Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Polonia e în lacrimi
Polonia e în lacrimi

 

     Avionul la bordul căruia se afla preşedintele polonez Lech Kaczynski s-a prăbuşit sîmbătă, la ora 10.56 (ora Rusiei), la aterizarea pe aeroportul din Smolensk, în Rusia

     Un avion Tupolev 154, la bordul căruia se afla preşedintele polonez Lech Kaczynski, s-a prăbuşit, sîmbătă, la aterizare într-o pădure din apropiere de Smolensk, în vestul Rusiei, provocînd moartea tuturor persoanelor aflate la bord, au anunţat autorităţile poloneze şi ruse. Printre victime figurează preşedintele Băncii Centrale a Poloniei, Slawomir Skrzypek, şi şeful Statului Major al forţelor armate, Franciszek Gagor, precum şi principalii lideri ai armatei poloneze, potrivit autorităţilor de la Varşovia.

 „Un număr de 96 de persoane, dintre care 88 de membri ai delegaţiei poloneze, se aflau la bordul avionului Tupolev-154 care s-a prăbuşit în apropiere de Smolensk“, într-o pădure, a precizat, la rîndul său, purtătorul de cuvînt al Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă, citat de agenţiile ruse. Nu există niciun supravieţuitor, a declarat purtătoarea de cuvînt a ministerului, Irina Andrianova. Cadavrul preşedintelui polonez, Lech Kaczynski, a fost găsit la locul catastrofei, a anunţat agenţia RIA Novosti, citînd o sursă din cadru forţelor de ordine ruse. Preşedintele polonez, soţia sa şi numeroşi alţi oficiali polonezi mergeau la Katyn, în apropiere de Smolensk, pentru a se reculege la mormintele ofiţerilor polonezi executaţi în urmă cu 70 de ani de poliţia stalinistă. Avionul, un Tupolev-154, s-a prăbuşit la ora locală 10.50 (09.50 ora României), în apropiere de pista de aterizare, la periferia oraşului Pecersk, situat la cîţiva kilometri de Smolensk. În timp ce se apropia de pista de aterizare, „avionul s-a lovit de mai mulţi copaci, a căzut şi s-a dezintegrat”, a declarat guvernatorul regiunii Smolensk, Serghei Antufiev, pentru postul de televiziune Vesti-24, în timp ce televiziunea rusă a difuzat imagini în direct cu fragmentele de avion răspîndite în pădure, unele dintre ele încă arzînd. Aceeaşi versiune a faptelor a fost prezentată şi de Ministerul de Externe de la Varşovia, pentru televiziunea poloneză. O eroare a pilotului ar putea fi la originea acestei catastrofe, a anunţat agenţia RIA Novosti, citînd o sursă din cadrul forţelor de ordine ruse. Agenţia Interfax a precizat, la rîndul său, că autorităţile ruse au propus echipajului polonez să aterizeze la Minsk sau la Moscova, din cauza ceţii, dar pilotul a decis să aterizeze în apropiere de Smolensk. Avionul s-a prăbuşit în timpul celei de-a patra tentative de aterizare, potrivit Interfax. Informaţii similare au fost anunţate de un reprezentant al autorităţilor aeronautice belaruse, citat de Interfax, sub acoperirea anonimatului. Cînd avionul survola Belarusul, „colegii ruşi ne-au cerut să transmitem la bord informaţii cu privire la condiţiile meteorologice proaste de aterizare de la Smolensk”, a declarat acest oficial pentru Interfax. „Controlorii de trafic aerian din Belarus au transmis această informaţie la bordul (avionului) Tu-154, dar piloţii polonezi au decis să continue zborul către Smolensk”, a adăugat el. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, „informat imediat” despre accident, l-a trimis pe ministrul pentru Situaţii de Urgenţă, Serghei Şoigu, la locul accidentului, a anunţat serviciul de presă al Kremlinului. Totodată, Medvedev şi premierul său, Vladimir Putin, au prezentat condoleanţe autorităţilor poloneze şi familiilor victimelor, promiţînd o anchetă minuţioasă în legătură cu această dramă. Uniunea Europeană, prin vocea preşedinţiei sale semestriale, asigurate de Spania, şi-a exprimat solidaritatea cu Polonia. În urma decesului preşedintelui Lech Kaczynski, preşedintele Dietei, Camera inferioară a Parlamentului polonez, Bronislaw Komorowski, va asigura funcţia de şef al statului, în conformitate cu Constituţia poloneză, a anunţat cancelaria acestuia. Alegerile pentru un nou preşedinte ar putea avea loc, cel mai probabil în 20 iunie. Anul acesta era an electoral în Polonia, iar cetăţenii erau chemaţi la urne în 3 octombrie, pentru alegerea unui nou preşedinte. În condiţiile date, alegerile au fost devansate. 

 

Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!

 

Polonia, unită după moartea tragică a preşedintelui
 

     Polonia, unde tendinţele politice au dispărut, era unită, duminică, la o zi după accidentul de avion în care au murit preşedintele Lech Kaczynski, o mare parte a Statului Major al armatei şi numeroşi alţi oficiali, în Rusia. Ţara este în doliu naţional după o noapte de omagii spontane şi de rugăciuni în memoria victimelor acestei catastrofe produse în apropiere de Smolensk, care a provocat moartea a 96 de persoane. Ca o ironie teribilă, delegaţia poloneză mergea să participe la comemorarea a 70 de ani de la masacrul a mii de ofiţeri polonezi, executaţi din ordinul lui Iosif Stalin la Katyn, în apropiere de Smolensk. În Polonia, ţară catolică în proporţie de 90%, mesele de duminică, la care de obicei participă numeroase persoane, sînt dedicate victimelor catastrofelor. „Ne rugăm pentru ţara noastră. Sîntem încrezători în faptul că sacrificiul surorilor şi fraţilor noştri va da roade, va aduce pace şi reconciliere între polonezi”, a declarat cardinalul Stanislaw Dziwisz, în cadrul unei mese celebrate sîmbătă seara în catedrala Wawel din Cracovia. Zeci de mii de persoane s-au reunit în noaptea de sîmbătă spre duminică în cartierul Palatului prezidenţial din Varşovia, pentru a depune flori şi a aprinde lumînări. Multe dintre acestea au declarat pentru AFP că nu îl susţineau pe preşedintele conservator decedat, dar că vor să îi aducă un omagiu. „Era preşedintele nostru, indiferent de opiniile noastre“, a declarat Malgorzata Blasik, în vîrstă de aproximativ 30 de ani. Duminică la prînz, au fost ţinute două minute de reculegere în toată ţara, iar toate centrele comerciale, care atrag de obicei duminica numeroase familii au fost închise. Drapelele coborîte în bernă sînt vizibile nu numai pe clădirile publice, ci şi la ferestrele apartamentelor.
 

Experţii analizează cutiile negre
 

     Experţii ruşi şi polonezi au început duminică să analizeze împreună cutiile negre ale avionului prezidenţial polonez, au anunţat agenţiile ruse, citînd Ministerul Transporturilor. „Înregistrările sonore şi cele ale datelor (de zbor) au fost trimise unui laborator (...) unde, în prezenţa părţii poloneze, în special a unui reprezentant al Parchetului polonez, analiza lor a început”, a declarat serviciul de presă al ministerului, citat de agenţii. Piloţii avionului polonez au fost acuzaţi sîmbătă de autorităţile ruse că au ignorat instrucţiunile controlorilor de trafic aerian rus cînd au decis să aterizeze la Smolensk, unde era o ceaţă densă.
 

Ruşii exclud defecţiunea tehnică
 

     Anchetatorii ruşi conduşi de premierul rus Vladimir Putin, un „adversar” al lui Lech Kaczynski, exclud o defecţiune tehnică şi arată, convinse, că echipajul a ignorat avertismentele de la sol. Vinovaţii pentru tragicul accident în care a murit preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski, se află, cel mai probabil, între cele 97 de victime, reiese din primele concluzii ale anchetatorilor ruşi. Ei au respins ipoteza unei defecţiuni tehnice, acuzînd echipajul că a ignorat indicaţiile controlorilor de trafic. Concluzia fără echivoc este oferită chiar de comandantul adjunct al Statului Major al forţelor aeriene ruse, Aleksandr Alioşin, citat de agenţiile ruse RIA Novosti şi Interfax. „La distanţa de 1,5 km, grupul de control al zborurilor a constatat că echipajul a crescut viteza verticală la coborîre şi a început să coboare mai jos de pantă”, a explicat Alioşin. „Şeful de control al zborurilor a ordonat atunci echipajului să treacă avionul în zbor orizontal şi, atunci cînd echipajul nu s-a conformat, a dat ordin în mai multe rînduri ca avionul să aterizeze pe un aerodrom de rezervă. Cu toate acestea, echipajul a continuat să coboare”, a precizat oficialul rus. Explicaţia lui se adaugă relatărilor iniţiale că pilotul aeronavei Tupolev (model Tu 154M) a avut trei încercări eşuate de aterizare înaintea celei fatale. Ministrul rus pentru Situaţii de Urgenţă, Serghei Şoigu, a spus că avionul avea o traiectorie deviată cu 150 metri faţă de pistă.
 

Alte ipoteze, dezminţite de partea rusă
 

     Rînd pe rînd, oficialii ruşi au dezminţit alte ipoteze în afara erorii de pilotaj. Un expert polonez a spus că sistemul instrumental de aterizare al aeroportului militar din Smolensk nu corespundea cu cel folosit de aeronava poloneză. Serghei Razâgraev, comandant adjunct al Forţelor aeriene ruse, a exclus probleme de compatibilitate, spunînd că „este un aerodrom de primă clasă“. Rusia a respins şi varianta ca responsabilii săi să fi „obligat” avionul să aterizeze într-o zonă cu ceaţă densă. Dimpotrivă, autorităţile ruse susţin că au anunţat echipajul încă de la 50 km de Smolensk că vizibilitatea este foarte proastă. Ei au oferit varianta aterizării la Minsk (în Belarus) sau la Moscova. În plus, Procuratura Generală a Rusiei exclude, cel puţin după decriptarea primei cutii negre, posibilitatea ca avionul să se fi defectat. Este probabil ca piloţii să fi golit rezervoarele, semn că ştiau de iminenţa unei prăbuşiri. Ipoteza e susţinută de faptul că avionul s-a dezintegrat din pricina impactului cu solul, existînd doar un mic incendiu, nu şi o explozie.
Pilotul, sub comanda directă a lui Kaczynski?
     Potrivit jurnalistului polonez Jedrzej Bielecki, citat de Euractiv.pl, Lech Kaczynski ar fi putut să ordone personal aterizarea la Smolensk şi nu în altă parte. Potrivit jurnalistului, care a zburat de mai multe ori cu preşedintele defunct, în 2008, pilotul aeronavei prezidenţiale a fost ameninţat cu demiterea de către Kaczynski, pentru că nu a aterizat la Tbilisi (Georgia), ci la Baku (Azerbaidjan). Pilotul optase pentru ţara vecină pentru că aeroportul din Tbilisi nu dispunea de echipamente moderne de navigaţie.
 

Moartea militarilor polonezi va avea consecinţe mai grave decît decesul preşedintelui
 

     Decapitarea serviciilor militare poloneze este mai gravă decît trecerea în nefiinţă a preşedintelui Lech Kaczynski, în condiţiile în care Polonia nu este o republică prezidenţială, ci una parlamentară, susţin experţii în politică externă. „Întreaga conducere militară, inclusiv şefii Statului Major şi ai tuturor serviciilor militare se aflau în avion”, a declarat Tomes Valasek, de la Centrul pentru Reformă Europeană. „Avem practic o situaţie de decapitare a serviciilor militare”, a adăugat el. Printre liderii militari a căror moarte a fost confirmat se numără Aleksander Szczyglo, directorul Biroului pentru securitate naţionale, generalul Franciszek Gagor (şeful Statului Major polonez), episcopul Tadeusz Ploski (prelat romano-catolic al armatei poloneze), generalul Broni Kwiatkowski (comandantul forţelor operaţionale), generalul Andrezj Blasik (comandantul forţelor aeriene), generalul Tadeusz Buk (comandantul forţelor terestre), generalul Wojciech Potasinski (comandantul forţelor speciale), viceamiralul Andrezj Karweta (comandantul marinei) şi generalul Kazimierz Gilarski (comandantul garnizoanei din Varşovia). Deşi Kaczynski era şef al statului, instituţia guvernului poate funcţiona şi fără el, a spus Valasek. „Guvernul este în funcţie... acesta nu este un sistem prezidenţial”, a subliniat el, precizînd însă că orice schimbări viitoare în peisajul politic polonez vor fi legate de viitoarele alegeri prezidenţiale. Preşedintele Kaczynski, în vîrstă de 60 de ani, urma să candideze pentru un nou mandat, dar probabil ar fi pierdut, pentru că nu era foarte popular, potrivit unor experţi.
     „Acesta este un cutremur politic, mulţi lideri au murit şi mai întîi trebuie să lăsăm să treacă acest moment de şoc. Dar realitatea este că fraţii Kaczynski (preşedintele Lech şi fratele său geamăn Jaroslaw, fost premier - n.red.) nu sînt foarte populari în Polonia”, a explicat Piotr Kaczynski, analist la Centrul pentru studii politice europene. În termen de 60 de zile urmează să fie aibă loc alegeri, iar preşedintele Dietei, Bronislaw Komorowski, care a preluat prerogativele de şef al statului, este favorit, potrivit expertului.
 

Noua tragedie de la Katyn
 

     „Nimic de acest fel nu s-a mai întîmplat vreodată în Polonia”, declara ministrul de Externe polonez, Piotr Paskowski, imediat după aflarea veştii despre ceea ce ar putea rămîne în istorie drept „noua tragedie de la Katyn“. Poate că „exact” aşa ceva nu s-a mai întîmplat. Totuşi, tragica istoriei a naţiunii poloneze mai reţine un incident de acest fel. La 4 iulie 1943, murea într-un accident de avion, la 16 secunde după decolarea de pe aeroportul din Gibraltar, premierul în exil, generalul Wladyslaw Sikorski. În anul morţii sale, generalul Sikorski l-a determinat pe Stalin să rupă legăturile cu Guvernul polonez în exil, pentru că avusese curajul să ceară o anchetă a Crucii Roşii Internaţionale privitoare la masacrul de la Katyn. Naziştii găsiseră, în pădurea Katyn (la 15 km de Smolensk), gropile comune a 22.000 de polonezi ucişi de sovietici în 1940. Dintre ei, peste jumătate erau ofiţeri şi intelectuali - elita poloneză care nu apucase să se refugieze în toamna lui 1939, cînd Hitler şi Stalin şi-au împăţit Polonia. Berlinul a speculat propagandistic descoperirea, pentru a forţa o ruptură între aliaţii occidentali (SUA, Marea Britanie, Franţa) şi URSS. Însă nimeni nu era în stare sau nu voia pe atunci să admită că aliaţii sovietici sînt cel puţin la fel de periculoşi precum inamicul comun, Germania nazistă. De-abia după 1990, Moscova a renunţat la poziţia istoriografiei sovietice, care socotea asasinatul în masă drept o crimă nazistă pusă în mod mîrşav pe seama URSS. Totuşi, pînă azi, Rusia refuză să califice masacrul respectiv drept crimă de război (majoritatea celor ucişi erau prizonieri) şi genocid (Stalin ordonase o ucidere programată pe criterii etnice).
 

„Copilul problemă“ al Europei
 

     Peste decenii, preşedintele Lech Kaczynski şi-a găsit sfîrşitul tocmai cînd se ducea să-i comemoreze pe cei ucişi la Katyn, de pe o poziţie „împăciuitoare” faţă de conducerea Rusiei de azi. Simpla lui prezenţă într-un loc care a „înveninat” relaţiile ruso-polone era un succes diplomatic şi un atu în competiţia politică pentru cîştigarea, în toamnă, a unui nou mandat prezidenţial. În ciuda etichetării drept „copil problemă” al Europei - conservator, eurosceptic, fidel valorilor catolice, naţionalist şi opus exceselor liberale din UE, recunoaşterii Kosovo, căsătoriilor gay, avorturilor, aprobării Tratatului de la Lisabona, etc - Kaczynski era un lider pragmatic. Fostul preşedinte a zgîndărit adesea orgolii la Berlin şi Moscova, în încercarea de a nu-şi lăsa ţara „prinsă la mijloc” şi, eventual, supusă altor „împărţiri” precum cele din 1792, 1793, 1795, 1815, 1832, 1846 şi 1839. Deşi nu ar mai fi cazul de ciuntiri teritoriale pentru un stat NATO al secolului XXI-lea, dar cei doi mari vecini pot încă avea „înţelegeri” în detrimentul intereselor poloneze. Din această perspectivă, proamericanismul lui Kaczynski a fost o vestă de vreme rea, pusă la păstrare, în cazul oricăror vremuri furtunoase. Pe de altă parte, el a înţeles că nimeni, niciodată, nu va pune acceaşi presiune asupra Moscovei, să recunoască genocidul de la Katyn, precum este presată Turcia să admită drept genocid deportarea, înfometarea şi execuţiile armenilor din 1915. Dincolo de şoc, dispariţia lui Kaczynski aduce un sentiment de uşurare în unele cancelarii europene, pentru că iese din scenă un lider cu care relaţiile erau „greu de gestionat”. Totuşi, moartea lui nu garantează cumva că proamericanismul, naţionalismul catolic şi alte realităţi „supărătoare” pentru unii vor dispărea din rândul polonezilor. Ţara lor rămîne mereu „împotriva curentului“ - cu creştere economică de 1,7% în 2009 (an de recesiune globală) şi cu o uşoară creştere a natalităţii între 2007 şi 2009, pe cînd populaţia scade cam peste tot în Europa. „Decapitată” a doua oară în 70 de ani, Polonia a dat dovadă de nenumărate ori de o tenacitate şi putere de revenire invidiate de alţii. Orice „tragedie poloneză” îşi are ca revers, fie şi după mai multe decenii, „miracolul său”.

Katyn, locul blestemat
 

     În aprilie 1940, armata sovietică a executat 22.000 de intelectuali polonezi, ofiţeri şi ofiţeri în rezervă, dînd ulterior vina pe Hitler pentru masacru. La 3 aprilie 1940, poliţia secretă sovietică NKVD a masacrat elita militară poloneză, mobilizată pentru a lupta împotriva Germaniei naziste în timpul atacului din 1 septembrie 1939, asupra Poloniei. Victimele au fost capturate de Armata Roşie după invazia din 17 septembrie. Deşi execuţiile au avut loc în mai multe locuri, Katyn a devenit simbolul acestui masacru. Printre victime se numărau poliţişti, intelectuali, proprietari de pămînturi, de fabrici, preoţi şi oficiali din administraţie, mobilizaţi pentru a-şi apăra ţara. Execuţiile în masă au fost comise la propunerea lui Lavrenti Beria, fostul şef al NKVD, precursorul KGB-ului. Documentul semnat de el, datînd din 5 martie 1940, a fost aprobat de întreaga conducere a Uniunii Sovietice, inclusiv de Iosif Stalin. În aprilie 1943, trupele germane naziste au descoperit gropile comune de la Katyn şi au dezvăluit lumii atrocităţile sovietice. Dezvăluirea a determina încheierea relaţiilor diplomatice dintre Moscova şi Guvernul polonez aflat în exil la Londra. Stalin l-a acuzat însă pe Hitler pentru aceste crime. Aceasta afirmaţie a fost, poate, cea mai mare minciună proferată timp de o jumătate de secol de propagandă sovietică. Chiar şi în prezent, mulţi ruşi sînt convinşi că germanii sînt vinovaţi pentru acest masacru. În cele din urmă, în 1990, fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov a admis că Moscova a fost responsabilă. Tribunalele ruse au secretizat însă majoritatea dosarelor privind masacrul de la Katyn, ceea ce face imposibil accesul la informaţie ce s-ar putea dovedi folositoare pentru găsirea celor care lipsesc încă. La 5 martie, ONG-ul Memorial i-a cerut preşedintelui Dmitri Medvedev să redeschidă ancheta privind această „crimă de război şi crimă împotriva umanităţii”. Tema masacrului de la Katyn a afectat mult timp relaţiile ruso-poloneze, Varşovia cerînd ca arhivele ruse să fie declasificate. Unii politicieni polonezi consideră în continuare că Rusia nu a declasificat toate documentele în legătură cu această tragedie. Într-un demers fără precedent, premierii rus şi polonez s-au întîlnit miercuri, 7 aprilie 2010, pentru a le aduce un omagiu celor 22.000 de ofiţeri polonezi ucişi în urmă cu 70 de ani de sovietici în masacrul de la Katyn. Ca semn de deschidere, postul public rus de televiziune Kultura a difuzat vineri „Katyn”, un film al regizorului polonez Andrzej Wajda despre masacru. „Nu am anticipat niciodată această zi”, a declarat regizorul, al cărui tată a fost ucis la Katyn. Multe dintre persoanele aflate la bordul avionului preşedintelui polonez Lech Kaczynski erau urmaşi ai victimelor de la Katyn.

Polonia, în doliu o săptămină
 

     Polonia va fi în doliu timp de o săptămână după moartea preşedintelui Lech Kaczynski şi a altor oficiali de rang înalt, în accidentul avionului lor, sîmbătă, în apropiere de Smolensk, în sudul Rusiei, a anunţat preşedintele interimar al ţării, Bronislaw Komorowski. „Am semnat un decret (prin care declar) doliu naţional timp de o săptămînă“, a declarat Komorowski, preşedintele Dietei (Camera inferioară a Parlamentului), care a preluat funcţia de şef al statului, în conformitate cu Constituţia.

Polonia şi-a piedut încă o dată elitele
 

     Numeroase personalităţi poloneze au murit în catastrofa aeriană produsă sîmbătă în Rusia. Pe lista celor dispăruţi odată cu prăbuşirea avionului prezidenţial polonez se află:
 

- Preşedintele Lech Kaczynski şi soţia sa, Maria Kaczynska
- Fostul preşedinte polonez în exil în perioada comunistă, Ryszard Kaczorowski
- Vicepreşedintele Dietei (Camera inferioară a Parlamentului polonez) şi candidat al stîngii la prezidenţiale, Jerzy Szmajdzinski
- Vicepreşedintele Dietei, Krzysztof Putra
- Vicepreşedintele Senatului, Krystyna Bochenek
- Preşedintele Băncii Centrale a Poloniei, Slawomir Skrzypek
- Şeful Statului Major polonez, generalul Franciszek Gagor
- Comandantul forţelor terestre, generalul Tadeusz Buk
- Comandantul forţelor aeriene, generalul Andrzej Blasik
- Comandantul Marinei, amiralul Andrzej Karweta
- Şeful forţelor speciale, generalul Wlodzimierz Potasinski
- Şeful Forţelor operaţionale poloneze, generalul Bronislaw Kwiatkowski
- Preotul catolic al armatei poloneze, episcopul Tadeusz Ploski
- Preotul ortodox al armatei poloneze, arhiepiscopul Miron Chodakowski
- Şeful cancelariei prezidenţiale, Wladyslaw Stasiak
- Şeful Biroului de securitate naţională pe lîngă preşedinte, Aleksander Szczyglo
- Secretarii de stat pentru preşedinţie, Mariusz Handzlik şi Pawel Wypych
- Ministrul-adjunct al Apărării, Stanislaw Jerzy Komorowski
- Ministrul-adjunct de Externe, Andrzej Kremer
- Ministrul-adjunct al Culturii, Tomasz Merta
- Şeful Comitetului olimpic polonez, Piotr Nurowski
- Preşedintele Institutului memoriei naţionale, care anchetează crimele împotriva naţiunii poloneze, Janusz Kurtyka
- Şeful Consiliului care supraveghează locurile memoriei naţionale, Andrzej Przewoznik
- Avocatul poporului pentru drepturi civice, Janusz Kochanowski
- Preşedintele Asociaţiei Familiilor de la Katyn, Andrzej Sarjusz-Skapski
- Preşedintele Asociaţiei soldaţilor Armatei Ţării (AK, Rezistenţa), Czeslaw Cywinski
- Preşedintele Camerei naţionale a avocaţilor, Agata Agacka-Indecka
- Fosta eroină de pe şantirerele navale de la Gdansk, în 1980, Anna Walentynowicz
- Mai mulţi deputaţi, senatori, reprezentanţi ai diferitelor Biserici şi asociaţii şi urmaşi ai victimelor masacrului de la Katyn.

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Scriitorul Irvine Welsh vine în România

În ediţia tipărită

Chirii modice la ANL

 

     În acest an au primit locuinţe în blocurile ANL patru familii de făgărăşeni. Repartiţia a fost realizată în blocurile A, C, H şi J, în apartamente de 2 camere, iar chiriaşii s-au mutat încă din luna august. Dacă în urmă cu cîţiva ani numărul cererilor depuse în vederea obţinerii unei locuinţe ANL depăşea 1.000, astăzi mai sînt înregistrate doar 70 de solicitări. Tinerii din municipiu nu se mai bat pentru o locuinţă ANL, deşi chiriile sînt sfidător de mici faţă de cele practicate pe piaţa liberă. Dacă în ANL o chirie nu depăşeşte 50 euro/lună, pe piaţa liberă se cer şi 200 euro/lună, în condiţiile unui confort similar (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 
Taximetriştii, nemultumiţi de noile sensuri unice

 

     Începînd cu data de 16 octombrie 2017, Primăria Făgăraş aplică noi restricţii de circulaţie pe unele străzi din municipiu. Acestea au fost stabilite în urma unor dezbateri publice, iar Comisia de circulaţie a definitivat forma restricţiilor. Făgărăşenii care au aflat despre aceste noi modificări au păreri împărţite, unii laudă iniţiativa Primăriei Făgăraş, iar alţii nu sînt de acord cu modificările considerîndu-le inadecvate. (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1455 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

2.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 734
Număr afişări conţinut : 3873007

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare