit la puţină vreme după ce s-au eliberat. O parte dintre ei trăiesc şi astăzi şi ne povestesc prin viu grai coşmarul comunist. În memoria lor a fost ridicată Crucea de la Mănăstirea Sâmbăta de către supravieţuitori. Şi asta pentru că statul român n-a găsit de cuviinţă să le recdunoască meritele şi să le onoreze faptele de vitejie şi curajul nici măcar prin ridicarea unui monument.

Executaţi prin împuşcare
 

     Numai în anul 1957 au fost arestate trei loturi de luptători făgărăşeni. Prin trădare, în iulie 1957 grupul Gavrilă a ajuns în beciurile Securităţii. Pentru ei nu mai era nicio scăpare din faţa plutonului de execuţie. Au fost duşi de la Uranus la Jilava şi de acolo nimeni n-a mai auzit de ei. Trupurile lor au fost aruncate într-o groapă comună, iar „efectele“ (n.r. lucrurile personale) lor au fost trimise acasă şi după doi ani de zile cu înştiinţarea că au decedat în închisoare. Ioan Chiujdea, Laurean Haşu, Ioan Novac, Victor Metea, Gheorghe Haşu, Jean Pop au fost executaţi. Tribunalul care i-a judecat n-a ţinut cont de recursurile făcute şi le-a menţinut pedepsele maxime. Victor Metea din Ileni a fost singurul care a refuzat să facă recurs la sentinţă şi a acceptat decizia dată de judecător, moartea prin împuşcare. Nu se ştie data la care a avut loc execuţie, unii susţin că în noaptea de 14/15 noiembrie 1957 (n.r. afirmaţia lui Olimpiu Borzea), actul de deces eliberat de Consiliul Local Jilava în 22 februarie 1986 stipulează ca dată a decesului lui Victor Metea 21 aprilie 1958. Nu se cunoaşte aşadar nici data şi nici locul în care le-au fost aruncate trupurile celor executaţi. Din lotul din iulie au mai făcut parte: Ioan Ilioiu, Nicoale Burlacu, Olimpiu Borzea, Gheorghe Borzea, Lucian Stanciu, Ioan Bucelea, Vasile Bucelea, Victor Şandru, Ioan Cristian, Victor Dâmboiu care au fost condamnaţi la moarte dar salvaţi în ultimul moment prin comutarea pedepsei în muncă silnică pe viaţă. Au fost salvaţi însă prin Decretul comun de eliberare din 1964. Trebuie amintit că în ajunul procesului pentru Lotul 1, un pseudo proces, doctorul Lucian Stanciu din Viştea de Jos a fost găsit în celulă cu venele de la gît tăiate, caz neelucidat nici pînă în prezent. În august 1957 un alt lot de făgărăşeni a fost încarcerat cu pedepse de 25 de ani muncă silnică, peste 10 ani de închisoare. Victor Geamăn, Liviu Fogoroş, Gheorghe Logrea, Vasile Munteanu, Octavian Munteanu, Părintele Cornel Dascăl, Octavian Popaiov, Ioan Polexe, Eronim Albu şi luptătorii din Râuşor. După nicio lună, în septembrie 1957, un alt lot de făgărăşeni a ajuns în temniţele comuniste. Remus Budac, Ioan Năftănăilă, Ioan Ostăcioaie, Aurel Banciu, Ioan Vulcu, Constantin Vulcu, Ioan Marin, Virgil Oancea, Nicolae Grecu, Ion Grecu, grupul din Olteţ condus de Vasile Surdu.
     Precum aceste loturi din 1957, şi înainte şi după acest an au existat grupuri de luptători anticomunişti care au decedat în urma pedepselor şi ororilor aplicate de comunişti. Sînt mii de făgărăşeni care au luptat în rezistenţa anticomunistă pasivă sau cu arma în mînă fiind denumiţi acum foşti luptători anticomunişti. IICCR a reuşit să se implice în dezvăluirea adevărului istoric prin acţiuni organizate, unele chiar finalizate.
 

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Scriitorul Irvine Welsh vine în România

În ediţia tipărită

Monitorul de Făgăraş este singurul ziar fără influenţă politică

 

      În Ţara Făgăraşului mai mult decît în orice zonă a ţării, mass-media abundă. S-au scos ziare pe bandă rulantă, iar tv-urile sau radiourile se închid şi se deschid, îşi schimbă finanţatorul, unul după altul. Dacă lucrurile ar merge în linii normale, făgărăşenii ar trebui să fie cei mai bine informaţi români. Dar nu este aşa pentru că informaţiile care le sînt ,,servite” de această breaslă sînt greu credibile. Dacă am face o istorie a presei locale, lesne am constata că puţini ziarişti fac cinste acestei bresle. Şi asta pentru că majoritatea dintre ei s-au vîndut politicului pentru o brumă de bani sau mai grav pentru puţină atenţie din partea celor cu funcţii atunci cînd au fost măguliţi cu titulatura de ,,ziarişti”. Orice ziarist ar trebui să ştie că trăieşte zilnic între cei despre care scrie, doar că nu poate fi ca ei. Dacă am face comparaţie cu presa de la 1910 sau măcar cu cea interbelică, puţini sînt ziariştii de azi care ar putea ajunge la nivelul celor de atunci. Un singur exemplu am da, dr. Ioan Şenchea. Monitorul de Făgăraş, ziar editat după modelul ,,The Sun”, a rămas pînă astăzi, după 19 ani (17 octombrie 1998 ediţia cu numărul ZERO), în inimile cititorilor.(continuarea doar în ediţia tipărită)

 

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1804 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

4.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 728
Număr afişări conţinut : 3874352

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare