Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Ce nu ştim despre Ţara Făgăraşului?
Ce nu ştim despre Ţara Făgăraşului? Email
Marţi, 18 Mai 2010 11:54

 

 

  Documentele expuse la Muzeul „Valer Literat“ arată o parte a istoriei medievale a Ţării Făgăraşului    Exponatele pot fi văzute în această perioadă la Cetate

     Istoricii romantici ca Nicolae Iorga iar apoi istoricii naţionalişti, împinşi de la spate de sistemul comunist, au încercat să contureze, în ciuda unor evidenţe, faptul că românii din perioada medievală au avut tot timpul o conştiinţă naţională puternică şi că erau relativ independenţi faţă de stăpînii vremii. A existat însă un teritoriu românesc, Ţara Făgăraşului, în care românii chiar pot dovedi prin documente că erau respectaţi şi temuţi.

 Din cele cîteva mii de documente medievale ce au ca subiect Ţara Făgăraşului, doar cîteva au rezistat pînă în zilele noastre. O parte au fost distruse ,altele sînt în colecţii private sau în arhivele de la Budapesta, Viena sau Bucureşti, marea majoritate nefiind încă cercetate. Din puţinele surse păstrate se conturează însă un portret inedit al românilor din Ţara Făgăraşului care în perioada medievală primeau scutiri de taxe, aveau drepturi speciale, se războiau cu saşii şi nu ezitau să îşi facă singuri dreptate. Muzeul Ţării Făgăraşului „Valeriu Literat“ găzduieşte în această perioasă o expoziţie de documente medievale, din păcate doar o fărîmă din ceea ce ar putea arăta marelui public.

 

 

Nuntă amînată
 

     ,,Expoziţia de documentele medievale cuprinde trei documente originale, din colecţiile muzeului şi cîteva fotocopii după copiile originalelor din Sibiu şi Braşov. Atît fotocopiile cît şi arhivele sînt scrisori pe piele, ori pergament, ori hîrtie, în latină sau maghiară iar unele în germană. Ce avem expuse sînt doar latină şi maghiară. Limba cancelariei în care se scria oficial era latina medievală, maghiară sau germană. Documentele erau scrise de obicei de către scribul sau cancelarul principelui sau chiar de către principe. Sînt documente emise atît de către principele Transilvaniei, regele Ungariei cît şi de principese care au stăpînit şi locuit efectiv în Cetatea Făgăraşului . Cuprind o paletă largă de evenimente din Ţara Făgăraşului, de la acte emise de Matei Corvin la proprietăţile Universităţii săseşti de la Sibiu în Ţara Făgăraşului şi pînă la vînzări de case, chemarea la război către toţi făgărăşenii împotriva lui Petru Rareş care în 1541 pătrunde în Transilvania împreună cu oştile turceşti, tocmai pentru a-l aresta pe românul Ştefan Mailat care în acea perioadă era căpitan general al Transilvaniei. De asemenea, găsim şi o invitaţie la nuntă în Cetatea Făgăraşului. Este a doua pe secolul al XVI-lea, din cîte ştiu eu. Nu avem originalul însă ştiu cu exactitate că la 1551 trebuia să aibă loc în Cetate nunta Margaretei Mailat, fiica lui Ştefan Mailat, cu Andrei Bathori. Nuntă care se amînă exact în ziua ceremoniei cînd vine vestea de la Constantinopol că Ştefan Mailat a murit în închisoare chiar într-una din acele zile“ spune muzeograful Iulian Şchiopu, responsabilul expoziţiei.

 

 

Privilegii cavalereşti pentru făgărăşeni
 

     Din puţinele documente păstrate se relevă faptul că românii aveau un statut privilegiat în faţa regelui Ungariei. ,, În expoziţie avem cîteva documente cu privilegii acordate familiilor boiereşti din Ţara Făgăraşului, familiei Bica din Voivodeni şi familiei Strâmbu din Vad, pentru servicii credincioase aduse principesei Maria Christiana sau lui Sigismund Bathory. Aceştia au păstrat de fapt o tradiţie care începe din timpul cînd Ţara Făgăraşului era sub domnia Ţării Româneşti: domnii munteni sînt primii care donează sate, părţi de sate, mori, locuri de moară sau teren agricol. Sub stăpînirea regilor şi principilor maghiari făgărăşenii erau trimişi în solii mai secrete, făceau parte din garda principesei, păzeau Cetatea. Deci aduceau servicii regalităţii pentru care erau răsplătiţi. În Ţara Făgăraşului se aplicau astfel principiile nobiliare sau ale cavalerismului. Adică după faptă şi răsplată. Primeau recompensă părţi de sate, domenii sau chiar facilităţi fiscale pentru ei şi urmaşii urmaşilor lor“ relatează muzeograful.

Făgărăşeni ardeau documentele saşilor
 

     Un aspect care atrage atenţia în expoziţia muzeului se referă la faptul că unele documente sînt reconfirmări ale altora emise anterior. Explicaţia este una surprinzătoare. De multe ori făgărăşenii cărora nu le convenea un anumit decret emis de stăpînire, îi aşteptau pe curieri ,,la cotitură“ le furau actul şi îl ardeau. ,,Nu e o surpriză că multe documente se pierdeau, accidental sau voit, şi era nevoie de reconfirmări. Unele erau arse în urma invazilor turceşti şi chiar românii din Făgăraş ard documentele saşilor, ce le certificau drepturile asupra unor pămînturi. Conflictele cu saşii erau frecvente. Regalitatea sau principele maghiar nu se afla tot timpul în relaţii bune cu saşii din Transilvania şi normal că mai închideau ochii la tupeul românilor. În sec 15-16 făgărăşenii nu au prea avut conflicte cu regalitatea ci doar cu saşii, care stăpîneau pămînturi rupte din teritoriul făgărăşean. În documentele expuse găsim privilegii acordate satelor. Becleanul se regăseşte în două astfel de documente acordate de Ştefan Mailat şi de Andrei Bathory, ginerelui său. Apoi Gheorghe Racotzy reconfirmă privilegii din satul Beclean. Nu ştim la Ştefan Mailat exact facilităţile acordate, în schimb la Racotzy avem clar cele două privilegii - scutirea de impozite la trecea peste podul care exista peste Olt şi la impozitele pe tîrg, de unde deducem că Becleanul avea dreptul de a organiza tîrguri“ mai spune Iulian Şchiopu.

 

 

Călăul de la Făgăraş, pomenit în documentele clujene
 

     În perioada medievală numai la Făgăraş se emiteau anual cîteva sute de documente, dar în patrimoniul muzeului au rămas extrem de puţine. ,,Marea majoritate a documentelor se găsesc acum la Budapesta. Unele dintre ele nici nu sînt studiate, iar Antal Lukacsi undeva prin 1997-1998, a mers la Budapesta pentru doctorat. A reuşit să găsească cel mai vechi sigiliu al Făgăraşului, din 1413. Probabil că sînt mult mai multe care aşteaptă să fie descoperite, dar nu avem bani de deplasări. Ar fi bine dacă am avea măcar fotocopii după acestea. Mai sînt documente în Viena care au fost scrise în timpul regimentului austriac care a fost în Cetate ca garnizoană. Documente foarte importante referitoare la Ţara Făgăraşului se mai găsesc la Braşov, Sibiu, Bucureşti, Cluj, Alba Iulia. Din cele de la Cluj am aflat că Făgăraşul avea, undeva pe la 1600, un călău extrem de apreciat. Chiar sînt documente că în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, o femeie din Sighişoara este executată la Făgăraş pentru că şi-a înşelat bărbatul cu doi militari. Pentru adulter a fost decapitată în Cetate, de călău. În acest moment la Făgăraş mai avem doar şapte documente originale. Odată intrate în arhivele statului nu mai pot să le revendici. În plus o mare parte se pare că au fost distruse de comuniştii care au strîns din sate doate documentele care se refereau la proprietăţi. Erau documente în care se arăta că unii chiaburi stăpîneau jumătate de munte. Normal că au fost distruse. Nu avem nici actele emise de Ştefan Mailat şi nici măcar inventarele cetăţii. Ele există, dar nu sînt în posesia noastră. O altă mare parte din documente sînt la arhivele statului din Bucurşti. Am încercat să intru în posesia lor, de fapt a fotocopiilor, dar sînt pe microfilme şi momentan nu mai există un aparat care să le citească. Este un fond documentar care nu a fost publicat încă şi sînt sigur că este deosebit de interesant. Din păcate lipsa banilor de cercetare ne leagă de mîini“ declară muzeograful Iulian Şchiopu.

Comments
Comentariu nou Cautare
George  - cititor...si de randuri si printre ele.   |21-05-2010 23:44:11
Ceea ce trebuie fagarasenii sa faca este sa iasa din ilegalitatea in care au
trait de cateva decenii si sa-si ceara tara inapoi, fiecare centimetru de mosie
trecuta in patrimoniul judetelor Sibiu si Brasov, ca sa poata sa fie din nou un
judet cu drepturi egale ca determinarea viitorului sau economic si politic.
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Caută in site ...

Adio, Majestate!

 

      România iubeşte monarhia. Ar fi concluzia la care ar ajunge orice persoană care deschide televizorul, ascultă radioul sau citeşte presa scrisă, pentru că mijloacele media abundă de articole despre regele Mihai şi monarhie. Dar dacă ne-am întoarce în urmă cu vreo două decenii, lucrurile n-ar sta chiar aşa. Regele Mihai a fost alungat din ţară de regimul post-decembrist condus de Iliescu şi Roman, aşa cum s-a întîmplat în 1947, pe vremea regimului bolşevic. Urmaşii acelor comunişti, pesediştii actuali, depun flori şi lumînări pentru monarhul României care a trecut la cele sfinte, iar pe bloguri postează mesaje de compasiune arătîndu-şi astfel nesimţirea.
     Fiind într-o vizită în Danemarca, am avut ocazia să trăiesc vizita familiei regale în oraşul în care am poposit vreme de o săptămînă. Au fost multe pregătiri, oficialităţile au fost băgate în priză cu mult timp înaintea vizitei. Localnicii erau preocupaţi să-şi întîlnească Regina, iar în ziua sosirii familiei regale, locul era înţesat de lume. Oraşul nu avea mai mult de vreo 20.000 de locuitori, dar atunci numărul celor prezenţi era şi de cinci ori mai mare. Era puhoi de lume. Eu nu mai văzusem atîta agitaţie şi oameni la un loc de pe vremea cînd Ceauşescu vizita vreo localitate. Pe cînd eram în anul I de facultate, era anunţată participarea preşedintelui ţării la deschiderea anului universitar, la Cluj. Cîtă zarvă, eram forţaţi să ieşim, să-l aclamăm! Pe noi, bobocii, ne-au închis pe stadionul din Cluj ca pe nişte oi, pentru a vedea iubitul conducător cît de ovaţionat este de tineri. Ceva similar era şi în oraşul danez, la vizita Reginei. Deosebirea însă consta în faptul că acei cetăţeni au mers la întîlnirea cu Regina din plăcere, pe cînd noi eram forţaţi. Le zîmbeau feţele, plîngeau oamenii de emoţie.

Citește mai departe...

Vizitatori online

Avem 731 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

10.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 738
Număr afişări conţinut : 3960229

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare